COMUNICATII AERONAUTICE

CUPRINS

1. Introducere
2. Glosar si abevieri
3. Tehnica transmiterii
4. Indicative pentru aeronave
5. Cuvinte si expresii standard
6. Procedura de testare a statiei radio
7. Repetarea informatiilor
8. Proceduri radar
9. Frazeologie standard
10. Informarea meteorologica
11. Proceduri de urgenta

1. INTRODUCERE

 Radiotelefonia reprezinta mijlocul prin care pilotii si personalul de sol comunica intre ei.
Informatiile si instructiunile transmise sunt de o importanta vitala in operarea sigura si prompta a
aeronavelor. Numeroase incidente si accidente au avut loc de-a lungul vremii din cauza utilizarii
unor proceduri si a unor frazeologii nestandard. Importanta utilizarii corecte si precise a
frazeologiei standard nu poate fi subestimata.
 Statia radio este un echipament a carui functie este efectuarea comunicatiilor aferente operarii si
controlului aeronavelor intr-o anumita zona.
 Domeniul de frecvente alocat convorbirilor aeronautice este 118.000 – 136.950 MHz cu un ecart
intre canale de 8.33 KHz.
 Frecventa pe care desfasuram convorbirile radio in zona de control a aerodromului Strejnic este
118.400 MHz.
 Frecventa alocata Aeroclubului Teritorial Ploiesti este 131.040 MHz
 Domeniul de frecvente alocat mijloacelor de radionavigatie este 108.000-118.000 MHz.
 Frecventele radio alocate organelor de trafic aerian sunt publicate in AIP Romania. (Aeronautical
Information Publication)
 Montarea statiei radio la bordul unei aeronave se poate face doar in baza Licentei de Utilizare a
Frecventelor Radio si a Autorizatiei de Asignare a Frecventelor. (anexa la Licenta de Utilizare a
Frecventelor Radio)
 Certificatul de Operator Radiotelefonist atesta dreptul de a opera o statie radio, indiferent de
tip.(aer-sol, statie radio montata la bordul unei aeronave etc.)

Unde folosim statia radio ?

Reglementarile in vigoare ne obliga sa stabilim legaturi radio doar in spatiul controlat

 Conform RACR - ATS, Anexa 4, spatiul aerian este clasificat in :
- spatiu aerian controlat, clasele :A, B, C, D, E
- spatiu aerian necontrolat, clasele:F, G
  Clasa A. Sunt permise numai zborurile IFR, se furnizeaza serviciul de control al traficului aerian
tuturor zborurilor iar acestea sunt toate esalonate, fiecare fata de celelalte.
 Clasa C. Sunt permise zborurile IFR si VFR, se furnizeaza serviciul de control al traficului aerian
tuturor zborurilor iar zborurile IFR sunt esalonate, fiecare fata de celelalte zboruri IFR si fata de
zborurile VFR. Zborurile VFR sunt esalonate fata de zborurile IFR si primesc informari de trafic cu
privire la celelalte zboruri VFR.
 Clasa G. Sunt permise zborurile IFR si VFR si se furnizeaza serviciul de informare a zborurilor
tuturor zborurilor care solicita acest lucru.

Divizarea serviciilor de trafic aerian

1. Serviciul de control regional
2. Serviciul de control de apropiere
3. Serviciul de control de aerodrom
4. Seriviciul de informare a zborurilor
5. Serviciul de alarmare

Ordinea de prioritate a comunicărilor în serviciul mobil este următoarea:

1 Apeluri de primejdie, mesaje de primejdie şi trafic de primejdie.
2 Comunicări precedate de semnalul de urgenţă.
3 Comunicari legate de localizarea direcţiei radio
4 Mesajele de siguranţa a zborului
5 Mesajele meteo
6 Mesajele de regularitate a zborurilor
7 Mesajele legate de aplicarea statutului Carta Naţiunilor Unite
8 Mesajele guvernamentale pentru care prioritatea a fost exprimată în mod expres
9 Comunicaţiile de serviciu legate de funcţionarea serviciului de telecomunicaţie sau a schimbului de
comunicaţiile precedente
10 Alte comunicaţii aeronautice (comunicări efectuate anterior)

Aeronavele moderne sunt echipate cu mai multe echipamente radio:

1. VHF-COM pentru comunicatii prin voce de calitate inalta
2. Radiouri pentru navigatie (VHF-NAV pentru VOR si ILS/DME/ADF)
Un transponder pentru identificare

VHF-COM
 Majoritatea aeronavelor sunt echipate cu cel putin un radio in vederea comunicarii si care
opereaza in banda de frecvente foarte inalte (VHF = very high frequency).
 Echipamentul radio VHF-COM tipic ce se gaseste in majoritatea aeronavelor de scoala este compus
din:
1. Statia radio
2. Casti cu microfon ( utilizate pentru emisia si receptia mesajelor)
3. Intrerupator electric (prin selectarea sa pe pozitia ON/OFF se conecteaza/deconecteaza statia
radio de la sursa de energie electrica)
INTERCOM
 Intercomul (internal communication) permite dialogarea intre persoanele purtatoare de casti aflate
in avion.
 Intercomul nu presupune transmiterea unui semnal radio catre o alta statie de sol sau din aer.
  Datorita castilor, care protejeaza urechea de zgomotele puternice din cabina si a intercomului,
comunicarea intre persoanele aflate la bord se poate face pe un ton normal

Squelch control
 Functia squelch este aceea de a ajusta senzitivitatea receptorului prin eliminarea semnalelor slabe
nedorite ce cauzeaza zgomotul de fundal. Acest zgomot va face dificila receptia semnalelor
puternice dorite.
 Anumite squelch-uri sunt automate in timp ce altele se ajusteaza manual
 Daca se reduce prea mult squelch-ul, pe langa zgomotele de fundal, se vor reduce si semnalele
radio care ne intereseaza.

