BCHPB

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord
Conf.Dr. Ing. N rcolae-$erban Tomescu Note de curs 201

3
ELEMENTE GENERALE
Instalatiile energetice ale avioanelor
Avioanele moderne si tehnica aerospaliald utilizeazd pe scarA larg[ dispozitive auxiliare de
forld at6t pentru actionarea suprafelelor de comand[ale avioanelor gi ale navelor cosmice, cat
$i
pentru comanda diferitelor instalafii ale acesatora. Dispozitivele de acfionare existente pe avion pot avea destinalii diferite
fiind utilizate pentru
escamotarea $i scoaterea trenului de aterizare, pentru
deschiderea carenajelor trenului gi a trapelor, pentru comanda frdnelor
rolilor etc.
at6t
In cazul avioanelor grele sau de mare vitezd, comanda manual[ a devenit imposibil5
vitezei sporite necesar[ pentru aclionarea dispozitivelor de comandd ale avionului.
datoritd forlelor rezistente care depdgesc cu mult posibilitagile fizice ale pilotului, c6t gi datoritl
Pentru solulionarea acestor probleme se folosesc la bordul avionului sisteme de aclionare

electrice, hidraulice sau pneumatice. Dispozitivele de ac{ionare electrice sunt mai pu}in utilizate atdt datoritd volumuluigi greutSlii sporite a electromotoarelor qi complexitalii transmisiilor mecanice ale
acestora gi a mecanismelor acfionate, cdt qi datorit[
incdrcirii suplimentare a instalatiei electrice
de
bord. Din aceste motive sunt preferate instalaliile hidraulice gi pneumatice care, pe l6ng[ o serie de
avantaje fa{d de instalaliile electrice au gi avantajele qi dezavantajele fiecirui sistem

sistemul energetic optim care poate
o mai mare siguran!5 in funcfionare. [n func{ie de energetic, se poate stabili pentru ficare tip de avion
fi
adoptat.
In sistemul energetic hidrar"rlic se foloseqte drept fluid de lucru un lichid care este impins sub
acfiunea pompelor hidraulice prin conductele de inaltS presiune spre dispozitivele de aclionare
hidraulici. In sistemul energetic pneumatic, fluidul de lucru este in general aerul comprimat cu ajutorul
compresoarelor sau pestrat in butelii de inaltd presiune de unde este trimis prin conductele de aer la
dispozitive de aclionare pneumatice.

Note de curs
201 3
Ambele sisteme hidraulic ai pneumatic, alimenteazd dispozitive de actionare (elemente de executie), avantajele gi dezavantajele lor fiind strAns legate de calitdlile dispozitivelor componente
ale
fieclrui sistem.
Aclionarea hidraulic6 este preferat[ atunci cdnd se cer puteri importante in instalaliile care
necesitd deplas6ri mari gi o varialie
lin[ a vitezei
de miqcare'
Intr-un sistem hidraulic se poate realiza
in limite largi o variafie continu[ a forlelor,
putere, au cuplurilor, a vitezei gi pozifiei. Dispozitivele de aclionare hidraulicd, pentru aceeaqi prelucrare de dimensiuni gi greutali mai mici fa!6 de celelalte sisteme de aclionare, dar necesitS o inaltd precizie.
Instalaliile pneumatice precum gi dispozitivele de aclionare pneumatici (elementele de Dintre neajunsurile execulie) au o serie de dezavantaje care le limiteazdutilizareain anumite cazuri.
sistemelor pneumatice gi a dispozitivelor de ac!ionare pneumaticl pr-rtem menliona:
posibilitatea pdtrunderii
in mecanismele de aclionare a condensului (lichidului) care,
la
temperaturijoase poate inghela, producAnd deregldri in funclionarea sistemului; imposibilitatea fixarii in pozilii intennediare a ansamblurilor ac[ionate, admildnd deplasdri
numai in pozilii extreme;
dificult6ti legate de etanqare;

de funclionarea neuniformi gi cu qocuri a dispozitivelor datoritd compresibilitali fluidului
lucru;
necesitatea ungerii organelor
in migcare (la cele hidraulice
ungerea este asiguratl de c6tre
fluidul hidraulic)' Dintre calitatite sistemelor energetice pneumatice se pot menliona simplicitatea 9i costul
relativ sclzut. Dispozitivele pneumatice prezintd avantaje fa!6 de cele hidraulice qi electrice atunci cdnd se
pune problema oblinerii unei rapidit[1i mari de deplasare a organelor
in miqcare.
De asemenea, un alt avantaj al sistemelor pneumatice este determinat de modul simplu de acumulare a energiei gi posibilitatea desc[rcdrii instantanee a acumulatorului pneumatic. AcumulatoruI pneumatic prezint[ avantajul c5 la o descdrcare instantanee debiteazd, aceeaqi cantitate
de energie ca gi la descircarea lenta,

debiteazi numai o parte din energia lui.
in timp ce acumulaturttl electric, la o
desc[rcare rapid6,

Note de curs 20 1 3
Fa!6 de acumulatorul electric, in cazul celui pneumatic, energia debitat6 se mic$oreazA intr-o
masura mai mic6
cu
scAderea temperaturii,
iar reanc6rcarea acestuia se poate face la orice
temperatur6 gi intr-un interval de timp
mult mai scurt. Totusi, datorit[ neajunsurilor men]ionate, instalaliile pneumatice sunt mai pulin utilizate in sistemele de for!6 ale avioanelor fiind folosite de
preferinld in sistemele de avarie precum qi in sistemele auxiliare principale ale avioanelor ugoare. In anum,ite construclii se utilizeazi sisteme hidraulice gi pneumatice cornbinate care
\
intrunesc avantajHe fiecdrui sistem component.
!in6
La alegerea tipului de instalalie de for!6, electricS, hidraulicd sau pneumaticS, trebuie sI se performanlele acestuia, seama i1 primul r6nd de particularitalile constructive ale avionului, de
lu6ndu-se
in discu{ie avantajele gi dezavantajele fiecdrui sistem din punct de vedere al construc}iei de la sine datorita dorite. In anumite situafii insd, alegerea tipurlui instalaliei de for!6 se impune
specializdrii acesteia pentru anumite aclion6ri.
1.2.
Criteriile principale care condi{ioneazl alegerea instala{iei de forf[
pe avion
Un criteriu de bazlil constituie greutatea minim6 a agregatelor 9i parlilor componente ale

instalafiei raporrate la
I Cp. Admi!6nd c6 avionul
transporti o cantitate de combr,rstibil aproximativ
egal6 cu greutatea sa, reducerea greutalii avionului
cu
kg echivaleaz[ cu reducerea
cr"r
2 kg
greut6lii de zbor al acestuia. De exemplu s-a constatat statistic cE o pompd hidraulic[ cu o rota{ie de
daN/cm2 cdntdreqte intre 0,15 -0,20 -3000 rot/min gi o presiune cuprinsd intre 200 -250 kg/kw, in timp ce generatoarele electrice au o greutate intre I ,5 -2,0 kg/kw. Figura 1.1 aratd cd, la aceeaqi putere, greutatea generatoarelor electrice reprezintd de
Z5OO
aproximativ 4 * 5 ori greutatea generatoarelor hidraulice calculate pentru o presiune de 105 daN/cm2 qi de aproximativ 8 ori greutatea generatoarelor hidraulice calcr.rlate pentru o presiune de 210
daN/cm2.
Faf6 de generatoarele electrice, generatoarele hidraulice prezintd avantajul unet
funclion[ri stabile incepdnd de la turalii mult mai mici dec6t cea nominal6, in timp ce generatoarele electrice nu pot funcliona sub o anumit[ turalie minim6. Greutatea redus[ a motoarelor hidraulice 9i
pneumatice
simplific[ fixarea
acestora pe avion precum gi proteclia contra
vibrafiilor. in figura
1.2. de
se pot vedea de asemenea avantajele motoarelor hidraulice sub aspectul greut6!ii fald
unitatea de purtere scade cu cregterea puterii acestora.
pe electromotoare, Urm6rind figura 1.3. se poate vedea cd pentru toate motoarele rotative, greutatea

Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 20 I 3
Deqi sub aspectul greut[1ii raportate la o unitate de putere motoarele hidraulice gi pneumatice
sunt superioare celor electrice, totugi, acestea sunt inferioare in ceea ce prive$te sistemul de repartilie a energiei. Conductele instalaliilor hidraulice qi pneumatice sunt rigide, greu de fixat
in locuri mai
pufin accesibile. De asemenea, protejarea impotriva avariilor qi localizarea avariilor este mai
complicat6. Se observ[ totodatd gi
(
o greutate sporit[ a conductelor hidraulice fald de cablurile
instalala de cablurile instalafiei electrice pentru transmiterea aceleiagi puteri la o distanld dati.
m[k
l0
-t ?
--""l0
Figura 1.1.
generatoare de curent continuu gen. c.a.
-'a
gen. hidr. p gen. hidr.
= 105 at.
at.
p:210
50 Plkwl
m[ ke]
10
n:2000 rot/min
5000 EM.
20000
MH.p:
I
,--t----
105 at
----'---
MH. p =210 at
0,5 0,25
Plkwl
l0
Figura
1.2.
50
a-.=@I

Conf.Dr. [ng. Nrcolae-$erban Tomescu Note de curs 201 3
m [ke]
EM. c.c. 24Y 7500 rot/min EM. c.a. 200
12000 rot/min
MH.p:70+
MP.
P
p:
120 atm.
6+ l8 atm
Ikw]
Figurt
Instalafiile de for{6 pot
sistemului in ansamblu.
1.3.
fi
apreciate gi dupd randamentul agregatelor componente qi al
Din figura 1.4. se vede cd randamentul generatorului hidraurlic este superior celui electric
pe
intervalul de puteri folosite pe avion. De asemenea alte calitali ale instalaliilor energetice ale
avioanelor care pot constitui criterii de alegere sunt legate de siguranla in funcfionare, exploatarea ugoar[ in zbor gi la sol, vulnerabilitatea minim6. Prin exploatarea uqoar[ la sol se inlelege ugurinfa
montf,rii, controlului qi reparaliei care trebuie sd se execute cu o demontare minimd a p[r]ilor

componente ale avionului.
0,95
rl
0,85
Gen. hidrau
ag,.-Gen. electri
0,7 5
PIkw]
l0
20
50 1;4.
100
Figura
.=::!::<l-

N
icolae-$erban'lotnescu
Note de curs 20
I3
1.3 Avantajele gi dezavantajele principale ale
utilizlrii lichidelor
ca
fluid de lucm in
sistemele energetice ale avioanelor
O serie de proprietdlifizice ale lichidelor conferA instalatiilor hidraulice unele avantaje fa![
de instalaliile pneumatice.
Astfel
V6scozitatea destul de mare a lichidelor micaoreazd curgerea prin neetanqeitali qijocurile
imbinarilor hidraulice, permiland realizarea unor presiuni inalte de 110
-Zl0
daN/cm2.
Prin oblinerea unor presiurni inalte se micqoreaz6 dirnensiunile elementelor de execulie'
2.
Datorit[ lipsei practice a compresibilitAlii, dispozitivele hidraulice functioneazd ftrd

gocuri gi pot
fi oprite in pozi{ii intermediare'

se obtine o
3. Datoritl
calit[1ilor lubrifiante ale lichidelor hidraulice, garniturile iqi pastreazd. calitdlile

mai mare siguranld in funcfionare.
timp mai indelungat gi prin aceasta
Exist[ totugi gi o serie de dezavantaje care limiteazi folosirrea lichidelor ca flr"rid de lucru in
sistemele hidraulice cum ar
fi:
1.
Necesitatea de a avea la bordul avionului gi pe aeroport rezerve de lichid hidraulic.
Z.
Varialia mare aviscozitalii lichidului cu temperatura impune utilizarea in anumite cazuri a unor lichide de iarn[ gi de vara qi, prin acesata, exploatarea sistemului devine mai
greoaie.
in ptus este necesara
pastrarea temperaturii de lucru intre anumite limite.
3. Incercarea
la sol a instala{iei (cu motoarele avionului oprite) este complicatd qi necesitf,
instalalii speciale de verificare existente pe aeroport.
4. Dispozitivele
instalaliei hidraulice necesitd o preucrare de precizie a rnajoritdlii pieselor
componente, ceea ce le scumpeqte costul de fabricalie.
Din cele de mai sus se poate trage concluzia cd instalaliile hidraulice sunt folosite atunci
c6nd se cer puteri mari
in sistem, o funclionare lind gi dimensiuni reduse ale agregatelor.
Trebuie
s[ menlion[m c[ instalaliile hidraulice gi pneumatice au o largS intrebuinlare nu
numai ip avialie gi in tehnica aerospafial6, dar gi intr-o serie de alte rarnuri ale tehnicii. Ele iqi gdsesc
o largd aplicare in aclionarea maginilor unelte, in sistemul de comandd a direcliei autovehiculelor

