Introdcere in aeronautica – lectia 1

CUNOASTERE

Aeronava = aparatul care se poate mentine in atmosfera cu ajutorul altor reactii ale
aerului decat cele asupra suprafetei pamantului.

- Aerostatele = baloane si dirijoare

- Aerodinele = avion/ aeronaval cu motor etc

Avionul = aerodina antrenata de un organ motor (cu system de propulsive) si a

carui sustenatie in zobr este obtinuta in principal, de reactiile aerodinamice de pe
suprafetele care raman fixe in conditiile date de zbor – ARE PORTANTA.
Planorul – aeronava fara motor, mai grea decat aerul care capata portanta datorita
reactiunii aerului asupra supraftetelor care raman fixe in anumite conditii de zbor.

Parti componente (ULM):

- Fuselaj
- Aripa
- Ampenajele
Caracteristicile aeronavelor:
- Anvergura
- Suprafata portanta
- Inaltimea aeronavei
- Inaltimea fuselajului
- Grosimea fuselajului
- Greutatea aeronavei

Tipuri de fuselaj:
- Grinda cu zabrele
 - Monococa (cu invelis si cadre)
- Semimonococa (cu cadre si lise)

Aripa – caracteristici geometrice :

- Anvergura aripii (A)
- Profunzimea aripii (L)
- Profunzimea aripii la capat (CC)
- Profunzimra aripii in axul fuselajului (Ci)
- Profunzimea medie
- Suprafata portanta (S)
- Alungirea aripii
Formele aripii in plan :
- Dreptunghiulare
- Dreptunghiulare cu colturi rotunjite
- Trapezoidale
- Trapezoidale cu colturi rotunjite
- Eliptice
- In sageata
- Dublu trapezoidale

Componentele aripii :
- Eleroanele – rol in viraje ( se inclina stanga sau dreapta), unul urca altul
coboara
- Flapsurile – desprinderea de pe sol, apropiata de fuselaj – decolare / aterizare

Ampenajele – tipuri de ampenaje :

- Clasice
- Ampenaje in T
- Ampenaje in H
- Ampenaje in V
Componentele ampenajului
- Parte fizica – deriva
- Parte mobila – directie
- Parte fixa – stabilizator
- Parte mobila – profundor
- Compensatoare – la zbor orizontal
Axele de rotatie
- Axa de ruliu / longitudinala – ajuta la inclinarea avionului
- Axa de giratie / verticala – ajuta la virajul spre stanga / dreapta
- Axa de tangaj / laterala – transversala (sus jos)
Flapsuri

Instrumente de bord
- Altimetru – indica inaltimea la care ne aflam
- Vitezometru
- Variometru – variatia de zbor ( cu cat urci sau cobori )
- Compas de aviatie – busola
 Navigatie – lectia 2

Definitii :

Axa de roatie a Pamantului este inclinata la un unghi de 23.5 º. Orbita lor este
diptica. Vara soarele se afla cel mai departe de Pamant.

- 22 septembrie – echinoctiu de toamna

- 21 septembrie – solstitiu de iarna
- 20 martie – echinoctiu de primavera
- 21 iunie – solstitiu de vara

Forma Terrei este de geoid ( aproape sfera ) sau ellipsoid obtinut prin rotirea unei
elipse in jurul axei mici.

Axe si poli

Extremitatile axei de rotatie a Pamantului se numesc poli. Axa de rotatie = axa

polara.
Polul nord = nordul geographic = nordul adevarat
Pamantul se roteste de la V la E in jurul polului Nord

Paralelele si meridianele

Sistem de referinta pentru a defini o pozitie pe Pamant – grade minute si secunde

Meridianele de longitudine sunt linii pe suprafata Terre ice unesc cei 2 poli.
Numarul meridianelor este infinit. Fiecarui meridian ii corespunde un
antemeridian.
Meridianele de longitudine se masoara in functie de unghiul fata de meridianul de
0º sau Greenwich.
Meridianele de lomngitudine se specifica prin diferenta unghiulara fata de
meridianul 0º ( grade minute secunde E sau V ).
Bucuresti se afla pe meridianul de 26º E.

Paralelele de latitiudine

Sunt linii paralele cu ecuatorul dar cu lungimi din ce in ce mai mici ( pe masura ce
ne apropiem de poli )
Referinta pentru latitudine este planul ecuatorului.
Latitiudinea = distanta unghiulara masurata in º intre planul ecuatorului si linia care
uneste centrul Pamantului cu un punct dat.
Numarul paralelelor este infinit.
Cerc mare = cerc trasat pe supraf Pamantului al carui plan trece prin centrul
acestuia.
Exemple de cercuri mari : ecuatorul si toate meridianele
Cerc mic = nu trece prin centrul Pamantului
Exemple de cercuri mici : paralelele de latitudine cu exceptia ecuatorului.