Selectarea frecventelor
 Frecventele alocate transmisiilor VHF-COM sunt cuprinse in intervalul 118.000 MHz pana la, dar
fara sa cuprinda, 137.000 MHz.
 Cererea ridicata de alocare a unor frecvente a facut ca ecartul dintre canale sa scada de la 25 KHz la
8.33 KHz, crescand astfel numarul canalelor, de la 760 la 2280.
 Majoritatea radiourilor au un buton de schimbare a frecventei exterior si unul concentric interior.
 Butonul exterior selecteaza cele 3 cifre aflate la stanga punctului decimal (exemplu: 121. 135.,
118.), in timp ce butonul interior selecteaza cifrele aflate la dreapta acestuia ( exemplu: .050, .400,
.305)

 Radiourile moderne permit preselectarea frecventelor.

 Putem avea o frecventa activa pe care ascultam convorbirile radio si o alta aflata in standby.

 Prin apasarea butonului de transfer (flip-flop switch), frecventa din standby devine cea activa iar
frecventa activa va trece in pozitia standby.

 Anumite statii radio au posibilitatea de a stoca frecventele folosite des astfel incat accesul la
acestea sa fie usor si rapid
TRANSPONDER
 Radarul primar utilizat de catre controlorii de trafic aerian (ATC), detecteaza toate aeronavele
aflate in raza sa de actiune si le afiseaza pozitia pe ecranul radar sub forma unui singur impuls.
 Asociate majoritatii radarelor primare sunt radarele secundare (SSR = secondary surveillance radar)
care pot declansa semnale puternice din partea transponderului. Acesta va intensifica impulsul de
pe ecranul radar al controlorului si, in plus, poate adauga informatii precum nivelul de zbor si
callsign-ul aeronavei.

Modurile transponderului
 1. OFF: transponderul este oprit

2. STANDBY: transponderul este gata de functionare dar nu transmite (acesta este si modul in care
selectam/modificam codul transmis de catre organul de trafic)

3. ON (mod A): transponderul va raspunde oricarui semnal de interogare de pe sol, utilizand codul din
4 cifre selectat, permintand identificarea aeronavei de catre controlorul de trafic dar fara a
transmite informatii de altitudine

4. ALTITUDE (mod C): acest mod va transmite, pe langa codul de identificare, si informatii legate de
niveul de zbor al aeronavei in sute de picioare (FL050, FL120)

Selectarea codurilor

 Codul transponder este format din 4 cifre, fiecare cifra fiind de la 0 la 7

 Exista 4096 coduri transponder posibile.

2. GLOSAR SI ABREVIERI

 Accident – Eveniment legat de operarea unei aeronave, care se

produce intre momentul in care o persoana se imbarca la bordul acesteia cu
intentia de a efectua un zbor si momentul in care toate persoanele aflate bord
sunt debarcate, si in cursul caruia:
a) o persoana este ranita grav sau mortal datorita faptului ca se gaseste:
- in aeronava;
- in contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat in aeronava;
- in contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu partile care
se detaseaza din aceasta;
- expusa direct aspiratiei sau suflului motoarelor sau elicelor;
b) aeronava sufera deteriorari, avarii sau cedari structurale, care altereaza
caracteristicile de rezistenta structurala sau performantele de zbor, necesita reparatie importanta
care nu poate fi facuta in mod normal cu mijloacele
existente la bord sau necesita inlocuirea elementelor deteriorate;
c) aeronava a fost distrusa;
d) aeronava a disparut sau este total inaccesibila; aeronava este considerata
disparuta atunci cand cautarile s-au incheiat oficial si epava nu a fost localizata.

 Aerodrom / Aerodrome – O suprafata delimitata pe pamant sau pe apa, inclusiv cladirile,

instalatiile si echipamentele, destinata sa fie utilizata, in totalitate sau in parte, pentru
sosirea, plecarea si manevrarea la sol a aeronavelor. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru
elicoptere se numeste heliport.

 Aerodrom controlat / Controlled aerodrome - Un aerodrom la care se furnizeaza serviciu

de control al traficului aerian traficului de aerodrom. Termenul aerodrom controlat indica
faptul ca se furnizeaza traficului de aerodrom serviciul de control al traficului aerian, dar
aceasta nu implica in mod necesar existenta unei zone de control de aerodrom.

 Aerodrom de rezerva / Alternate aerodrome - Un aerodrom la care o aeronava se poate

indrepta atunci cand devine imposibil sau nerecomandabil sa se indrepte catre sau sa
aterizeze la aerodromul la care intentiona sa aterizeze.

 Aerodromurile de rezerva includ urmatoarele: aerodorm de rezerva la decolare, aerodrom

de rezerva pe ruta, aerodrom de rezerva la destinatie

 Aeronava /Aircraft – Orice aparat care se poate mentine in atmosfera cu ajutorul altor
reactii ale aerului decat cele asupra suprafetei pamantului.

 Apropiere la vedere (visual aproach) : o apropiere din cadrul unui zbor VFR , efectuata cu
vederea solului atunci cand nu este terminata o parte sau intreaga procedura intrumentala
de apropiere.

 Autorizare ATC (Autorizare din partea controlului traficului aerian) /

 Air traffic control cleareance - Autorizare data unei aeronave de a proceda potrivit unor
conditii specificate de o unitate de control al traficului aerian.

 Nota 1: Din considerente practice, expresia ‘autorizare’ din partea controlului traficului
aerian. este in mod frecvent abreviata la ‘autorizare’, atunci cand este folosita intr-un
context adecvat.

 Nota 2: Termenul ‘autorizare’ poate fi completat prin cuvintele ‘de rulare’, ‘de decolare’,
‘de plecare’, ‘de ruta’, ‘de apropiere’ sau ‘de aterizare’ pentru a indica la care anume
portiune a zborului se refera autorizarea ATC.