greu incdrcate, la maqinile cu qenile qi in tehnica militarS.
bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de
Note de curs 2013
Principiuldefunc{ionarealinstala(iilorhidraulice
urmatoarele circuite principale: lnstalalia hidraulic[ se compLlne in general din

surse cuprinzand pompele 9i alte agregate' care reprezinta
1. circuitul de fort[ (energetic)

de energie.
de lichid 9i prin urmare 2. circuitul de repartitie care repartizeazl qi regleaza debitul

determinSsensulqirapiditateainfunclionareainstalaliei.
3.Circuituldelucrucarecuprindeagregatelecetran|formlenergiafluiduluidelucruin
energiecineticdaunorelementeinmigcare(piston,motoretc.).
in figr"rra 1'5' Instalalia principiu a unei instalalii hidraulice este reprezentatd (2), distribuitorul (3), rezervorul (4)' supapa de trecere compune din pompa (i), cilindrul cu piston
Schema de
se
cuSenSunic(6),Supapadesiguran!6(5),filtrtrl(7)giacumulatorulhidraulic(8). (6) qi distribuitorul (3) qi ajungd.d de pomp6 trece prin supapa de sens unic
Fluidur antrenat
in spaliul activ al cilindrului,
Fluidul aflat deplaseaza pistonul de la stanga la dreapta'
in
spaliul
prin distribuitor gi flltru. La rotirea p[(ii mobile a inactiv al cilindrului este evacuat in rezervor invers' Supapa de siguran!6 (5) limiteaza creqterea distribuitorului, pistonul se deplaseazd\n sens protectie direct in rezervor, avind astfer un rol de presiunii in circuit prin trecerea fluidurui de lucru
a
circuitului hidraul ic.

Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20
I3
Instalaliile complexe cuprind in m[suri mai mare sau mai mici fiecare din componentele indicate in figura 1.5. Acumulaiorul hidraulic (8) compenseazA fluctLraliile de presilrne in sistem 9i in care acesta este accelereazddiplasarea pistonului prin eliberarea energiei acumulate in perioadele in repaus.
1.5. Alegerea
mirimii presiunii lichidului
de lucru
prin sporirea presiunii lichidului se mdregte viteza transnrisi dispozitivului de

pdstrand sau micAor6nd greutatea acestuia'
aclionare
Greutatea verinelor hidraulice gi a conductelor de legiturS cre$te intr-o oarecare mdsur[ cu presiunea de lucru datorit[ maririi grosimii perelilor, in timp ce greutatea lichidului se micaoreaza.
Ca rezultat, greutatea intregii instalalii se va micaora. Mdrind 9i mai mult presiitnea, greutatea

N icolae-$erban Tomescu
Note de curs 201
greutatea verinelor gi a conductelor se va mari mai mult decat sc[derea volLrmului de lichid 9i greutalii instalaliei intregii instalalii se va m6ri. Valoarea presiunii a c[rei clepdqire durce la sporirea
depinde de rezistenla materialului
din care sunt confeclionate dispozitivele de ac{ionare
gi
de 150 conductele de trecere a fluidului. Pentru verine de olel aceast[ presiune este iar pentru cele din aluminiu de 50-60 daN/cm2'
200 claN/cm2,
de De asemenea, limitele de creqtere a presiunii de lucru intr-un verin sunt strdns legate 9i
rezistenla tijei de aclionare. creqterea puterii Urm6rind figura 1.6 se observ[ cd greutatea conductelor scadeodatd cu in anumite situalii este ralional sd se utilizeze presiurni mari, atat pentru oblinerea unor
transmise.
mare de acfionare a greutdli sc[zute ale conductelor de alimentare cdt gi pentru a obline o vitezd actuale Tucreazd la presiuni elementelor de comand[ ale avionului. Datorita acestui fapt instalaliile ridicate de 300 daN/cm2 in cazul
lichidelor'
M[ke]
I
0,8
-t--'
0,4
----\--.-
p [daN/cm2]
100
200
300
Figura 1.6. Aceste presiuni de lucru sunt indicate
9i in
a
ceea ce priveqte micgorarea greut[lii

presiunii produce dificultali la etangarea
dispozitivelor de aclionare. Totuqi, creqterea excesivd diferitelor pdrli componente ale agregatelor.

Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20 I 3
p[daN/cm2]
2r0 140 70 Figura 1.7. in figura 1.7 se poate vedea cre$terea pierderilor de lichid datorit[ cre$terii presiunii in sunt cu sistem. in aceleagi condilii de funclionare, pierderile in cazr"rl utilizirii aerului comprirnat mult mai mari dec6t in cazul utiliz[rii lichidelor hidraulice. La presiuni inalte trebuie rezolvata problema asigurlrii etan$eitatii prin utilizarea unor sisteme de etanqare speciale 9i materiale
adecvate. piesele trebuie confecfionate
cu o mare rigiditate, deoarece deformarea sub acliunea

necesitf, qi
forfelor sporite cluce la mirirea jocurilor, gi prin urrnare la cresterea pierderilor de fluid.
Cregterea presiunii
in instalaliile hidraulice
prelucrare de inaltd precizie a
plrlilor componente ale agregatelor. Jocurile in anumite situa{ii devin atdt de mici incAt este necesar sd se ia in consideralie influenla pe care o exerciti varialiile de temperaturr[. Creqterea presiunii
determin[ gi modul de prelucrare a pdrfilor componente ale agregatelor. Deoarece piesele turnate
asigurr[ etangeitatea necesard se inlocuiesc in acest caz cu piese matrilate.
nLt
La presiuni ridicate intervine gi elasticitatea fluidului care poate produce oscilalii

conducte flexibile, avind totodati qi o mare rezisten![. Practica
ale
coloanelor de lichid. De asemenea,la presiurli ridicate apar probleme legate de construirea Llnor
a ardtal cd pentru presiuni ridicate
cel mai indicat este sE se utilizeze conducte din olel inoxidabil, anticorozive. Aceste conducte sunt mai rezistente clecat cele din aluminiu, qi chiar mai ugoare deoarece pot avea pereli mai surpliri fa![
de conductele din
aluminiu.
l0

ConilDr.l
N
icolae-$erban Tomescu
Note de curs 20
1.6 Influen{a tura{iei agregatelor
Debitul pompelor volumetrice intre anumite limite este proporfional cu tura]ia. De
aceea,
pentrll acela$i debit. printr-o mirire a turaliei pot fi oblinute pompe de dimensiuni mai mici, ceea ce conduce la scdderea greutSlii sistemului de alimentare cu ulei surb presiune. Limita superioard a
turaliei nu trebuie sI depdgascA 6000
10000 rot/min deoarece peste aceastd valoare pot apdrea
efecte ddunatoare clatorita cavitaliei. Cavitatea este insolitd de urnplerea incomplet6 cu lichid a camerelor de lucru ale pompei.
in plus, la aparilia cavitaliei,
scade debitul pompei, lichidul
emulsioneazd(ln cazul pompelor cu repartilie cu sertar), apar varialii brugte ale presiunii in linia de refulare qi sarcini de goc in lagdrele pompei, ceea ce scurteaz[ durata de funclionare a acesteia. in
sistem se simte o dereglare a continuit6lii fluxului de lichid pe condtrctd.
in zborul la altitudine. PentrLt pre6ntdmpinarea _pericolul cavitaliei apare cu prec[dere regimului de cavitalie este necesar ca presiunea in dreptul orificiultri de aspiralie a pompei sd nu fie
sub 300
- 350 mm co[. Hg.
Cavitalia poate fi inl6turatd printr-o construclie corect6 a pd(ilor componente ale pompei qi
prin alegerea corectd a regimurilor de funcfionare. in acelagi scop se mlreqte presiunea la aspiralie prin folosirea unui ejector sau a unei pompe auxiliare pe tinia de aspiralie a pompei. Se obline astfel
o cregtere a presiunii statice la intrarea in secliunea de admisie a pompei. La unele tipuri de pompe, umplerea cavitdlilor de lucru este impiedicatl qi de aparilia forlelor
centrifuge.
in
cazul pompei cu roli dinlate la o turalie de 10 rn/s forlele centrifuge impiedic6
umplerea corespunzltoare a spafiilor dintre dinli. Pentru a ridica turalia pompei este necesar ca
alimentarea ei cu tichid sE se facd la o presiune ce dep[qegte presiunea atmosferei.
11

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 20 l3
2. CARACTERISTICILE FLUIDELOR HIDRAULICE
2.1 Pronrietitile fizice ale fluidelor hidraulice
Densitatea reprezintA masa unitAlii de volum

convenabil din punct de vedere practic in kg/dm3. Deci:
m p=7
gi se mdsoard in kg/m3 sau
mai
(2.1.t)/
in cazul funcliondrii
Densitatea este funclie de temperatuA gi presiune gi de aceea
unui sistem hidraulic intre limite largi de temperaturi qi presiune este necesar sd se introducd
corecfiile necesare.
in
cazul sitemelor hidraulice ale avioanelor
gi
rachetelor
care
funclioneazd intr-un domeniu larg de temperaturi cuprins intre -55o qi 260" C, volumul
uleiului hidraulic poate cregte cu

ajutorul relaliei:
35%o.
Varialia densit[fii cu temperatura poate fi evaluat[ cn
fr:+ rt
Prs
1+ p,V
(2.t.2)
-15")
unde:
oC; t - reprezintd temperatura datd in
p15
- densitatea la temperatura de
i5'C;
B1- coeficientul de dilatare
volumetric[.
Pentru uleiurile folosite uzual in avialie se poate lua Ft:0,00065.
La temperaturi gi presiuni medii se paote considera densitatea constantE. Sunt cazuri
in care trebuie sd se ia in consideralie dilatalia termic[ a fluidului hidraulic. Astfel, dilatarea
termici a lichidului inchis de repartitor sau de zdvorul hidraulic in verin, poate

distrugerea sistemr-rlui conductelor de ulei qi al verinului. Acest pericol cre$te
produce
in cazul unui
volum mare de lichid inchis.