Pozitia unui avion este data de longitudine si latitudine

Latitudine - intre 0º si 90º N sau S ( 2 cifre )
Longitudine – intre 0º si 180º E sau V ( 3 cifre )
Latitudinea se masoara in sus si in jos de-a lungul unui cerc mare ( meridian de
longitudine ).
1 minut latitudine = 1 mila nautica ( NM ), deci 1º = 60 NM
Singurul loc unde 1` de latitudine = 1` de longitudine este ecuatorul, in rest 1` de
longitudine este mai mic.

Unitati de masura

1 NM – mila nautica = lungimea unui minut de arc de meridian

1 NM = 1852 m (aproape 2 km)
Lungimea ecuatorului = 40.000 km = 21.600 NM
SM – Mila standard = 1609 m
1 FT = foot = picior ; 1 m = 3.28 ft ; 100 m = 330 ft ; 100 ft = 30 m
1 NM = 1 SM ; 1ºLatitudine = 60 NM = 111 km
1 NM = 6.000 ft (aproximativ)

Unitati de masurare a vitezei

Velocity; KTS ( nod ); 1 KTS = 1 NM / h; ft / min ;

MP / h ; km / h; m / s ( de obicei la masurarea vitezei vantului);
1 m / s = 200 ft / min;

Loxodromul – linia care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi.

D . p. d .v geometric loxodroma arata ca o spiarala care se apropie tot mai mult de

poli. Exceptie : cand mergem de-a lungul unei linii.
Navigarea cu ajturoul busolei se realizeaza pe loxodroma – distante scurte – 21.000
km .

Ortodroma – cel mai scurt drum aerian intre 2 puncte . Este arcul unui cerc mare.
LOXODROMA = RHUMB LINE
ORTODROMA = GREAT CIRCLE

Harti si navigatie VFR ( visual flight rules )

Scara hartii : 1 : 500.000 cm pe harta ( 1 centimetru pe harta = 5 km )

Proiectii . Clasificari .

- Dupa suprafata de proiectie :

- Proiectii cilindrice ( Gauss )

- Proectii conice ( Lambert )

- Proiectii plane

- Dupa felul deformarii :

- Proiectie conforma ( are unghiuri )

- Proiectie echidistanta / echivalenta
PROIECTIA MERCATOR

Proiectie cilindrica normala centrala in care Loxodroma este o linie dreapta si

Ortodroma este o linie curba.

Proiectiile conice pot fi de 2 feluri : - cele cu 1 sistem de referinta

- cele cu 2 sisteme de referinta

Declinatia magnetica = Diferenta unghiulara intre Ngeografic si directia

Nmagnetic
Declinatia magnetica = variation
Poate fi E (+) sau V (-)

NA NM NC NA = nordul adevarat
NM = nordul magnetic
Dm NC = nordul compas
Dm = variation

- Este variabila
- NA nu coincide cu NM - se deplaseaza 360º in 800 de ani
- In Romania Dm = 5.5º E

Inclinatia magnetica ( dip )

- Campul magnetic are o directie orizontala si una verticala

Unghiul de declinatie magnetica 0º Ecuator si 90º la poli

Deviatia compas
Este unghiul dintre NM si NC
Se noteaza cu delta C

Linii izogone – linii care unesc puncte cu aceeasi declinatie magnetica

Linii agone – linii care unesc puncte cu declinatie magnetica 0
Linii izoprime – linii care unesc puncte cu aceeasi inclinatie magnetica

Capriciile busolei

1 – deviatia compas
2 – obiecte metalice
3 – inclinatia magnetica ( apar erori la acclereatie si decceleratie )

Capuri si drumuri ( unghiuri )

Cap – unghi dintre N si axa avionului

Drum – un unghi intre N si directia de deplasare a avionului

Unghiul format intre NM si axa avionului se numeste CAP MAGNETIC

Unghiul format intre NC si axa avionului se numeste CAP COMPAS
Unghiul format intre NA si linia pe care se deplaseaza avionul se numeste CAP
ADEVARAT

TRUE HEADING; MAGNETIC HEADING; COMPAS HEADING

Deriva – unghiul dintre directia avionului si drum.

- directia avionului
- deriva
- drum

Relatia dintre capul compas ( CC ) si DA

CC = DA – ( +-DM) – (+-DC) – (+-DV); DV = Deriva

+ - cand este longitudine E

- - cand este longitudine V