 Comunicatii aer-sol- Comunicatii bilaterale intre aeronava si statii sau amplasamente la sol

 Conditii meteorologice la vedere / visual meteorological conditions : Conditii

meteorologice, exprimate in termeni de vizibilitate, distanta fata de nori si plafon egale sau
mai mari decat minimele specificate.

 Cota aerodromului : Cota celui mai inalt punct al suprafetei de aterizare

 Distanta vizuala in lungul pistei (RVR) / Runway visual range – Distanta pana la care
pilotul unei aeronave aflata in axul pistei poate vedea marcajele de pe suprafata pistei sau
luminile care delimiteaza marginile ei sau care identifica axul acesteia.

 Faza de incertitudine / Uncertainty phase – O situatie in care exista incertitudine privind

siguranta unei aeronave si a persoanelor aflate la bordul sau.

 Faza de alarma / Alert phase – O situatie in care exista temere/ anxietate privind siguranta
unei aeronave si a persoanelor aflate la bordul sau.

 Faza de pericol / Distress phase O situatie in care exista suficienta certitudine ca o

aeronava si persoanele aflate la bordul sau sunt amenintate de un pericol grav si iminent
sau necesita asistenta imediata.

 Incident / Incident – Un eveniment, altul decat un accident, asociat cu utilizarea unei

aeronave, care afecteaza sau ar putea afecta siguranta exploatarii.

 Informare de trafic / Traffic information: Informatie/ informatii emise de o unitate a

serviciilor de trafic aerian in scopul atentionarii unui pilot in legatura cu alt trafic aerian
cunoscut sau observat, care poate fi in apropierea pozitiei sale sau a rutei de zbor
intentionate, precum si ajutarii pilotului sa evite o coliziune.

 Pista / Runway – Suprafata dreptunghiulara definita, pe un aerodrom terestru, pregatita

pentru aterizarea si decolarea aeronavelor.

 Pragul pistei : Inceputul acelei portiuni a pistei care poate fi utilizata pentru aterizare.

 Platforma / Apron - Suprafata definita, pe un aerodrom terestru, destinata aeronavelor in

scopul imbarcarii sau debarcarii pasagerilor, incarcarii sau descarcarii marfurilor si postei,
alimentarii cu combustibil, parcarii sau lucrarilor de intretinere.

 Punct de raport / Reporting point – O locatie geografica precizata fata de care poate fi
raportata pozitia unei aeronave.

 Punct de raport din zbor : Un reper geografic precizat, fata de care se poate raporta
pozitia unei aeronave.

 Regiunea de informare a zborurilor / Flight information region – Spatiu aerian de

dimensiuni definite in cuprinsul caruia se furnizeaza serviciul de informare a zborurilor si
serviciul de alarmare.

 Rulare / Taxiing – Miscarea unei aeronave pe suprafata unui aerodrom cu ajutorul

mijloacelor proprii, excluzand decolarea si aterizarea.

 Serviciu de trafic aerian /Air traffic service -Termen generic ce semnifica, dupa caz,
serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul consultativ de trafic
aerian, serviciul de control al traficului aerian (serviciul de control regional, serviciul de
control de apropiere sau serviciul de control de aerodrom).
  Trafic aerian / Air traffic - Toate aeronavele aflate in zbor sau care opereaza pe suprafata
de manevra a unui aerodrom.

 Trafic de aerodrom / Aerodrome traffic – Totalitatea traficului aflat pe suprafata de

manevra a unui aerodrom si a aeronavelor care zboara in vecinatatea aerodromului.

Se considera ca o aeronava este in vecinatatea aerodromului atunci cand ea este in tur de pista
ori cand intra sau iese din tur de pista.

 Vizibilitate : Vizibilitatea orizontala utilizata in domeniul aeronautic este cea mai mare
valoare dintre:

a) distanta maxima la care poate fi observat si recunoscut un obiect negru de dimensiuni

potrivite, situat in apropierea solului, atunci cand este observat pe un fond luminos;

b) distanta maxima la care pot fi observate si recunoscute lumini de aproximativ 1000 de

candele, atunci cand sunt observate pe un fond intunecat

Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul traficului aerian sa opereze intr-o
zona de control in conditii inferioare VMC.

Zona interzisa (LR-P) O portiune din spatiul aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului
sau apelor teritoriale ale unui stat, in interiorul careia zborul este interzis.

 Zona periculoasa (LR-D) O portiune de spatiu aerian de dimensiuni definite in care

activitati periculoase zborului aeronavelor pot exista in perioade de timp specificate.

 Zona restrictionata (LR-R) O portiune de spatiu aerian de dimensiuni definite desaupra

teritoriului sau apelor teritoriale ale unui stat in interiorul careia zborul aeronavelor se
poate efectua in conditii specificate

 AGL- Above ground level

 AIP- Aeronautical Information Publication

 AMSL- Above mean sea level

 CTR-control zone

 IFR- Zbor dupa reguli instrumentale

 IMC- conditii meteorologice instrumentale

 QFE- presiunea atmosferica la pragul pistei

 SSR- Secondary surveillance radar

 TAF-prognoza de aerodrom

 UTC- Timp universal coordonat

  VFR- reguli de zbor la vedere

 VHF- Very high frequency

 TMA- Zona control terminal

 VMC- conditii meteorologice de zbor la vedere

 FIR- Flight information region

 LT-local time

 ATIS- Automatic terminal information service

 ATC- air traffic control (in general)

3. TEHNICA TRANSMITERII

 Urmatorele tehnici de transmitere vor ajuta la asigurarea ca mesajul transmis este clar si este
recepetionat intr-un mod satisfacator:

1. Inainte de a transmite, ascultati frecventa pe care o veti utiliza pentru a va asigura ca nu vor fi nici un fel
de interferente cu transmisia unei alte statii.