De exemplu, c6nd volumul lichidului inchis in verin este
cre$te de la -20oC
c1e
7000 cm3 iar temperatura
la*20"C,
creqterea
volumuiui de lichid va fi:
Av
7000 . 0,00065 . 40
:182 crnl
a
in
acest
caz apare necesitatea de a se monta supape termice de siguranld pentru
preintdmpina creqterea suplimentard a presiunii. mlrimea densitalii fluiduiui de lucru are o

mare importanld asupra sistemului hidraulic. Densitatea mare a fluidului determind gabarite
mari ale distribuitoarelor de comandd pentru a transmite energia datd a fluidului. Invers,
Bazele cometrzilor hidraulice si pneumatice de bord

Conf.Dr. [ng. Nicolae-$erban Tontescu
Note de curs 20
13
fluidele avfind densitate micd, necesiti deschideri mici ale distribuitoarelor de comandA
prin urmare, o prelucrffe deosebitd a acestora.
$i
in cazul utilizdrii de fluid
avdncl
o densitate redusa qi pentru presiuni mari (cum ar fi
aerul la presiune de 105-210 daN/cm2) sunt necesare m[sud speciale pentru asigurarea
etan$eitalii.
in cazul sitemelor hidraulice sunt acceptate valori uzuale ale densitdlii cuprinse intre
0,7 +
kg/dm3.
Variafia densit6lii cu temperatura gi presiunea poate fi reprezentatd linear sub forma:
p:
po.(X),,,(p -
p,)*(#)
,,(r
-ro)o
(2.r.3)
unde, prin indicele 0 s-au notat valorile iniliale pentru densitate, presiune 9i temperatur[.
O alta formS convenabild de reprezentare a ecualiei precedente este:
o=
unde
o,lt.*b
- p,)- *(,
-r,\
(2.1.4)
B
sau
t _ r (ap) , o=
po\op
),,,'
ffga)
po\or
)
u"
(2.1.s)
u=-r,(*)u, *=+(#),,,
(2.r.6)
Marimea B este denumitd modul de elasticitate, iar o coeficient de dilatare termicd. Compresibilitatea reprezintd o mdsurd a schimbdrii volumului unui lichid sub acliunea
forlelor exterioare. Se poate considera varialia volumului de lichid propo(ionald cu diferenla

de presiune
aplicati asupra lui dati de relalia
tv =-bto B
in cazul apei, copresibilitatea poate fi consideratd neglijabild. modul de elasticitate avind
valoarea
B:
1,9 . 10e N/m2. Aceastainseamnd c6, pentru o creqtere apresiunii cu 1 atm. se

1120000, respectiv de 0,005%'
produce
o modificare a volumului relativ de aproximativ
Comporlarea altor lichide este asemin6toare cu a apei qi de aceea practic lichidele pot
considerate incompresibile.
fi

Conf. Dr. tng. Nicolae-$erban Tornescu
Note de curs 20 I 3
Aerul la presiunea atmosfericd gi la temperatura de inghelare are modulul

elasticitate
Gazele,
de
B:10s N/m2
qi, prin urrnare, este de 20000 ori mai compresibil decAt apa.
in general, se comporta la fel ca gi aerul. Modulul de elasticitate influenleazd performanlele dinamice ale circuitelor hidraulice
gi de aceea este necesar6 cunoa$terea lui cu precizie. Existenla gazului in lichidul hidraulic
modifica modulul de elasticitate al acestuia. Practic se poate stabili un modul de elasticitate

echivalent care sA ia in considerafie compresibilitatea lichidului qi a gazului conlinut in lichid,
precum qi elasticitatea conductei.
Fig.2.1
Se considerd cazul
este:
cilindrului elastic din fig. 2.1. Inilial, volumul total al cilindrului

(2.r.7)
Vt:Vr*V"
unde v1 gi v* reprezintd volumul
inilial de lichid qi de gaz. Deplasdnd pistonul spre stdnga cu
un volum Av1, presiunea creqte cu Ap.
Varialia volumului vl va fi:
Avt:-Avg-Av1+Avc
unde indicii g, l, c se
(2.1.8)
referi la gaz,lichid qi cilindru.
Modulul de elasticitate echivalent va fi:
\:
unde:
LV, vr( tvr'l . v ( Ar,, ') , Lv, v,^p= ,, l.- ,N)- 4 [- ,N)* vAp
(2.1.e)
B' =-v,LP .8..--l'rLP . B =v'LP "
LV,' '
LVr
LV,
(2. r .10)
Prin urmare:
Conf.Dr.lng. Nicolae-{ierban
Tomescu

Note de curs 2013
I v,l
V, -=---l--J--1-r-
v,1
V,
Bo
Br
B,
8,,
)
t)
{z.r.tr)
Ecualia 2.1.11 poate fi pus6 sub o altA form[ inlocuind v1: v1-| v* in ultima ecualie:
1 I
u,.=
Deoarece Br>> Bg, putem scrie:
t vr( t
u,* h*
t[4
I
- q)
(2.t.12)
1
in ecualia precedentd
4- ,"* B,- ,, ,r
v1 este
_ 1 I ,vr
(2.1.13)
cunoscttt din consideralii geometrice, B1 este dat pentru
un tip de lichid hidraulic, iar pentru aer se poate lua Br=1,4p, in care p este presiunea in
sistem.
Modulul de elasticitate pentru un cilindru cu peretele sublire este dat de relafia:
l2
B, -=unde:
En, EN'
l+v )2
[1
2 e
26 (,
!;,
+
,)D
)
(2.1.1,4)
modulul de elasticitate a materialulr"ri;
y - constanta lui Poisson;
D. - diametrul exterior;
D; - Diametrul interior;
6 - grosimea peretelui 26=D.-Di. Pentru D.
Di gi y
I
4
1pentru metale). deci in cazul concluctelor hidraulice
B , =E," L
D,
(2.1 .15)
Pentru conducte groase
in care D. >> Di se obline
EE "' - z(t+v)D_ntNflt
(2.2.26)
2,5
Pentru tuburi de teflon sau cauciuc B":7.102+35.102 daN/cm2.
Pentru elasticitate
a vedea misura in care existenla aerului in lichid modificd moduhll

acestuia?
de
al
vom considera presiunea in interiorul
r.rnei
conducte de olel 35
daN/cm2 gi volumul de aer de lYo. Pentru D1
66 rezultd din 2.1.15.
a, =
lzJ.
106 = 0.35 . 106 daN f cmz

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonrescu
Note de curs 20 I 3
Pentru Br = 0,150 .tOt rta\f crn' ,Br =7.4.35 =49daNf cm2 rezulta
(
' =^0,35 ^-'. ^, .i 0o B

':'"
*---l-*9+ 49 0,15 l0'

.
=273,6.10-b
cm2 f claN
='u'0"*''*'
74383 daN f
in absenla aerului B, =
cm' . Din cauza scaderii modulului de elasticitate,
pedormantele servosistemelor referitoare la amplificare qi iargimeabenzii de trecere scad. De

asemenea, compresibilitatea
lichidului trebuie luat[ in considera]ie
in cazul
pompelor de
inaltd presiune, intruc6t reduce capacitatea acestora de refulare.
Vdscozitatea reprezintA rezistenla pe care
o opune un fluid
miqcarii relative
particulelor sale. Vdscozitatea unui fluid poate fi pusd in evidenfd dac6 se considerd doi perefi
aSezali
la distanfa ft unul fald de celdlalt, unul din pereli fiind in migcare cu o vitezd U.
profilul
de varialie avdnd o variafie linear6.
Datoritd vdscozit[1ii qi deci a aderenlei intre straturile de fluid in migcare, aspectul migcdrii va
fi
cel ardtat in fig. (2.1a),
u(v\ = LtL
h
(2.1.r7)
Pentru a se pdstra miqcarea, este necesar ca asupra peretelui mobil
Fig.2.la
sd se acfioneze cl:t o fbrld tangen{ia16, care va echilibra forfele de frecare din
fluid. Rezultatele
experimentale au ardtat cd aceastd forld raportatd la unitatea de suparfald este proporlionald

cu viteza peretelui mobil
[/ qi invers propor{ionala cu distanfa
/z
intre pereli qi deci:

(2.1.18)
'_ A_t'i
sau, avdnd
FU
du
in vedere ecualia (2.1.17)
'dy
in care, coeficientul de propo(ionalitate p reprezintd vdscozitatea absolut[
a
(2.t.te)
fluidului. Forma
tensiunii de frecare datd de ecuafia (2.1.19) este valabild pentnr cazul scurgerii laminare.
Bazele comenzilor hiclraulice si pneumatice de bord

Nicolae-$erban Tomescn
Note de curs 20
Newtoniene' Fltridele care ascultd de legea datd de ecualia (2.1.19) sunt denrryrite fluide in ecuafia Toate gazele qi lichidele in stare pura in mi$care laminard ascultd de legea descris[
(2. 1 .1e).
Fomula dimensionali a vdscozitdlii
este:
, =,(#)-' Vi*r*'' .-'1=lgcm''s-'

in sistemul cgs o unitate
frecventd este centipoise
(2.r.20)
de g.cm't. s-/ este denumitd "poise".
unitate de m[surd
(1cp:0,01 poise)'
interpretatd cu ugurinld. Stratul de
Ecualia
(Z.l.l8) poate fi
fluid din
apropierea
per.etelui mobil cap[td
prin deplasalea acestuia un impuls pe direclia x' Parte din acest impuls prin urrnare, impuls,l dup[ direclia x se transmite stratului imediat vecin qi aga mai departe. fi definitd ca prin fluicl dupd direclia y. in acest caz tensiunea de tiecare r poate
se transmite
definilie colespunde mai fluxul viscos al irnpulsului clupa direclia r, in direclia y' Aceasta bile cu natura molecular[ a procesului de transport al impulsului'
qi presiune. in cazul gazelor Coeficientgl de vascozitate este func{ie de temperatula
scade. vdscozitatea creqte cu temperatura, in timp ce pentru lichide
imp[rfit la densitatea p, intruc6t in practic6 coeficientul de vdscozitate p apale deseori

se noteaza:
, = Lb",
p
lrl
Q.r.2t)
cle mdsula rn2ls ,au c'n2ls' O unde v repr.ezint6 v6scozitatea cinematic[ avind drept unitate (cSt: centistokes)' unitate de cm2ls este denumitd Stokes, iar icst:0,01
in practicd, vdscozitatea lichidelor
se misoard
in mod curent in grade sau secunde
volum de lichid de 200 cm3 Engler qi reprezintd raportul dintre timpul de curgere al unui la o temperatr-rrd datd qi timpul dintr-un vas printr-un tub capilar calibrat cu diametru 2,8 mm
de curgere
in aceleaqi condilii
a apei la temperatura de
20'c.
(2.t.22)
Deci:
oE = t/ta

Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 2013
Deoarece
in viscozimetrul Engler
curgerea se t-ace sub acliunea grelltalii proprii,
rezultatul rnlsuratorii se refera la vascozitatea
cinematica.
\
de
peltru calcularea vdscozitalii in unitdli de m[surd metrice existd diverse

transformare de forma:
louy=
7,31'E-Ti*'lt
0'961I (2.1.23)
, = 0.0731'E
"E
cm' f s
'
a = 6,s4V* 1F * oPrsas
\, = (,*' l t)
(2.1.24)
in cazul altor unitdli de vdscozitate relaliile de trecere sunt:

- v0scozimetru Redwood
: o,oo26n _v
r*, 1 ,
(2.r.2s)
in care R reprezintd secunde Redwood;

- v6scozimetru Saybolt-Universal
v =0,00225 in care
S
-\r*'f s
(2.t.26)
reprezinti secunde Saybolt-Universal; - vdscozimetru SaYbolt-Furol
v = o,oL2sr -2:o)SF
,*'f ,
(2.1.27)
in care SF reprezintd secunde Saybolt-Furol;

- vdscozirnetru Redwood-Admirality
0.403 v=0,0239RA-ffcm'fs
Q.1.28)
in care RA reprezintd secunde Redwood-Admirality'

poate utiliza formula: Pentru transformarea gradelor conven{ionale Barbier se
, =o''t "B
(2.r.2e)
in care oB reprezintd grade convenfionale Barbier in cazul amestecului a dou[ uleiuri minerale cu calitdli diferite, rezult6 amestecuri
proprietdli se utilizeazd atunci perfect omogene av6nd proprietllile ambelor produse. Aceste

Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20 I 3
cAnd se Llmldre$te ob{inerea unor sortimente de uleiuri minerale cu calitali ridicate.
in
cazul
unor astfel de amestecud, vascozitatea uleiului obtinut se detrrnind, cu relatia:

\
f=
1n care:
a"
E, +b" E,
- K(8, - Er)
(2.1.30)
100
E7, E2, gi E - reprezintd v6scozitatea uleiurilor amestecate qi a amestecului;

a,b - cantitdlile de ulei ce formeazd, amestecul;
K - un coeficient ce se alege din tebelul
2. 1.:
Tabelul2.l
aYo
10
20
80
13,1
30 70
17,9
40 60
33"1
50 50
60 40 27,9
7A
80 20 25
90 20
b%
K
90
30
28,2
6,7
?55
t7
2.
2 Infl uenla temperaturii asupra vAscozi tdtii
Spre deosebire de gaze, cre$terea temperaturii lichidelor produce

vdscozitalii acestora. Aceastd proprietate poate
scddere a
fi pusd pe seama interacfiunii moleculare.
Este suficient de greu a se estima analitic varialia vdscozitdlii cu temperatura datoritf,

particularitAlii fiecArui fluid in parte. in cazul uieiurilor minelale se poate aproxima variafia
vAscozit5lii cu temperatura printr-o relalie de fonna:
V' = al-K ln care:
(2.t.3t)
t - temperatura in grade C;
K - coeficient termic de vdscozitate;

a
- constantd empirica determinatd experimental.

se poate
tn unele cazuri
utiliza gi relalia:
a ,, _71---i \t - c)-
(2.t.32)
in
care
a qi b sunt coeficienli empirici determinali in funclie de natura lichidului hidraulic.
Av6nd
in vedere ch sciderea
vdscozitdtii lichidelor cu temperatura conduce la scf,derea