2. Familiarizati-va cu tehnica corecta a utilizarii microfonului, in special a mentinerii unei distante constante
fata de gura. Daca microfonul este prea aproape de gura, toate cuvintele transmise sunt distorsonate. Daca
microfonul este prea departe de gura convorbirile nu se transmit la un nivel ce permite o auditie corecta

3. Utilizati un ton normal de conversatie, vorbiti clar si distinct

4. Mentineti o rata de vorbire astfel incat sa nu se depaseasca 100 cuvinte pe minut.

5. O scurta pauza dupa si inaintea transmiterii numerelor va ajuta la o intelegere mai usoara a acestora.

6. Evitati sunete si onomatopee care indica ezitarea precum “eeeerrrrmmm”, “ăăăărmmm”

7 Intrerupeti convorbirea temporar daca este nevoie sa intoarceti capul departe de microfon (cascat,
stranutat)

8. Apasati complet butonul de emise radio inainte de a transmite un mesaj si nu il ridicati decat dupa ce ati
transmis mesajul complet.

9. Dupa ce s-a adresat un apel statiei aeronautice, trebuie sa se scurga un interval de cel putin 10
secunde, inainte de a se face un al doilea apel.
 Toate numerele utilizate in transmiterea altitudinii, inaltimii norilor, vizibilitatii si RVR, ce contin
sute intregi si mii intregi, vor fi transmise pronuntand fiecare cifra a numarului sutelor sau miilor
urmat de cuvantul SUTE (HUNDRED) sau MII (THOUSAND), dupa cum este cazul.

 Combinatiile miilor cu sutele intregi vor fi transmise pronuntand fiecare cifra din numarul miilor
urmat de cuvantul MII urmat apoi de numarul sutelor urmat de cuvantul SUTE.
  Aceeasi regula a transmiterii fiecarei cifre in parte se va aplica si in cazul transmiterii frecventelor
radio cu mentiunea ca in cazul in care ultimele 2 cifre sunt zero, acestea nu se vor citi:

 118.400- UNU UNU OPT cu PATRU

 128.305- UNU DOI OPT cu TREI ZERO CINCI

 122.025- UNU DOI DOI cu ZERO DOI CINCI

2.3 Transmiterea timpului

3. La transmiterea orei, numai minutele acelei ore se vor transmite in mod normal. Fiecare cifra va fi
pronuntata separat.

4. Cu toate acestea, se va transmite si ora daca exista posibilitatea aparitiei unei confuzii.

5. Exemplu:

6. YR-BVF: Bucuresti Informare, YR-BVF

7. Bucuresti Info: YR-BVF, Bucuresti Informare va aude cu 5, continuati.

8. YR-BVF: YR-BVF, decolat de la Strejnic la minutul trei zero, cu destinatia Clinceni, estimez Clinceni la
ora zero opt unu zero UTC

ATENTIE!!

Utilizarea formulelor de politete precum :”va rog” “multumesc”, “buna ziua”, “o zi buna in continuare”, “la
revedere” nu este necesara intrucat acestea nu fac parte din frazeologia standard.
4. INDICATIVE PENTRU AERONAVE
Call sign-ul unei aeronave poate fi unul din urmatoarele tipuri:
 Caracterele ce corespund inmatricularii aeronavei:
YR-5041 sau Festival YR-5041
YR-ZCF sau Zlin YR-ZCF
YR-EWF sau Extra YR-EWF
 indicativul telefonic al operatorului aeronavei, urmat de trei sau patru caractere ale inregistrarii
aeronavei
Tarom BGG, Aeroclubul ZAC, Blue Air BMH
 indicativul telefonic al operatorului aeronavei, urmat de indicativul zborului
ROT3N4J BMS8TH WZZ9DJ

 Dupa stabilirea satisfacatoare a comunicatiei si cand nu exista riscul vreunei confuzii se poate
abrevia indicativul aeronavei prezentat.

Exemplu: 5041, ZCF, BVF, BVK, YDA, PBT, EXA, 3830, YMDZ, Zlin ZCM

!!! O aeronava isi poate folosi indicativul abreviat NUMAI dupa ce a fost apelata in acest mod de
statia aeronautica !!!

O aeronava nu-si va schimba tipul indicativului sau nu-si va modifica indicativul in timpul zborului, cu
exceptia cazului in care, datorita existentei riscului de confuzie cand sunt folosite indicative similare,
va primi de la unitatea ATC o instructiune de schimbare temporara a indicativului.

5. CUVINTE SI EXPRESII STANDARD

 In masura in care este posibil se folosesc cuvinte si

expresii standard.

 Urmatoarele cuvinte se folosesc frecvent in radiotelefonie si au de fiecare data aceeasi

semnificatie.

 Afirmativ (Affirm)- Da

 Aprob (Approved)- Aprobarea unei solicitari

 Anulati (Disregard)- Considerati mesajul ca netransmis

 Ascultati (Monitor)- Ascultati pe frecventa

 Asteptati (Stand by)- Asteptati si va voi chema

 Autorizat (Cleared)- Autorizat sa procedati sub conditiile specificate

 Chemati (Contact)- Intrati in legatura cu..

 Confirm (Confirm)- Confirmarea receptionarii unui mesaj

 Confirmati (Acknowledge)- spuneti daca ati receptionat si inteles mesajul meu

 Continuati (Go ahead)- se cere transmiterea in continuare a mesajului

 Corect (Correct)- este corect

 Corectie (Correction)- s-a introdus o eroare in acest mesaj. Versiunea corecta este...

 Verificati (Check)- Verificati un sistem sau o procedura

 Cum ma auziti? (How do you read me?)- care este audubilitatea transmisiei mele?