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 2013
randamentului voiumic aunt necesare masud pentru menlinerea constanta a temperaturii in

sistem.
2.1.3 Influenla presiunii asupra vAscozitdtii lichidelor
Cu c6t presiunea exercitata asupra f'luidului cre$te" se micqoreazd volumul specific

deci, gi distanla intre molecule qi in consecinl[ v6scozitatea va creqte
$g.2.2)'
#*, g
2
t0
LO:
gCI(
t00
Fis.2.2
4st ffi
Varia{ia viscozitalii cu presiunea poate ti replezentatd cu ajutorul formulei:
l-t
pnehP
(2.1.33)
in
care
este un coeficient ce line seamd cle presiune, iar po vdscozitatea la presiune
atmosferic6.
Experienlele au ardtat cd in cazul uleiurilor minerale vdscozitatea cre$te cu presiunea mult rnai mult dec6t in cazul uleiurilor vegetale (fig'2'3)'
15
??
I0
-/
L*
'r{
a#
t000
Fig. 2.3
3o00&rffi
La presiuni foarte inalte uleiurile se soliclifici. Apa, pentrlr temperaturi pdna la 30' pentru
9i
creqtere
a presiunii p6nd la 4000 daN/cr' iqi micqorez[ vdscozitatea' Pentru

Cont-.Dr.Ing. Nicolae-$erban'l'onrescu Note de curs 20 l3
temperaturi de peste 30'C la o presiune cte 9000 daN/cm2 se solidificd. De asemenea, apa conlinutd in uleiurile minerale la presiuni de ordinul a 8000-10000 claN/cm2 se transfotml {n
gheala, putand distruge suprafala olelulgi cg cea mai mare dr-r1itate.
Practic, variaria vascozitAlii cinernatice a uleiurilor minelale poate ajutorul formulei:
fi
estimat[ cu
vr=v(7+o'oolP)
ln care: v, - vAscozitatea la o presiune datd;
v - v0scozitatea cinematicd la presirme normala;
p - presiunea excedentard.
(2.1,.34)
Valoarea vdscozitdlii lichidului are o mare importanld asupra funcliondrii fluidelor in
sistemele hidraulice gi de aceea pentru buna fuirclionare se
ia in considelatie influenta
varialiei in limite largi a presiunii qi temperaturii asupra vAscozit[1ii.
in tabelul 2.3 se aratd varialia viscozitdlii cu presiunea pentru doud tipuri de uleiuri.
Tabelul2.3
ProaJ.u*
|1eg
lEH,/cn2
L57
115
47a
610
7B?
945
lOLE
lloo
If"sc o z1 ;cta 18
Ulot Iubroflrnt
usor
Ot47
or 6e
4 r51
o'92
Lr12 Ir86
2'51
1t65 5,12
I
60
UIel Iubroflcnt
Sreu
Srelt
6r{8 9r7l L4,45 2Lr11 28rB
lt65
2.2 Caracteristicile uleir-rrilor si ale fluidelor liidraulice
Proprietali de ungere. in cazul funcliondrii agregatelor hidraulice, o mare importanld o

are proprietatea de
lubrifiant a uleiului. Pelicula de lr"rbrifiant trebuie sd fie rezistentf, pentru
nu pemrite ca suprafelele in migcare sd vina in contact dlrect.

Spumarea.
in unele sisteme hidraulice in care gazul
este
in contact cu lichidul,
apate
spumarea acestuia.
Ea
apare datoritd antrendrii gazului
in
contact cr-r lichidril dtn cauza
agitarii excesive. Sistemele hiciraulice cornplet inchise nu necesitd lichide antispumante. probleme speciale legate de alegerea flr-ridului de lucru se plln atunci cand acestea trebuie s[
aibd gi calitafi lubrifiante.
10

N
icolae-$erban l'onrescu
Note de curs 2013
Flgidele pe bazd cle hidrocarburi qi unele lichicle apoase prezintd caracteristici

antisplunante mai slabe
bune.
fat[ de uleiurile
sintetice care aLI proprietdli antispurnante foarte
Agitarea f-luidului. Se observd cd Ia o folosinld indelungat[ qi in condiliile de agitare
prin obturale la diferenle mari de presiune, majoritatea uleiuliior gi in special cele minerale
igi micgore azd vdscozitatea. Aceasta scddere a viscozitdlii se observS. cu deosebire ia unele
anrestecuri de uleiuri minerale in a cdror compozilie se introduce un adaos vCrscos compus din
hiclrocarbttri cu catend larerald. Sub acliunea unei presir-uri inalte aceste lanluri se rup
producind ca efect micgorarea vdscozitdlii.
Stabilitatea chimicd. Fluidele hidraulice,
in
majoritatea 1or, sunt alcdtuite din
presiune, amestecuri complexe de compuqi chimici organici qi sunt af'ectate de ternperaturd,
condilii atmosferice, metalele sistemului hidrauiic, efortul de forfecare mecanic etc. Toli fic6ndu-l impropriu acegti factori pot provoca modificarea proplietitilor chimice ale flr-ridului
utilizdrii i1sistemul hidraulic pentru
care a fost conceput.
la Fluidele hidraulice se oxideazi sub acliunea oxigenului. ef-ect care se accentueazd mdsr:ra in care uleiul temperaturi inalte. Procesul de oxidare este accentuat, cle asemenea, in Experienlele conli1e impuritali ca: praful din atmosferd, murd[rie, vopsea, particule de metal. au ardtat
ci
procesul de oxidare depinde in mare mdsurzr gi de agitarea fluidului hidrar"rlic,
turbulenla. contribuind la intensificarea plocesului de oxidare.
Rezistenta
la oxidare a fluidelor se m[reqte cu ajutorul unor aditivi care inhiba
reacliile cle oxidare. indata ce inhibatorul de oxidare este epuizat. se folmeazd prodr-rqi acizi de oxidare ce pot fi daundtori funclionirii sistemuh-ri. Limitarea oxiddrii fluidului de lucrn impune necesitatea de a se lua m[suri speciale pentru reduccrea contactului cu oxigenul atmosferic Ai menlinerea temperaturii de lucru intre lirnite scdzute 6. 1QQ+250.C in cazul uleiurilor minerale. Stabilitatea fluidelor hidraulice este influen{ata de temperaturd deoarece dincolo de
limita de stabilitate termicf,, pe 16nga moclificarea proprieta{ilor f-rzice are loc 9i o modificare a compoziliei. i1 unele cazuri produsele pot tr volatile Ei fbarte uqoare, put6nd sc[pa din
sistem sau tbrma pungi de gaz
in sistemele hidraulice inchise. in alte cazuri, produsele de pot irlldutali descompulere formeaza depuneri sub formd de noroi sau cristale mici care
considerabi1 fr-rnctionarea sistemuiui.
in
anumite conclilii, fluidele hidraulice igi pierd proprietdlile de lubrifiant qi iqi
micgoreazd vascozitatea prin forfecare mecanicd. Micaorarea
viscozitdlii
se datoregte n-rperii
11
\
Bazele comenzilor hiclraulice si pneumatice de bord
Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban l'omesctt Note de curs 201 3
formdrii de lanlurilor moleculare sub acliunea indelungatd a etbrlurilot mali de forfecare 9i fracliuni cu lanluri moleculare mai scufie 9i mai pulin vascoase.
O cauzd a modificdrii
compoziliei iniliale a fluidelor hidraulice poate
fi
iradierea
provoacd dificultafl in nucleara. Produsele de descompllnere sunt adesea gazoase, ceea ce

funclionarea sistemului, in af'ara faptr-rlui cd are loc qi distrugerea fluidului.
O cerin!6 impusa lichidelor hidraulice este stabilitatea hidroliticd care reprezintd

umezelii atmosfelice in rezistenla lichidului la umezeala. Pentru a nu permite pdtrur:rderea la inmagazinate, cdt qi in este necesar si se ia mdsuri de precaufie, atAt la stocare 9i lichid,
temperaturd, poate avea loc timpul exploat6rii. in sistemele iridraulice, datorit[ varialiilor c1e de oprile. Cele mai sensibile fluide condensarea umezelii atmosf'erice in timpul perioadelor
folosite
astdzi
surt esterii organici ai acidului silicic (silicat esterii). Hidroliza
acestora
trecerile capilare. Este necesar sd se produce un noroi de silicat care poate astupa filtrele sau
elimine apa din sistem inaintea umplerii lui cu fluid hidraulic. pentru buna funclionare a fluidului hidraulic qi a menlinerii proprietalilor pentru care
a fost proiectat, trebuie sd se aibd cu care vine in contact. Fluiclele pe bazdde hidrocarburi funclioneazd in bu-re condilii
in vedere compatibilitatea
acestuia cu materialele n-retalice
in contact cu metale
ca
qi compuqii folosili pentru inele 9i argintul, cuprul, bronzul, aluminiu, o!el, magneziu etc. cu cu unele din materialele garnituri de etan;are. Fluidele sintetice sunt adesea incompatibile
sistem hidraulic dat, trebuie sd se convenlionale. Prin urnare, la alegerea fluidului pentru un in componen{a acestuia. Se inldturd astt-el efectele lina seama de felul materialelor ce intrd precum 9i distrugerea timpurie a ddunf,toare ale corocldrii metalelor in timpul funclionarii
calitafii fluidului de lucru'
in male Funclionarea fluidelor hidraulice Ia ternperaturi ridicate este condilionatf, scizutd pentru impiedicarea m6sur6 de m[rimea tensignii de vapori care trebuie sd fie
fierberii fluidului.
La ploiectarea
instalatiilor hidraulice trebr-rie sa se lina seama 9i de efectele . Pe mdsura creqterii presiunii, creqte solubilizarea
in istalaliile gazului, iar cregterea temperaturii reduce in mod normal aceastd solubilitate' sub presir:ne a sistemului' hidraulice ale avionului se uttlizezazd azotul pentru punerea
de carbon, indicat din punct de solubilitatea acestuia este similar.d cu a aer.ului. Bioxidul este deosebit de solubil qi vedere chimic pentru punerea sub presiune a instalafiilor hidraultce,
de aceea un este utilizat.
12
\
ConLDr.lng. Nicoiae-Serban Tontescu
Note de curs 2013
2.3 Condilii impuse lichidelor folosite in sistemele hidraulice ale avioanelor
Funclionarea in bune condilii a unui sistem hidraulic este determinatb in primul rdnd
de calitdlile fluidului de iucru.
in
generai, pentru aceste fluide se cere
constantA
proprietdlilor fizice gi mecanice precum gi o stabilitate a structr-rrii chimice pentru limite cAt mai largi ale varialiei condiliilor de funclionare. Lichidele hidraulice folosite in avialie trebuie sd satisfacd unnStoalele cerinle:
1.
SA-qi n-renlind
in limite c6t mai restr6nse viscozitatea
pentru varialiile
de
temperaturd qi presiune.
in cazul unui lichid hidraulic este necesar ca la temperaturi
inalte
vdscozitatea sd nu scad[ sub limita admisibild unei bune func{iondri qi sd nu creascd peste
limita acceptatd in cazul scdclelii de temperatura. tn practicS, se admite ca la temperatura de

+50oC, v6scozitatea fluiclului sd
dep6geascd 100+120'F,.
fie de cel pulin 1,5'E iar la temperatura de -55'C sd nu
Varialiile mari de temperaturd apar datoritd condiliilor de funclionare
ale sistemului hidraulic pe timpul iernii gi al verii. Cregterea vdscozitdlii aduce dupd sine
cregterea puterii necesare pompdrii
fluidului in relea pentru colxpensarea creqterii rezistenlei
Ia migcarea fluidului gi, in anumite cazuri, poate produce blocarea scurgerii fluidului prin
conducte.
Invers, micqorarea vdscozitdlii are ca efect lipsa de etanqare

pierderilor de licliid hidraulic din relea.
qi deci cregterea
2. S[ aiba bune calitdli lubrifiante, pentru a asigura ungerea diferitelor par'fi in miqcare
ce intrd
in
componenla agregatelor sisterrului hidraulic. Lipsa ungerii poate provoca
scoaterea timpurie din uz a agregatului sau moditica parametrii de funclionare.
3. Sd aibi calitali anticorosive Ei neutralitate fala de materialele garniturilor de etanqare, pentru a nu produce uzura materialelor cu care vine in contact, deoarece,
cleteriorarea acestora conduce
cre$terea pierderilor de
la scoaterea din uz a p[r{ilor componente aie sistemului gi
la
lichid prin lipsa de etanEare corespunzdtoare.
4. Sd he omogene pentrll a-qi men{ine in timp propriet[file fizice gi chimice. in cazul
unei compozilii neomogene, fracliunile mai u;oare ce intr[

volatiliza Ei ca urmare v6scozitatea lui va cregte.
5. S[ nu conlind asfalt, cenuqe qi impuritdli mecanice'
in
componenla tluiduh-ri vor
6. Tendinfa de formare a br"rlelor de aer qi de spurnd sd fie minima.
7. S[ aib[ un punct ridicat de inflamabilitate. 8. Sa aiba modul de elasticitate ridicat.
l3
Conf.Dr.tng. Nicolae-$erban
l'onrescu
Bazelecomenzilor hidraulice si pneumatice de
bord
Note
cle
)
ctris 2013
9. Lichidul qi produsele descompunerii sale sd nn fle nocrve. 10. SA aibd calitali dielectrice ridicate.
1
1. SA aiba coeficient ridicat de conductibilitate termicd.
cildur[ specifici mare $i
coeficient de dilatare terrnici redus.
2.4 Fluidele instalaliilol hidraulice
l. Fluide apoase
Cei mai vechi fluid hidlaulic poate fi considerat apa. Datoritd

nesatisfecAtoare, sub aspectul celinlelor ca
calit[1ilor
fluid hidraulic
se foloseqte
in amestec cu glicerina.
Prin aceasta se obline un amestec cu punct scizut de congelare, avdnd vdscozitatea mdrit6.
Totugi existb cAteva caracterisitici ale araestecurilor glicerind-apd, care nu sunt de dorit; sunt
higroscopice qi deci concentralia lor se poate modifica in cazul
pistr[rii
neacoperite, sunt
lubrifianli slabi
cr-r
proprietdli nestisfhcdtoare de umezire a surpraf'elelor metalice.
Emulsiile apoase directe. Sunt de tipul ulei mineral in propor{ie de 5-20Yo dispersat in
ap6
in faz[ continud. Amestecurile oblinute sunt rezistente la tbc, au calitali lubrifiante

9i
limitate, viscoziatatea apropiata de a apei qi ploprietdli anticorozive. Prezenla apei in procent
ridicat ie limiteazd. utihzarea pentru temperaturi intre 5 +60'C. Prelul de cost scdzut
caracteristicile bune fac ca aceste fluide si tle ritilizate atunci cdnd instalalia necesitd consum
mare de fluid hidraulic. Amestecr"rl poate
fi
preparat la locul de utilizare.
Emulsii appagg,invelle. Se oblin prin dispersarea apei infazd, continud in proporfie de minimum
40o/o
in ulei minelal. Amestecul oblinut
are o rezistenld la foc medie (deoarece
ernulsia se prezintd ca un ansamblu fir-r de picaturi de apd ir.rconjurate de ulei, iar simpla yaporlzare a apei impiedicd intlamarea amestecului,
calit[ti de lubrifiant asemdnitoare
cu
acelea ale uleiurilor minerale pure, rpopriet[fi de

anticorozive. Prezenla apei limiteaza utilizarea
temperaturi cuprinse intre 5+5OoC.
fluid ne-Newtonian qi propriet[fi acestui tip cle fluid pe un domeniu de
Solutii de poliglicoli in apa. Acest tip de fluid hidraulic reprezintd o solulie de glicolpoliglicoli in apa. Pentru a se asigura rezistenla la fbc, proporfia Acest
cie apd este
minimum 40oC.
tip de fluid are indice de vAscozitate bun. punct de curgere cobordt, proprietdli lubrif'iante bune in condilii limitate de flinc{ionare (funclie de presiunea de luclu, tipul
pompei, natura lagdrelor). Temperatura de r-rtilizare detenninati de compoziiie este cuprinsa
intre -20+60oC. Procentajul elernentelor constituente trebuie s[ ramdnf, constant in timpul
l4

Nrcolae-$ertran Tontesctt
Note de curs 2013
diminuare a proprietalilor r_rtiliznrii intruc6t pierclerea apei duce la o cregtele a vascozitatii iri o
de rezistenld la foc.
2. Amestecuri alcool-glicerinf,
qi pot fi utilizate ca Amestecurile de alcool glicerin[ sunt rezistente la temperaturi ioase a compoziliei' Astfel, amestecuri de vard qi de iarn6 prin modificarea procentualS
amestecurile de vard au volumul de alcool de 30+40Yo'
Tabelul2.4 Compozifia amestecului %o G+A (0,9 + 0,1 ) G+A (0,6 + 0,2) G+A (0,7 + 0,3 ) G+A (0,6 + 0,4 ) G+A (0"5 + 0,5) G - glicerind
-20
452
50
4,4
40
4,92 4,3 2,88
30
14,04 6,6 4,3 2,38
1,98
20 't1 \
10,8
10
61,1 20,6
0
160
-10
4tlg
166,1 41,1
t
-30
-40
3,07
69.3 23,8 9,6 4,7
))
6,6 3,42 a ,?
l l,3
5,57
2,84
tt4
40,8
1,7
321 98,2 36
1128 280 70
1,55
1,44
I,88
1,7
8.5
6,4
A - alcool
Varialia v6scozitdlii Aceste amestecuri nu au proprietali anticorosive qi lubrifiante. funclie de temperatur[' amestecurilor de alcool-glicerind este dat[ in tabelul 2.4in
3 I Ileiurile minerale
folosite in prezent' Anrestecurile de hidrocarburi sunt fluidele hidraulice ceie mai proprietd{i speciale' in Fl,iclele hiclraulice de acest tip conlin qi aditivi care le conf'er6 acest scop sunt
lblosi[i amelioratorii cle vOscozitate pentrur a obline varialii mici de ca rezistenla la oxidare, vascozitate cu temperatufa cu pistrarea celorlalte proprietdli
fltiide se oblin propriet[li de ungere etc. Datoritd calitAilor de ungere superioar[ a acestor pentru motoarele hidraulice qi performanle superioare pentru pompele hidraulice de orice tip,
elementele de execulie.
gener-al hodrocarbgrile se
in
$ilizeazitintr-un domeniu
cie temperatr-iri de
aproximativ
c6ncl vascozitatea nu depSgeqte 200"c. Lin-iita inferioar[ de temperatura poate sd scad6 par-ra o scf,dere a vascozitdlii sub 2-3 cSt' 5000 cSt, iar temperatura limit[ maxima sd nu duc6la
rnaximi de in rezervoarele sistemelor hidraulice la o temperaturd cu mult sub limita periculoase' Peste 70oC utilizare, vaporii de ulei qi oxigenul din aer pot forna amestecttri
15
Bazele comenzilor hidraulice si pnetrmatice de bord

Tomescu
Note de curs 20
este recomandat ca presiunea trebuie evitat contactul direct cu aerul La temperaturi ridicate gaz inert ca azotul, argonul satt rezervorului de flr-rid sub presiune sf, se l'acd utilizdncl un
heliu. 4. Fluide hidraulice sintetice
lor
a condus la inlocuirea Limit6rile proprietalilor fluidelor pebaz6, de uleiuri minerale fluide avand cu f'lnide sintetice. Acestea pot fi imparlite in fluide neinflamabile si
tnaltd temperatm'd)' temperatura de inflamabilitate ridicatd (/luicle de neinflamabile au compozilii chimice variate it-rcepdnd cu Fluidele
solttfii apoase de
qi sr.rnt intrebuinlate atunci ca,d funclionarea etiren_gricol gi terminfind cu compusi harogenali etc' se face in apropierea unor surse de cdldura
instalaliei hidraulice
cdnd rdcirea este anevoioasd sau Fluidele de inaltd temperaturd se fblosesc atunci gi in cazul unor temperaturi scdzute f"ar'f, practic imposibila, ele trebuincr s6 f*nclioneze totLl$i in domeniul rachetelor teleghidate qi acolo a-qi pierde flr,riditatea. Aceste fluide sunt tblosite la tblosirea sistemelor de r6cire' Aceste unde, pentru a miri greutatea instalaliei se renun!6 in cazr-rr t-unclionarii la temperaturi fluide trebuie s6-gi menlina caritarile fizice Ei chimice
inalte.
o br.rnf, stabilitate tennic[' o bund Esterii fosJatali utilizali ca tluide hidraulice au supe,ioare uleiurilor minerale, rezistenfa la foc qi la hidrolizd, proprietali de lubrifiere
de 100'C' volatilitate mic[. Se tlilizeazdpentru temperaturi uzuale clatorita plezenlei clorr-rlui in Hich,ocarburile clorurate au o br-rn6 rezistenld la loc
hidrocarbura cle bazd: difenil, hidrocaburi molecula. varietatea ror este mare in funclie de au o buni stabilitate termicS, rezistenld la aromate, parafine. Aceste tipuri de tluide hiclraulice proprietA[i de lubrifiere' Temperatura hidroliza, proprietali anticorozive bune qi tbarte brure
de utilizare este cuprinsd
intre i20+150'C'
combin[ proprieta]ile Amestecurile de esteri fosfataii Ei hidrocarburi clorlrate

constituentilor sai.
ocategoriedefluidenumitecliesteriatrproprietdtireclr.rsedinpunctdevedere -40+205'c. Pentru a li utilizirrii lor in instalaliile hidraulice pentru rimite de tempe'atr-rr[ crea proprietali optime se intrebuinleaz[ aditivi'
al
SC
organici este acceptabila pdn[ la Stabilitatea termic6 gi de oxidare a diesterilor acizilor caLtza aditivilor. chia, in sistemele 205"c. stabiiitatea ior peste 260"c devine slabd clin sebcrcic care poate depdqi limita acceptatd de etanqe se fbrmeazd la aproximativ 2g0"c acid,i
t6

Note de curs 2013
i g KOH/i0Qg dupb 4-8 ore de funcfionare. in prezenta
oxigenului la peste 205oC
se
formeazdprecipitalii care scurle azd petioada de stabi litate a fluiclu lui.
Diesterii in prezenla cuprului qi a aliajelor sale fbrmeazd precipitalii 9i provoacd

oxidari. O alta categorie de fluide sunt silicct{ii-esteriicare se folosesc la tempelaturi cuprinse intre -54.C la230'C. Neajunsul principal constd in tendinla de a fbrma compuqi solizi cu apa sub fonnd de depuneri gelatinoase care pot astupa filtrele. De aceea, trebuie luate mlsuri pentru a irnpiedica pf,trunderea r-rmiclitalii la depozitare gi in timpul exploatdrii. Este necesar
de asemenea un contlol periodic al
filtrelor in tiinpul exploat[rii.
Siliconii sunt fluide hidraulice cu proprietdli ridicate, pentru a
fi
folosite
in
cazul
temperaturilor ridicate. Aceste fluide au caracteristici de temperatrrd qi vdscozitate superioare de 315'qi altor tipuri de fluide hidraulice. Siliconii pot li intrebuinlali p6nd la temperaturi
chiar p6n6 la 370"C

necesare
in condilii
speciale de ftinclionare {hr[ a-qi pierde din proprietlfile

sistemele
de
ului flgid l-ridraulic. O funclionare mai slaba o au in cazul r-rtilizdrii in
automate care impun viteze mari precum gi la pornpele cle inaltd presiune,
datoriti modului
elasticitate mai redus qi varialiei mari al acestuia cu temperatura'
in aplicalii peste 315oC nu exist[ tluicle hidraulice utilizabile. in rnod curent

sunt menlionali cu tezultate satisfhcdtoare ddnd la temperaturi de 425"C'
se f'ac
qi incerc6ri cu compuqi organici pentru a se ajunge la temperaturi de 550'C. Silanii bieterii
in
hidraulice.
tabelul 2.5 se prezint[ calitativ pentru comparatie proprietdlile Lrnor fluide