 Inteles (Roger)- Am receptionat in intregime mesajul. (SUB NICI O FORMA NU SE VA FOLOSI IN

RASPUNSUL CARE CERE “READ BACK” SAU CAND ESTE NECESAR RASPUNSUL “AFIRMATIV” SAU
“NEGATIV”)

 Liber- aprobarea unei solicitari, permisiunea executarii solicitarii

 Negativ (Negative)- Nu

 Pauza (Break)- indica separarea intre portunile

unui mesaj

 Break Break- indica separarea intre mesajele transmise catre aeronave diferite intr-un mediu
foarte aglomerat.

 Raportati (Report)- Transmiteti-mi urmatoarea informatie

 Reautorizat (Recleared)- se modifica autorizarea, noua autorizare o anuleaza pe cea anterioara

 Over- Transmisia mea este terminata si astept rapsuns

 Repet (I say again)- repet pentru a clarifica sau accentua

 Reperati (Read back)- repetati tot sau o parte specificata a mesajului pentru a verifica daca este
corect

 Repetati (say again)- Repetati totul sau repetati urmatoarea parte a mesajului

 Solicit (Request)- Doresc sa stiu sau doresc sa obtin

 Terminat (Out)- Schimbul de mesaje

 Transmit cu repetare (Words Twice)- Deoarece comnicatia este dificila voi transmite fiecare
cuvant/grup de cuvinte de doua ori

 Nu ne putem comforma (Unable)- nu ma pot conforma cu cerinta dvs.

 Vom face (WILCO)- am inteles si ma voi conforma

6. PROCEDURA DE TESTARE A STATIEI RADIO

 Inainte de zbor, este necesar sa ne asiguram ca statia radio functioneaza corespunzator. Pentru a
testa statia radio urmam o procedura standard si calitatea emisiei se evalueaza pe o scara de la 1 la
5, in felul urmator:

1- INAUDUBIL

2-AUDIBIL CU INTRERUPERI

3- AUDIBIL DAR CU GREUTATE

4- AUDIBIL

5- PERFECT AUDIBIL

Transmisiile de test au urmatoarea forma:

1. Identificarea statiei chemate

2. Statia care cheama

3. Cuvintele “Proba Radio”

4. Frecventa folosita

Exemplu: Turnul Strejnic YR-5041 proba radio 118.4

 Raspunsurile la transmisiile de test au urmatoarea forma:

1. Identificarea statiei care cheama

2. Identificarea statiei care raspunde

3. Informatii referitoare la audibilitatea transmisiei

Exemplu: YR–5041 Turnul Strejnic va aude cu 5 (tare si clar)

7. REPETAREA INFORMATIILOR
 Urmatoarele informatii pe care le primim prin radio vor trebui repetate cu scopul de a ne asigura ca
au fost intelese corect:

- Instructiuni de nivel de zbor

- Cap compas
- Viteze
- Aprobarile primite in decursul desfasurarii zborului
- Pista in seviciu
- Aprobarile pt. : decolare, aterizare back-track, traversare
- Instructiunile pt. transponder
- Frecvente
- Informatiile primite de la VDF
- Tipul serviciului radar
 - Setari de altimetru

8. PROCEDURI RADAR
 Instructiuni pentru transponder
Pentru a ne identifica pe radar, controlorul de zbor ne atribuie un cod SSR (Secondary Surveillance
Radar) pe care il vom seta pe transponder.
Exemplu
Tower: YR – 5041 SETATI cod A 6715
Pilot: 6715 YR – 5041

Atentie !
Toate instructiunile pt. transponder trebuie urmate si repetate la statia radio de catre pilot.
 Frazeologia:
Squak (codul) - Seteaza urmatorul cod A/C
Confirma codul - Confirma codul A setat pe transponder
Reseteaza (codul) - Reselecteaza codul A pe transponder
Identifica - Apasa butonul “Ident”
Standby - Comuta pe “Standby”
Mayday - Selecteaza codul 7700

Uneori este necesar sa marim distanta dintre aeronave pentru evitarea aglomerarii si pentru buna
desfasurare a traficului. Vom face aceasta operatiune prin execuaterea unui viraj de 360°(orbit).
Decizia apartine controlorului de zbor.

Exemplu:
TWR: YR – 5041 un orbit pe dreapta
TWR: YR – 5041 orbit pe dreapta (incetam atunci cand ni se comunica)

Dupa ce executam orbitul ne continuam deplasarea.

9. FRAZEOLOGIE STANDARD
Structura unei conversatii dintre o aeronava si o statie radio de pe sol/ alta aeronava are urmatoarea
forma:

1. Statia care este chemata (Pe cine chem)

2. Statia care cheama (Cine sunt)
3. Mesajul ce se doreste a fi transmis (Ce vreau)
Structura raspunsului statiei chemate este urmatoarea:
1. Statia care cheama
2. Statia chemata (Doar la contactul initial)
3. Raspuns la mesajul transmis de statia care a chemat sau alte indicatii, dupa caz.
Structura de readback a aeronavei va fi:
1. Repetarea aprobarii
2. Indicativul propriu

9.1 Turul de pista

1.Aeronava se afla la platforma

Pilot: Turnul Strejnic, YR-5041, aprobati pornirea motorului
Turn: YR-5041, libera pornirea motorului, pista in serviciu 26.
Pilot: Libera pornirea motorului, pista in serviciu 26, YR-5041
NOTA: Inainte de solicitarea pornirii motorului se poate face si un control radio
2. Dupa ce s-au atins parametrii normali si s-a testat motorul conform procedurii standard:
Pilot: YR-5041, aprobati rulajul la pista in serviciu/pana la asteptare pentru pista 26
Turn: YR-5041, liber rulajul la pista 26/pana la asteptare pista 26
Pilot: Liber la pista in serviciu/pana la asteptare pista 26, YR-5041
3. Cand ajungem la linia de asteptare, ne oprim inainte de marcaj si ne asiguram ca nu exista avioane in
procedura de aterizare:
Pilot: YR-5041, aprobati intrarea si alinierea la pista 26
Turn: YR-5041, libera intrarea si alinierea, pista 26
Pilot: Libera intrarea si alinierea, pista 26, YR-5041
4. Dupa aprobare, rulam usor urmarind dunga galbena si ne aliniem. Facem verificarile necesare inainte
de decolare dupa care:
Pilot: YR-5041, gata de plecare in tur de pista
Turn: YR-5041, vantul din 270 cu 2-3 m/s (daca avem vant), libera decolarea in tur de pista, pista 26
Pilot: Libera decolarea, pista 26, YR-5041
5. Inainte de incepe virajul 3 contactam din nou turnul:
Pilot: YR-5041, la virajul 3, aprobati aterizarea cu full stop/touch and go/realiniere la pista 26
Turn: YR-5041, libera aterizarea cu full stop/touch and go/realiniere, pista 26
Pilot: Libera aterizarea cu full stop/touch and go/ realiniere, pista 26, YR-5041
6. Dupa ce luam contact cu solo, asteptam sa scada viteza si apoi franam:
Pilot: YR-5041, aprobati back-track
Turn: YR-5041, liber back-track
Pilot: Liber back-track, YR-5041
7. Dupa ce am facut back-track, parasim pista pentru a ne deplasa catre platforma:
Pilot: YR-5041, pista libera
Turn: YR-5041, confirma turnul, liber in continuare
Pilot: Liber in continuare, YR-5041

9.2 Lucrul in zona

Asemenea cazului precedent, convorbirile de pornire, rulaj, intrare si aliniere sunt aceleasi!
NOTA: De data aceasta vom schimba indicativul aeronavei, de la YR-5041 la YR-BVK
4. Dupa aprobarea turnului, rulam usor urmarind dunga galbena si ne aliniem pe centreline. Facem
verificarile necesare inainte de decolare dupa care contactam turnul:
Pilot: YR-BVK, cu cabina pregatita, gata de plecare pentru lucru in zona 3
Turn: YR-BVK, libera decolarea pentru lucru in zona 3, pista 26
Pilot: Libera decolarea pentru lucru in zona 3, pista 26, YR-BVK
5. Dupa decolare, ne indreptam catre zona de lucru luand o inaltime necesara executarii exercitiului
propus. Ajunsi in zona, vom anunta:
Pilot: YR-BVK, in zona 3 cu 600 metri, aprobati inceperea lucrului
Turn: YR-BVK, libera inceperea lucrului in zona 3
Pilot: Libera inceperea lucrului in zona 3, YR-BVK
6. Dupa ce am terminat exercitiul in zona:
Pilot: YR-BVK, terminat lucrul, aprobati coborarea in zona 3(cu tren scos si sigurantat)
Turn: YR-BVK, libera coborarea in zona 3
Pilot: Libera coborarea in zona 3, YR-BVK
7. Dupa coborarea din zona:
Pilot: YR-BVK, aprobati intrarea in tur de pista la virajul.../travers pentru pista 26
Turn: YR-BVK, libera intrarea la virajul../travers pentru pista 26
Pilot: Libera intrarea la virajul.../travers pentru pista 26

Dupa intrarea in tur de pista, convorbirile sunt identice cu cele prezentate in 9.1 Turul de pista

9.3 Zborul de traiect

Convorbirile de pornire, rulaj, intrare si aliniere sunt aceleasi!
NOTA: Vom utiliza de data aceasta indicativul YR-ZCF

4. Dupa aprobarea turnului de a intra pe pista, rulam usor urmarind dunga galbena si ne aliniem pe
centreline. Facem verificarile necesare inainte de decolare (ne asiguram ca avem altimetrul calat pe
QNH) dupa care contactam turnul:
Pilot: YR-ZCF, cu cabina pregatita gata de plecare in raid catre Clinceni
Turn: YR-ZCF, vantul din 280 cu 2-3 m/s, libera decolarea pista 26
Pilot: Libera decolarea, pista 26, YR-ZCF
5. Dupa decolare vom zbura conform turului de pista pana la virajul 2 dupa care il vom parasi si ne vom
indrepta catre punctul de iesire din zona, in cazul acestui raid punctul va fi Targsorul Vechi.
Pilot: YR-ZCF, la Targsorul Vechi, iesirea din zona si trecerea cu Bucuresti Informare 129.4
Turn: YR-ZCF, libera iesirea din zona si frecventa
Pilot: Libera iesirea din zona si din frecventa, YR-ZCF
6. Inainte de a schimba frecventa ne asiguram ca frecventa din standby este cea corecta, 129.4 in cazul
de fata, si ca transponderul este pornit si pe pozitia STBY (standby). Dupa aceste verificari, schimbam
frecventa si ne asiguram ca aceasta este libera.

Pilot: Bucuresti Informare, YR-ZCF

Bucuresti Info: YR-ZCF, Bucuresti Informare va aude cu 5, continuati
Pilot: YR-ZCF, decolat de la Strejnic in raid catre Clinceni, in prezent in zona de S a aerodromului
Strejnic, estimez Clinceni la minutul 45, voi zbura la 400 metri dupa QNH 1018 si pot afisa cod A
Bucuresti Info: YR-ZCF, confirm, setati cod A 6742
Pilot: 6742, YR-ZCF

Dupa ce am primit codul A de la Bucuresti Informare, il vom introduce in transponder pe care il lasam
in timpul introducerii pe pozitia STBY dupa care vom comuta pe pozitia ON

 Pe timpul traiectului vom monitoriza in permanenta frecventa de lucru pentru a putea raspunde
prompt in cazul in care suntem apelati si pentru a afla pozitia altor aeronave in zbor, evitand astfel
situatii potential periculoase.
 Cand trecem de jumatatea traiectului vom seta ca frecventa de standby frecventa aerodormului de
destinatie, 128.305 in cazul nostru.