Tabelul2.5
o ,-;
!
N
Ca
racteristici
.E
tr
x
o
6 6
o
!
_o
o
d
o
6G
a o o
>9
Petrol
B E D
S
S
,
a
B
= !
6 a
= o
N o d
'5
Q
S
a
S
s
M
B
E
d E B B B
S
M B
B E E
qilic^ti.sterii
Esterii tbstati
u
M M
S
lt
I\1
M M
B B
M
E E E
l:
E
M
S
Esterii organici
B
E
B E
S
M
B
IVI IVI
Siliconii
Aod-elicol Emulsii anoase
M M
D
B
E E E B
B
S
S S
B
S
M
E E
rt
B
B
B
B B
B
S
Polialkilani elicoli
Polit'enil esteri
B
ts
B E
E E
B
D
S
M
B
M
S
M
Ir
E
E
Polifenili
Hidrocarburi
Sil ani
M
B
M
S
M
B
M
B
S-
slab:
M- nreditr; B -
bun.
E - excelenl
17

Conf.Dr.lng. Nicolac-Serban l'omescu Note de curs 2013
Nu existd astdzi un fluid hidraulic care

se impun pentru
sA rdspundd
favorabil tuturor propdetdlilor ce

se alege pentru a satisface
o anumitd utilizare. De aceea, fluidul hidraulic
propdetAlile carc sunt de importan![ majora in timpul funcfiondrii in instalalia hidraulic[.
in tabelul 2.6 se compard caracteristicile unor tipr-rri de fluide hidraulice cu uleiul

mineral considerat ca tl-rid de referinla. Se observi o cregtere substanliald a pretultti de cost a
fluidelor cu o bund stabilitate termicd gi rezistenla la foc, fluide care se utthzeazdin aviafie.
Tabelul2.6
**
6 o
Caracteristici
o 6
a= o.9
o a o
';.
E
FO
.a
o iu
o
o E
o a
o f
Densitatea la l 5"C Punct de aprindere Punct de
+
== aa
1,05
ue I
E&
=.-
ril
;o
1,3
IE
0,8-0,9 250"C "C -15/ 40

B B B B
E
S
0,9-1
l.l 1.3
1,8
I.r9
l-5
)o
0,95
l.t
0,9 0.9s
250"C
2t0"c
t0t
r0
S
250"C
200"c < -60

E B
3000c -30t 40
FB
curgere
-9
FB
S S
t5l
30
< -60
30
S S
Relatia viscozitate-temperaturft Caoaciutatea de lubrifi ere Stabilitatea tentricd Rezistenta la oxidare Rezistenta la hidtoliza Rezistcnta la foe Cost
S
M
E
E
S E
S
M
S
M
S
B E E B
tr
M
B
E
E D
E
B
B
B
E
B
E
B E
IvI
M
E
FB
FB
)\/?
0.3/ 0.5
0.8
3 -5
3 -5
>6
M >6
M
>6
**
-slabl M -nrediu; B -bun; FB -foartebun; E -excelent oEngler; Vascozitatea este cuprinsd intre 20 9i 30 cSt la 50'C (3/4
+ Valoarc aproxinrativ6
Fluidele hidraulice utilizate in avialie trebuie sd aibe caiitAfl superioare, a$a cu
s-a
arAtatin cap.2.2 $i 2.3. latemperaturi ridicate de ftinclionare $i o mare rezistenld la foc. De aceea se f'abric[ azi uleiuri speciale pentru a ti utilizate i1 avia{ie.
Fluidele hidraulice pebazd de hidrocarburi nu all actiune corozivA aslipra rnetalelor aliajelor. Acfiunea corozivd a Llnor fluide liidraulice poate
9i
fl micEoratd
prin addugarea
de
inhibitori de coroziuneinfazd lichidd sau gazoasd.
Uleiurile minerale sunt compatibile cu vopselele de calitate, in timp ce fluidele

bazd. de
pe
emulsii de ulei mineral in api sunt compatibile cloar cu ttrlele dintre vopsele. Fluidele sintetice cu sau frlrd apd atacd Ei dizolva lacurile gi vopselele clasice in afara
celor bazate pe rA$ini speciale (araldit, epoxi), Trebuie menlionat cd rezistenla unei vopseie
1B
Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de trord

Cont'. Dr. Ing. Nicolae-$erbarr Tomescu
Note de curs 20
depincie arat de calitatea
ei cat gi de calitatea aplicarii pe suprafald. Datorit[ proprietdlilor
anticorozive ale fluidelor rezistente la foc, nu este necesarA vopsirea sau acoperirea intemd a
rezervorului. Atunci cdnd
in timpul perioadei precedand montajului
suprafefele nevopsite
sunt protejate contra coroziunii atmosferice, materialele utilizate trebr.rie
s[ fie compatibile
cu
fluidul hidraulic utilizat in instalalie sau eliminate dupd montaj' Compatibilitatea fluidelor hidraulice cu garniturile de etanqare, tuburi flexibile de leg[turd etc. este cle mare importanld pentru a impiedica curgerile cle lichid. in tabelul 2.7
se
aratd compatibilitatea unor t'luide hidraulice cu unele materiale de etanqare frecvent utilizate'
$i aici
se observd
o comportare diferiti in funclie de natura materialului. Teflonul poate fi

Tabelul2.T
tr
a a d q
indicat ca material compatibil cu cele mai urulte dintre fluidele hidraulice.
o o
,!s
I o:
o.9
=bD
rl
B
B b
Cauciuc uatural
= E6
tL E'
=.S S S
o
[,J.]
)
S S
S S
S
S
Poli-izonren Copolimer butadienn-Stiren (Bunan SG.R.S. _SBRi
B B B
B
B
s
S
Acrilonrtril (Bunan
Policlorooren (Neopren) Cooolimcr de rzobutilena (Btttil) Cooolimer de etileni -propilenl Polisultirra de etilentr (Tiokol) Siliconi Poliuretan (Vulcollan -Adioren) Elastomeri tluorurati (Viton - Teflon) Elastomcrr tluorura{i qi clorurali
(KEL-l--)
Perbunan)
S
S
AB
S
B
E E
AB
F
AB
F
S
B B
E E
S S
S
s
E
S
AB
E
AB
B
B E B E E
E
MB
B
S
MB
D
S
M
B
E
M
B
F,
AB
S
6 E E
S
E
E
E
F]
Copolinreri Btilena-acetatde vinil

(l .evanren)
AB AB
S
AB AB
S
AB
B B
S S S
S
Polietilenl clorosulfonati (Hypalon)

Polibutadieni S - slab: M
AB
S
AB-destuldebun: B-bun; E-excelent
- mediu:
MB- nrediu spre [run;
t9

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 20 I 3
SISTEMELOR HIDRAULICE
Datorit6 unui num6r mare de factori care pot influenla curgerea prin conductele pe instalaliilor hidraulice, nu se poate elabora un calcul cu Lln inalt grad de precizie. De aceea,
referitoare la l6ng6 calculul teoretic trebuie sd se ia in consideralie qi datele experimentale
curgerea prin conductele gi dispozitivele sistemului hidraulic'
Varialia temperaturii atdt in timpul funclion[r'ii sistemului hidraulic c6t 9i in diverse temperatura' puncte ale acestuia, conduce la necesitatea considerdrii varialiei viscozitf,lii cu de num[rul Natura curgerii unui fluid printr-o conduct[ poate fi apreciatd in funclie
Reynolds definit Prin relafia:
40 ud =-::-, R =** " v ndv
unde
- rd2o--u 4
(3.1)
v in care i qi d reprezintd viteza medie a fluidului gi respectiv diametrul conductei, iar coeficientul de vAscozitate cinematici.
Pentru curgerea laminard R<2300 iar pentru curgerea turbulent[ Re>2300'
suprafelei Valoarea num6rului Reynolds depinde de natura fluidului c6t qi de starea mdsuri la interioare a conductei. Dac[ sunt inldturate perturbaliile care contribuie in mare curgerea poate r6mAne laminard p6nd la nllmere Reynolds de ordinul a
apai\iaturbulenlei,
3000 pAna la 4000.
in condilii normale curgerea laminard a unui fluid are loc in cazul unor diametre mici
sau
cu viteze mici gi pentru o viscozitate mare a fluidului'

este Curgerea prin conductele qi organele active sau pasive ale circuitelor hidraulice
a
insolitl de pierderi de presiune denumite qi pierderi de sarcind. Aprecierea exactd

ale circuitelor hidraulice
pierderilor de sarcina este deseori dilicila datoritd marii divelsitali a elementelor componente
atit ca rol funclional cdt qi ca geometrie interioarS.
in mod practic pierderile de sarcind pot li clasificate in:

- pierderi de Presiune reParttzate; - pierderi de presiune localizate.
de bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice

Cont-.Dr. lne. Nicolac-$erban Tonlescu
Note de curs 20
Pierderile cle presiune repartizate se datoresc
tiecilii fluicluilui
de perelii conductelor $i
de sunt inevitabile oricdrui circuit' iar pierderile mari a sec{iur"rii de trecere' fluidului prin orificii de mici dimensiuni qi varialiei
presiune localizate se datoresc curgerii
pot apdrea ciatorit[ organelor de legIturd De asemenea, pierderile locale de presiune

intre condttcte ca: cotL[i' racorduri etc'
in care se dore$te o cddere de presiune Se inlelege c5, cu exceplia situa{iilor
in sistem'
printr-o geometrie corespunz[toare a suplafelelol pierderile de sarcin6 trebuiesc mic$orate in acest scop, rezultatele experimentale qi experienla interioare ale componentelor circuitului. in proiectare are un rol ajutdtor deosebit'
bruqte de diametru, cat 9i alegerea corecta De mare imporlanla este evitarea variatiilor
a pentru inliturarea cotudror, raco'durilor Ei a traseurui conductelor pe avion
legiturilor
care
produc pierderi de Presiune' 3.1 Pierderi de salcinf, reparlizate

de pierderilor de salcind rcpartizald depinde 3.1.1 Curgerea laminard Evaluarea de laminat'a are loc in general prin conductele regimul de curgere prin conductd. Curgerea poate fi pentru o vtscozitate mare a fluidului' culgerea secliune mica. La vttezescazute sau
de asemenea
laminari qi in conductele de diametru mare'
Dac6inseclitrneadeintrareaconductei,profiluldevitezeesteconstantavand lungime de n'anziyie, are loc o modificare valoarea , atuncr pe o distanlit l, denumit6
pdn6 cind se a vitezei maxime pe axa conductei continud a profilr,rlui de vitezdqi o cregtere
atinge vitezamaximf,
zi
de tra,zilie profilele de viteza rg.3.1). La stdrgitut lungimii
se
stabi|izaezdpdstrdndovarialieparabolics.Yttezamaxim5aprofiluluiparaboliceste
uo=2i. in realitate, lungintea de tranzilie
se defi,eqte ca
fiind lungimea considerata din
secliuneadeintrareaconducteipdn6inseclir.rneaincareuo:],9Btt. tranzifie este: Pentru curgerea laminali lungirnea de
lt:
=
115d.
0.057R.d
lt pentru R'': 2000' lungimea de tranzilie este La limita superioard a curgerii laminare. i,erlie qi vdscoase afecteazd'pierderea de regiunea de tranzilie 1t, ambele fb(e de
in
presiune.
bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonlescu
Note de curs 2013
in
poate
regiunea
in care profilul de viteze devine parabolic forJe vascoase devin
de tranzilie c[derea de presiune preponderente. Pentru conducte mai lungi decat lungimea
fi aproximat[ cu ajutortll relatiei:

po
Pz
1 r
2Pt'r-
e+!-(
d\R")
l-l+
z,zs
(3.2)
Introducind relaliile (3.i) in (3'2) se obline
Po- P: =
-;;l'*
DSdo(-
2,28dR"\
6o ,
(3.2)
Primultermendinrelalia(3.3)reprezir-rtdLegealuiHagen-Poiserrillepentrucurgerea laminard prin conducte, profilul de viteze fiind

d ._r!
"rJ
i",,
ffv i.lfi
Fig.3.1
cf,derea de presiune poate fi pusd sub forma parabolic. Considerdnd numai primul termen,
Po- Pz=
^;;Pu
t1 -2 l7\ulO unoe r n=T . 64 =-;f;
(3.4)
rezisten![ a conductei' unde prin ). s-a notat coeficientul teoretic de
cel de-al doilea termen line

exist[ un
gradien
seama de pierderile datorita
ine(iei fluidului' deoarece
conductei pe porliunea lungi*rii de tranzilie. Jindnd qi ieqirea din conductd este mai corect s6 se seama de pierderile de presiune la intrarea
t de vitezdin rungul
rtihzezeforrnula (3.3) sub forma corectatd