In apropierea zonei aerodromului de destinatie, Clinceni in cazul de fata, vom apela Bucuresti
Informare.
Pilot: Bucuresti Informare, YR-ZCF

Bucuresti Info: YR-ZCF, va aud cu 5, continuati

Pilot: YR-ZCF, la NW de aerodromul Clinceni, vom schimba in continuare cu Clinceni, 128.305
Bucuresti Info: YR-ZCF, confirm

Comutam pe frecventa aerodromului Clinceni, ascultam daca frecventa este ocupata dupa care lansam
apel:
Pilot: Startul Clinceni, YR-ZCF
Clinceni: YR-ZCF, startul Clinceni va aude tare si clar, continuati
Pilot: YR-ZCF, la verticala Buturugeni cu 400 m dupa QNH 1018, aprobati intrarea in zona si zborul de
apropiere
Clinceni: ZCF, libera intrarea in zona si zborul de apropiere, pista in serviciu 24R, ma chemati la virajul
1, acum trafic la virajul 2 si in decolare
Pilot: Libera intrarea in zona si zborul de apropiere, pista in serviciu 24R, va chem la virajul 1, copiat
informatiile de trafic, ZCF

In timpul zborului de apropiere vom fi atenti la traficul din zona si din tur de pista si vom identifica
vizual aeronavele din zbor.
In apropierea virajului 1 vom chema din nou startul:
Pilot: ZCF, aprobati intrarea la virajul 1 pentru pista 24R, cu traficul la vedere
Clinceni: ZCF, libera intrarea la virajul 1, ma chemati la virajul 3, pista 24R
Pilot: Libera intrarea la virajul 1, va chem la virajul 3 pentru pista 24R, ZCF
10.INFORMAREA METEOROLOGICA

Exista situatii cand conditiile meteo se pot schimba cu repeziciune pe ruta si la aerodromul de
destinatie iar aflarea noilor conditii este de o importanta vitala in luarea unei decizii de a continua
sau a devia de la ruta stabilita.
Informatiile meteo pot fi primite prin urmatoarele surse:
1. ATIS
2. Organul de trafic cu care suntem in legatura
3. VOLMET
ATIS (Automatic Terminal Information System)
ATIS este un mesaj emis continuu pe o frecventa VFH-COM dedicata sau pe frecventa unui VOR din
apropierea aerodromului ce poate fi selectata din VHF-NAV.
Informatiile meteo cuprinse intr-un ATIS sunt actualizate in mod normal la fiecare 30 minute si i se
atribuie apoi o litera a alfabetului fonetic ( Information Bravo, Information Zulu)
Frecenta si orele de operare ale ATIS pot fi gasite in AIP AD

Mesajele ATIS sunt de obicei scurte de 30 secunde si contin urmatoarele informatii:

 Numele aerodromului
 Litera de identificare a mesajului ATIS
 Ora la care a avut loc observatia meteo
 Pista/pistele in serviciu
 Vantul la suprafata
 Vizibilitatea
 RVR (daca vizibilitatea este slaba)
 Fenomenele meteo prezente
 Norii (nebulozitatea si plafonul)
 Temperatura si punctul de roua
 QNH
 Informatii de termen scurt si orice alte informatii relevante
 Repetarea identificatorului mesajului

VOLMET
Daca ATIS emitea informatii meteo pentru un singur aerodrom, VOLMET in schimb emite pentru un
numar de aerodromuri aflate in apropiere unul de celalalt.
VOLMET este utilizat in general de aeronavele aflate pe ruta catre unul dintre aerodromurile
cuprinse in mesaj sau utilizeaza unul din ele ca potential aerodrom de rezerva.
Informatii legate de frecventele, orele de operare si aerodormurile cuprinse intr-un VOLMET se
gasesc in AIP GEN

Un mesaj VOLMET cuprinde:

 Numele aerodromului
 Ora observatiei
 Vantul la suprafata
 Vizibilitate
 RVR (daca este nevoie)
 Fenomenele meteo prezente
 Nori (nebulozitate si inaltime plafon)
 Temperatura si punct de roua
 QNH
 Trend

11. PROCEDURI DE URGENTA

 Ca pilot comandant suntem responsabili pentru siguranta proprie, a pasagerilor si a aeronavei.

 Daca ne aflam intr-o situatie dificila, ezitarea nu este de luat in calcul.
 Exista doua metode directe prin care ii putem alerta pe altii de situatia in care ne aflam:
1. Mesaj radio pe frecventa pe care suntem sau pe frecventa internationala de urgenta 121.5 MHz
2. Setam cod A sau C 7700 pe transponder, acest lucru va alerta un controlor de trafic atat vizual cat
si sonor

SI ACUM?
1. AVIATE- ZBURATI AVIONUL in cea mai mare siguranta posibila care reprezinta prioritatea
numarul 1
2. NAVIGATE - ne indreptam catre o zona potrivita de aterizare pastrand o altiudine de siguranta
3. COMMUNICATE – prioritatea numarul 3 reprezinta comunicarea situatiei in care ne aflam

Clasificarea situatiilor de urgenta:

1. Pericol (Mayday, Mayday, Mayday): aeronava este amenintata de catre un pericol serios si/sau
iminent si necesita asistenta imediata.
2. Urgenta (Pan-Pan, Pan-Pan, Pan-Pan): emitatorul are un mesaj urgent de transmis in ceea ce
priveste siguranta aeronavei sau a unei persoane aflate la bord sau in campul vizual dar care nu
necesita asisitenta imediata

Mesajul de PERICOL
 Mesajul de pericol are prioritate absoluta peste toate celelalte mesaje, iar cuvantul Mayday emis
pe frecventa va obliga toate celelalte statii sa opreasca imediat transmisia.
 Printre situatiile care justifica apelarea cuvatului MAYDAY se numara:
1. Pierderea cunostintei pilotului
2. Cedarea motorului, incendiu sau cedare structurala
3. O aterizare fortata
4. Ratacirea (foarte incert asupra pozitiei sau foarte putin combustili la bord)
5. Conditiile meteo care se deterioreaza sub capacitatea pilotului
6. Intuneric, cand pilotul nu este calificat pentru zbor de noapte
 Echivalentul scris al mesajului MAYDAY este SOS care in codul Morse se transmite astfel:
“...___...“

 Pilotul aflat in pericol, cat si persoanele care intervin in acordarea sprijinului necesar au obligatia
pastrarii calmului la auzul unui mesaj de pericol sau urgenta si va proceda la utilizarea unui ton
calm in convorbirile si mesajele pe care le desfasoara in vederea stabilirii unui climat de
incredere pilotului aflat in situatia de pericol sau urgenta.
 Cand o aeronava nu se mai afla in situatie de pericol sau urgenta va trebui sa emita un mesaj de
anulare a conditiilor de pericol/urgenta
 Continutul unui mesaj de pericol
1. Mayday, Mayday, Mayday
2. Numele statiei chemate
3. Callsign-ul aeronavei
4. Tipul aeronavei
5. Natura situatiei
6. Intentia pilotului comandant
7. Locatia prezenta sau ultima locatie cunoscuta
8. Niveul de zbor/ altitudinea
9. Capul de zbor
10. Orice alta informatie utila

 Exemplu
Mayday, Mayday, Mayday, Bucuresti Informare, YR-BVK, IAR-46, am pierdut motorul din cauza
unei conducte de ulei rupte, ne vom indrepta catre aerodromul Ghimbav, pozitia prezenta este
aproximativ 2 mile S de orasul Zarnesti la 2300 m dupa QNH 1017, cap 080

Mesajul de URGENTA
 Mesajul de urgenta PAN-PAN se efectueza pe frecventa de lucru sau pe frecventa 121.5 MHz
atunci cand apare o situatie ce nu necesita asisteta imediata
 Situatiile tipice in care se foloseste mesajul Pan-Pan includ:
1. In cazul in care exista dificultati de navigatie
2. Daca la bordul aeronavei se afla un pasager care este foarte bolnav si necesita atentie medicala
de urgenta
3. Un motor cu dificultati de functionare
4. Deteriorarea conditiilor meteo
5. Daca se observa o alta aeronava a carei siguranta este amenintata
6. Daca se executa o schimbare urgenta a nivelului de zbor in spatiul controlat si exista riscul de
coliziune cu alt trafic
 Echivalentul scris al mesajului Pan-Pan este XXX iar in codul Morse se va transmite astfel:
“_.._ _.._ _.._”

 Continutul unui mesaj de Urgenta

1. Pan-Pan, Pan-Pan, Pan-Pan
2. Numele statiei chemate
3. Callsign-ul aeronavei
4. Tipul aeronavei
5. Natura situatiei
6. Intentia pilotului comandant
7. Locatia prezenta sau ultima locatie cunoscuta
8. Niveul de zbor/ altitudinea
9. Capul de zbor
10. Orice alta informatie utila

 Exemplu
Pan-Pan Pan-Pan Pan-Pan, Bucuresti Informare, YR-BVK, IAR-46, motorul prezinta fluctuatii mari
ale presiunii uleiului si vibratii anormale, ne vom indrepta catre aerodromul Ghimbav, pozitia
prezenta este aproximativ 2 mile S de orasul Zarnesti la 2300 m dupa QNH 1017, cap 280
 Radio Failure
 Daca experimentati o cedare a comunicatiilor radio, ar trebui sa:
1. Incercati sa restabiliti comunicarea
2. Daca comunicarea nu poate fi restabilita, atunci urmati procedurile de cedare a ecchipamentului
radio
 Radioul reprezinta un simplu mijloc in efectuarea zborului cu ajutorul caruia crestem siguranta si
eficienta acestuia
 Indiferent daca echipamentul radio functioneaza sau nu, acesta nu afecteaza caracteristicile de
zbor ale aeronavei

Pierderea comunicatiei cauzata de eroarea umana

Datorita echipamentelor radio moderne, cedarea radio este un eveniment rar. Cu toate acestea,
pierderea comunicatiilor sau esuarea stabilirii unei comunicatii bilaterale apare in continuare din
cand in cand, de obicei din cauza anumitor erori umane:
 Selectarea unei frecvente gresite
 Volumul mult prea incet (nu se aud convorbirile de pe frecventa)
 Squelch mult prea incet (blocarea semnalelor bune cat si a zgomotelor nedorite)
 Mufele castilor si ale microfonului nu sunt inserate corespunzator
 Chemarea statiei de sol in afara orelor de operare
 In afara razei de actiune

 Uneori, radioul poate suferi o cedare partiala.

 Daca transmitatorul cedeaza, putem primi in continuare mesaje, fara a putea transmite.
Daca receptorul cedeaza, putem transmite in continuare mesaje, dar nu vom putea auzi
(transmitting blind

Ce facem in cazul unei cedari a echipamentului radio?

 Daca ne aflam in spatiu aerian controlat, vom seta pe transponder codul 7600, ne vom continua
zborul in siguranta si vom ateriza pe primul aerodrom corespunzator
 Daca ne aflam in spatiu aerian necontrolat pe tot parcursul zborului VFR, spatiu de clasa G,
neobligativitatea comunicatiilor bilaterale nu ne impune nici o restrictie, putandu-ne astfel
continua zborul catre aerodormul de destinatie

CODURILE SSR IN CAZ DE PRIMEJDIE

7500 - interventie ilicita (hijack, deturnare)
7600 - cedarea statie radio
7700 – pericol/urgenta