Po
D. ="rllo (r + o'o+:+$l - Yz l) ldu \

p2
(3.s)
in care s-a inlocuit factorul 2,28 prin2'78 9i s-a aproximat
= p3'

Nicolae-Serban Totrtescu
Note de curs 2013
presiune poate fi in cazul conductelor scwte circulare la care 1/dR.<0,001 cf,derea de
calculati cu ajutorul relaliei

I
T+=t+r3,74 ,P"
(3.6)
dR,,
qi pielderile de presiune la intrarea sau mai apropiatd de rezultatele experimentale. Inciuzdnd vom avea ieqirea fluidului din conductf,, pentru secliuni p[trate' po
- pt= [r,, *
t3,7
W,)t$'
(3.7)
Se observ6
pierderea cd.in cazulcurgerii laminare existi o relalie de iiniaritate intre
de
presiune in lungul conductei qi debit'
sunt acieseori folosite in circuitele Tuburile de secliune redusa de tipul celor capilare pentru stabilizarea presiunii, sau pentru hidraulice alaturi de supapele de siguranla qi reduclie, ea anortizfurii in circuitele cu motoare hidraulice.
imbunatalir
cu temperatura' fapt in calcule trebuie sd se ia in consideralie qi varialia vdscozitSlii

care poate modifica natura curgerii'
Pentru un
num[r Reynolds timita R'
2000 qi un raport
7ld:800
paranteza ecua]iei
(3.5)
aplicaliilor curente se poate valoarea 1,11. Acest rezultat aratdcdpentru majoritatea (3.4). Relaliile de calcul pentru curgerea calcula pierderea de presiune cu ajutorul relafiei sintetic in c6ntinuare: laminard prin conducte de diferite sec{iuni sunt date
ar.e
- secliune eliPtici (axe a Ei b)
O=;;6a4\P'pentrua:b:r
nntb' r
\ Pz)
o=ffb,-P,)
- secliune dreptunghiulard (a Z b) Q= pentru
abi
WL
lt-ry,^?1;, ft'a zb)

p,)
p=)
a:
O=*ou,b,pentru a>>b
de Bazele comenzilor hitlraulice si pneumatice
bord
." ,nr1 201 3 Note de curs
=*(,),I)pt
P=)
a) - secliune triunghiulard echilateral[ (de laturd
o=Lb,"
1857-t/
'
p',)
- secliune triunghi drept (laturi a'a 9i 2a)
' t'-r9 =Gs.s,t\P' -
au
P=)
.^ \
bazate pe o curgerii turbulente prin conducte sunt 3.1.2 Curgerea turbulenta. Ecualiile profilere de vitez' sunt apratizate,lungimea de tranzilie serie de observalii experimentale. vtteza maxima este de (25+40)d. Dincolo de aceastd lungime
fiind cle aproximativ
de presiune este datd vitezd iqi pdstreaz[ forma' Pierderea aproxin-rativ l,21.t,rar profilele de
de relalia (3.4) sub fotma
^ll Pt- Pz= nTrPu
-2
(3.8)
cu ajutorr-rl relaliei unde coeficientul de rezisten![ se apreciazd
=o'3:94 R:."
(3.e)
mai mici ca 10s' pentru conducte netede qi numere Reynolds de rezistenla lege universala pentru calculul coef,tcientului
qi pentru
numele
Reynolds cuprinse intre 4' 10s
107 are expresia
--
= z log(R"
"ll )- o,*
pentru R" > 4000 (3'11)
(3.10)
de forma intle pierderea de sarcin[ qi debit existi relalia

,o'ts 9t'ts h-Pz _ w)L t, =0.242D d4,15
.0.25 )
experimentale' dedusd teoretic pe bazaunor studii
gi deci se hidraulice ale avioanelor sunt netede pentru )":0,025 ' Aceast6 valoare poate fi majorat[ poate considera pentru o prim6 aproximare de pentru o evaluare cdt rnai corectS a pierderilor diametre mici de ordinul milimetrilor,
in general. conductele instalaliilor
salcinS.
Pentrucalcululcoeficientuluiderezistenldtrebuiesiseverificeintotdeaunaregimul
date anterior' dup6 aceeasa se aplice una din formulele de culgere prin conducta 9i numai
Bazele comenzilor hidraulice si pneunratice de bord

Conf.Dr. lng. Ni colae-$erban Totrrescu Note de curs 2013
in cazul conductelor de secliune
oarecare reialiile (3.8-3.11)
rirndn rzalabile dac[ in
locul diametrului d se introduce diametrul hidraulic definit prin relalia 4A Lh=P

unde:
(3.12)
A - aria secliunii transversale

P - perimetrul
a conductei; a conductei'
interior al secliunii transversale
Conceptul de diametru hidraulic nu poate
fi
asociat curgerii laminare deoarece acest
tip de curgere este dependentd de geometria secliunii transversale. Numdrul Reynolds de tranzifiede la curgerea laminard la cea turbulentd poate fi aproximativ determinat cu ajutorul
razei hidraulice.
3.2 Pierderi de sarcin[ localizate
3.2.1
in majoritatea cazurilor, pierderile de sarcinx prin diferitele elemente ale circuitelor

hidraulice de tipul distribuitoarelor. supapelor, robinetelor pot
curgerii prin orificii de miei dimensiuni (fig. 3.2).
fi
evaluate considerAr-rd cazul
Fis.3.2
Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de liord

N
icolac-Serban Tontescu
Note de curs 20 I 3
Prin orificiu curgerea poate
fi laminarf,
sau turbulentf,, dupd cum fortele vascoase sau
inerlie sunt dominante. DacA yilezacurgerii creste suficient de mult, curgerea este turbulentS. Pentru valoli mari ale numarului Reynolds cf,derea de presiune prin orificiu se datore$te
accelerdrii particulelor de lichid de la viteza care o au in amonte de olificiu la viteza de dupa
orificiu cind curgerea are aspectul unui jet de lichid. Pentru r,aiori scAzute ale numdrului Reynolds ciderea de presiune se datoreqte forlelor interne de frecare vdscoasd din interiorul
fluidului.
Cur.gerea turbulentd la numere Reynolds ridicate nu re acelaqi sens ca
in cazul curgerii
prin conducte. Din fig. 3.2-b se obsewa cd parliculele de lichid sunt accelerate intle ptinctele I gi 2 cind curgerea are aspectul unui jet de lichid. Curegrea intre aceste doud puncte este potenfiald gi se justificd folosirea ecualiei
lui Bernoulli in
aceastd regiune' Aria
jetului in
a vdnei fluide, secliunea 2 este mai rnicd dec6t aria orificiului. Are loc astfbl o contraclie coeficientul de contractie fiind C.. Prin umlare
(3.13)
o
.A2:
CeA6
peltru orificiile circulare, contraclia vAnei se produce la o distan![ de aproximativ
jum[tate din diametrul orificiului. De asemenea, secliunea 1 se gdseqte la aceeaqi distan{a in loc pe o amonte de orificir-r. Prin umtare, se poate considera c[ accelerarea fluidului are
distanla de aproximativ un diametru orificiu.
intre punctele 2 gi 3 curgerea este putemic turbulent[ qi apare un amestec violent intre
jetul de fluid qi fluidgl aflat in aval de secliunea 2. O pafie din energia cinetic[
jetului
recuperat[, presiunile p2
jetului
se
a transformd i1 energie intemd (temperatura) datorita turbulenlei. f)eoarece energia cineticd

nLr este
li
ps sunt egale
intr-o prinld aproximalie. Difernla
de
presiune care accelereazdparticulele de fluid de la viteza u1 din secliunea 1 la viteza uz din

secliunea 2 este datd de ecualia lui Bemoulli.
u;
Ecualia de continuitate dd
) ) = 2/ -ui -\Pr p
Pr)
(3.14)
A1u1:A2U2:A3U3
(3.1 s)
Combin6nd ultimele doua ecualii se obline
'
-t-tl2
l
,, =lt-(l'r' '"2
I "\J'l
?b,
p
(3. 1 6)
ConfDr.lrrg. Nicolae-$erban
Tonrescu

Note de curs 2013
Datoritl tiecarii vascoase viteza de iegire a jetului este mai mici dec6t cea dat6 de
formula (3.16) gi de aceea este necesar
si
se introclucd un coef-lcient de coreclie Cu. Acest
coeficient are valoarea de aproximativ 0,98. Debituljetului de lichid in secliunea 2 este
Q=Aru,=
sau, utilizAnd coeficientul de contraclie a v6nei se poate scrie
(3.17)
Q=
C,'C','Ao
t-c:(d,lt,)'
(3. l 8)
Notind cu C6 coeficientul de descdrcare dat de relalia
c': (,to
l,)'
(3.1e)
ecuafia (3.1 8) devine
Q=cuA,W-^
(3.20)
Este destul de greu sd se calculeze teoretic valoarea coeficientului de contraclie
vdnei pentru diferitele tipuri de orificii. Pentru orificiile circulare sau dreptunghiulare din
figura 3.4 coeficientul de contraclie a vdnei se poate determina cu ajutorul diagramei din
figura 3.3.
:t.rf
:
r{ :,
--"**
"
-'
i
a
,
t' , l. - *,*" * *f I
i
;
;.
..i ,,* 'i
i
i
', f"
,
rj: .j!.
.l -**-. ,/ :i
:-r''-
.** ,
".,".-''"
-.
,'*r
i
,." h--'- i,--i}
Ii
/':
iil;
:;'*
r;!
i;-:.:,ir;; Fig.3.3
,..;*f#r#i
Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bqrd

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tontescu Note de curs 20 I 3
Experienlele au arS.tat cd
reduse Si deci pentru
in cazul curgerii
turbulente pentru orificii de dimensiuni
Ao<<Ar coeficientul de descircare are valoarea
Cr=J-=0,611
n+2
indiferent de forma secliunii orificiului.
(3.21)
Coehcientul de contraclie a vinei se poate calcula cu relalia (corespunz[toare

diagramei din fig. 3.3)
,,=#
(3.22)
B
n\c,u B) "
pentru orificiile circulare sau dreptunghiulare ardtate in fig' 3.4.
@"**-*--*"**i
1!
;x
tt
*t
e
&
&i
.-..
1
;
1
\i
Pr
-"FI
I
$ I
>"}*
.*r_.$ u3 !;
r!fr' {-J',L
i.r'
iI
* FTr,-*."="
v ""ts
Fig.3.4
Pentru
orificiul de forma unui tub scurt ardtat in fig. 3.5 coeficientul
de desc[rcare se
poate calcula cu relaliile
c, =[r,s .,r.r+(ft)"] c, =lz,zt-
''
pentru
dR
'>)u
.50
(3.23-a)
64ft)"'
R.: dpQ/pA
pentru
dR" L
(3.23-b)
unde numlrul Reynolds este dat de expresia
in care A este aria secfiunii transversale a orificiului, iar d diametrul acestuia. Ecualiile 3.23'a
qi 3.23-b sunt reprezentate grafic in fig. 3.6. Oricum, rea-rltatele experimentale sunt de
preferat in calcule celor stabilite teoretic.
r
Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban
Tomescu
Bazele cornenzilor hidraulice si pneumatice de bord

Note de curs 2013
Fig. 3.5
t
ts"a'd
I
t
fi
*r.i
rn lt
"t t
:t i
- tr*1
:l ,f
"
,-
Fx
'itill''J
Fig. 3.6
3.2.2 Curgerea laminard prin orificii de mici dimensiuni
La temperaturi scizute gi orificii foarte mici num6rul Reynolds devine suficient

mic pentru ca scurgerea sd devind laminarS. Nurn6rul Reynolds este definit de expresia
l\a,
de
p(QlA)D,, p
D7,. Pentru
(3.24)
unde Q/A6 este viteza in dreptul
orificiului de diametlu (hidraulic)
orificiul circular
de diametru d, diametrul hidraulic este Dn
d. Pentru un orificiu dreptunghiular de ldlime b
qi lungime h, cdnd h>>b, diarnetrul hidraulic este
o,=ffi=u
'calculat cu formula (3.12).
(3.2s)
Pentru Ru<10 coeficientul de descdrcare se calculeazl, cu formula
C, = 5t[R.
(3.26)
t0
-I

Conf.Dr.Ing. Nicolae-$ertran Tomescu Note de curs 20 i 3
Coeficientul 6 depinde de geometria orificiului qi este denumit coeficient de curgere laminar[. Substituind ecualiile (3.24) qi (3.26) in ecualia (3.20) se obline relalia
p,) o=T(p,262 D, A.. ,
ts.zt)
corespunzltoare ia numere Reynolds scdzute. Se observl propor{ionalitatea intre debit gi

c[derea de presiune.
Rezultatele teoretice oblinute de diverqi cercetdtori aratd cd
^ nd3 / Q= **\Pt-Pz)
pentru orificiul circular qi
(3.28)
d<<D qi
- nb2h, O--lo,-o.l
JZlt
\r
\
r t a/
(3.2e)
pentru orificiul dreptunghiular de secliune ftxb cuprins intre doud pldci aflate la distanla B, iar
b<<8, h>>b.
Comparind ecualia (3.27) cu (3.28) se gdsegte
6:0,2
6
pentru orificiul circular;
0,157 pentru orificiul dreptunghiular.
ConsiderAnd coeficientul de desc[r'care al culgerii turbulente Ca:0,611 ecualia(3.26) poate aproxima valoatea numdrului Reynolds de tranzilie sub fbnna
0., = f "
0,6t')'
\6)
:
9,3.
(3.30)
Pentru d = 0,2, numdrul Reynolds de tranzilie este R,,
in concluzie curgerea prin orihciu

presiune exista
este laminara atunci cdnd R,SR,,. intre debit qi
in acest caz o relalie de tipul celei date de ecuafia (3.27). Pentru RrZ R4
lluid
put6ndr-r-se calcula cu relalia (3.20).
curgerea prin orificiu este turbulentf,, debitul de
in mod practic, cdnd se urmlregte deterrninarea pierderii de presiune se poate pune

ecuafia (3.20) sub fonna
ry '
unde coeficientul de pierdere de presiune
de
49_ '2Ai
<: I ,8.
(3.31)
( we valori cuplinse intre
1,7+1,9. Pentru orificii
tipul celor din fig 3.7
se poate considera o valoare medie
1l

Conf.Dr.trrg. Nicolac-$erban Torrescu
Note de curs 2013
;*, "+i-xi.r' 1i d*.
.: ** "
,/
rI '-1" i-*
f.**d
L:,,"J
r ^1
l-./ I [,n.J
i, "+i. -
-I$L .t t.e
; - a'F,'
;Y4
f".r"x
" [/ ..* ] i"-;f , .'\-*'

f
r./* -'""i .' "* ,."

Fig. 3.7
i..
$r"
3.3 Pierderi de sarcind datoriti variatiei bruste de sectiune
Trecerea fluidului pdntr-o zon6 cu
o variafie bruscd de
sec{iune este insolitd de
pierderi de presiune care pot fi evaluate in funclie de coeficientul ( sub forma
^p=+
in anumite
cazuri cum ar
(3.32)
fi
lSrgirea brusc[
a conductei
sau mic$orarea acesteia,
coeficientLrl de pierdere de sarcind poate
fi calculat teoretic. a:A:/Ar
Fie cazul curgerii din fig. 3.8 pentru care se noteazd rapoftul
Considerdnd doud secliuni A1 qi A2, prima imediat in amonte de
{* *
i;1
$-
Fig. 3.8
secliunea largit6 iar a doua la o distan!6 (8+10)dt de aceasta, unde curgerea se stabrlizeazd,
pierderea de presiune se poate calcula aplic0nd:
- ecualia impulsului;
PQUrv):(prpz)Az
(3.33)
t2
Bazete comenzilor hidraulice si pneumatice de bord
- ecualia conservarii debitului;
Q=AtVr'4zl/z
- ecualia energiei;
(3.34)
p, * unde prin
tv,
*- pz
lv| + tp,.
(3 .3 s)
de sarcind datoritd saltului de secliune qi reprezintd cu ecualia lui Bernoulli) qi presiunea diferenla dintre presiunea pzs (furdpierderi, determinatb
lpt2
s-a notat pierderea
p2 realdexistenta in
peretelui conductei s-a secliune a 2, De asemenea, pe porfirurea tiontald a
aproximat presiunea egald cu P r.

Deoarece
LPtz
=(p,-
p,l.lV: -v:)=t',(v,-v,l.lV: -v;)
rezultd
Lp,z=t
gi deci
:('-?)' =tr;[, *) =tr':[,-i)'

,
=
oo,,l
tr: =(r-*)'
c1e
(3 36)
qi se aplicS de exemplu pentru Rezultatul oblinut corespunde curgerii turbulente rezervor. calculul pierderilor de presiune la joncliunea conductS
in acelagi
mod se poate calcula pierderea
presiune
in
cazul ingustirii bruqte
conductei (tig. 3.9).
Fig. 3.9
13
Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban
Tomescu

Note de cLrrs 2013
Notdnd cu
rl:Az/At
qi presupunAnd ca intre seclirurile Ar gi
247,
$i
[i:.4t/At
curgerea are loc cu randament unitar. se poate
calcula pierderea de sarcind aplicdnd intre secliunile 1'qi 2: - ecualia impulsului;
pUrV)Q:(prp)A
- ecuatia conservdrii debitului;
(3.37)
Q:A1V1:\A2V1,:A2Vt
- ecualia energiei;
(3.38)
p,,+ 4V,? = p, a4 * *rrl 2' 2 -
Lpn
(3.39)
Pierderea de sarcin6 Ap1,2rcprezint[ diferenla dintre presiunea p2B datd de ecualia lui
Bemoulli in absenla pierderilor qi presiunea realb' p2 din secliunea 2.
in acetaqi mod rezulti pierderea de sarcin6
n, ,a"fl er: _14_,) = [l -,]' =(yr-,]' _lB_,)
i,,
(3 40)
Se observd cd problema
nu este complet rezolvatd intrucdt nu se cunoaqte coeficientul
de contraclie.
Coeficientii
trecere.
qi
fr sunt dali in tabelul 3.1 pentru cdteva cazuri curente de secliuni
de
fi reduse Ia cele indicate in tabel se vor considera coeficien{i acoperitori. $i in acest caz practica in proiectare cdt qi datele experimentale au o mare importanfd in evaluarea cdt mai corectd a pierderilor de sarcinf, ln concluzie, trebuie remarcat cd atunci c6nd este posibil trebuie sE se evite trecerile bruqte realizate la imbin6rile dintre conducte, inlocuindu-le cu porliuni cle trecere profilate la care pierderile de sarcind sunt neglijabile.
Pentru alte tipuri de treceri care nu pot
i
;
t4

Conf.Dr,lne. Nrcolae-$erban Tomescu Note de curs 20 l3
Tabelul 3.1
-'I
.;
*1
"*j}}i&-d; .* - .- ---*
i
I
&f
:
I ,' i: *:,
..* "t. 1
i
t
-"- ^"
,'i
"
"i
I
i:,rff
i)
' 7", . i/,'"

:
1".;'1
4a
":'4 | ") ....l t.,'i i-'
I i I
l-.i .
/l ,r.1J'!l !'i.
i:,
.r
ti.;"
.q
xi '
I
iq
-i>.:l
lt
.idr;: fte r*t:; njvYfi
,..***'*"*^
l
ffr1 it ,'1 ui" L,q,r
_-_:*--r
t
f;
3.4 Pierderea de sarcind prin coturi $i racorduri
O altd cauzd a pierderilor locale de presiune se datore$te coturilor gi racordurilor care
leagi conductele pentru stabilirea unui anumit traseu a acestora. in acest caz coeficientul
de
pierdere de safcinl este funcfie de unghiul cotului, raza de racordare raportat[ la diametrul conductei. Determinarea coeficientului
( in acest caz se face cu ajutorul diagramelor
deduse
sA
experimental (fig. 3.10), dar de cele mai multe ori se poate considera o valoare medie care
suplineasca lipsa datelor experimentale. O valoare cuprinsi intre 0,45
* 1,0 poate fi adoptati
pentru aplicaliile practice. Pentru coeficientul de pierdere de sarcind la trecerea fluidului prin racorduri se poate
adopta o valoare cuprinsd intre 0,5
1,0
t5

Note de curs 20 I 3
"
| '-'"*""i
l
i
I
"1
,t
;
,!
l
1
4r, i
I
I 'i
! I I ^1
t I
N
f.."i
*,*J t{ri /l\

;.,-
Fig. 3.10
3.5 Pierderea de sarcina prin filtre
Filtrele sunt constituite dintr-un num[r foarte mare de orificii calibrate dispuse in paralel qi in serie in calea curentului. Practic cugerea prin aceste orificii este laminara.
pentru un
filtru constituit din N
canale dispuse
in paralel,
avand diametrul
qi
lunginrea / pierderea de presiune este datA de relalia
1128 Lp=pT n
Ta
(3.41)
Cu Q s-a notat debitul total filtr"at. Rela{ia precedentd poate
fi pus[
sub forrna
lp:lwQ/S
(3.42)
in care coef-rcientul k exprimat in Kg/(cml/s.cSt) este dat de producltor, iar S este suprafala
frltrantd.
in tabelul 3.2
se dau cdteva
valori ale coeficientului k.
l6
Conf.Dr.lrrg. Nicolae-$erban
Tonrescu

Note de curs 2013
Tabelul3.2
Pentru
evita pericolul de rupere
a fiitrului datolit[
colmatdrii, acesta
se
supradimensioneazf, pentru o pierdere de sarcirrd mai mare decdt cea dat[ de formula (3.41).
in acest scop
se
multiplic6 membru drept al ecualiei (3.41) cu un coeficient
c:
5.
3.6 Viteza admisd prin conductele circuitului hidraulic
in cazul unei linii hidraulice complexe coeficientul de pieldere totald de sarcind este
,=Tlt*t_l r'-'J[r d)
qi este ctrprins intre 5 + 20. Pentru uir f}-rid de
corespunzdtoare de presiune este
r\
densitate
p:
B\LKg/ntr pierderea
np = (5* 2o)1
Pentru doua viteze v
pv' = (z \ *s)v' -to' 'z'

/
I1m/s si v
2m/,:' se obline
tp
= (2+s). t 0' N f m' = (z +t)ar
ap = (0,08 +a)2\o' Nf m' = (0,08 +o]2)ar Rezultatui oblinut explicd motivul pentru care viteza de curgere prin conductele
hidraulice trebuie lirnitatd.
in practici
se adrnit
urmitoarele viteze de curgere:
- 8 + 10 m/s pentru conductele de inalti presiune gi corespunde unei pierderi de sarcind de 2

+ 8 at. neglijabild in raport cu presiunea de 200 + 300 at. a reielei
- 2 + 3 m/s pentru
conductele de joasd presiune puse sub presiune de cdtre lichidul din
rezervor presurizat la altitudine.
- | + Z rn/s pentru conductele puse sub presiune de c[tre lichidul unui rezervor
3.7 Caracteristica pierderea de presiune-debit
nepresurizat.
Pierderea de sarcind pe o porfiune de conductd poate
ti pusd sub forma generalS

(3 43)
* =4oo =Z(^*.r)rr'
t7,

Con f-.Dr. ln.e. N icolae-$erban Tonrescu
Note de curs 20 I 3
in care prin ( s-a cupdns pierderea de sarcin[ localizatl, pe porliunea de conductd de diametru
d qi lungime /, pentru o yitezd, Za fluidului.
Dac[ in locul coeficientului
se
sclie
t=)L 'd
in care prin l. s-a notat lungimea echivalenta atunci
p=il rl-*l-\t=r!Q d d) 2
7\
unde prin
ad'
+r,)41 ('|
*,{ ) =l 7 d 2
e44)
/.
L"
s-a notat lungirnea totalf, echivalent5 a conductei de diametru
d qi lungime
Deoalece
poate scrie
tV=4QI nd' qipentrucurgereaturbulentdincaresepoateconsidera ):con.st.se
^P
= uo. [4t ),!'(i=)'1Q. lzt d\,&1'))'
(3.4s)
Coeficientul K este definit prin rela{ia
u=tz^+(#)'
Ecualia (3 .45) reprezinti caracteristica pielderii de presiune-debi t.
(3.46)
gi reprezintd o mdsuri a rezistenlei liniei gi depinde de regimul de culgere prin conduct[.
Ecualia (3.45) este valabili pentru curgerea turbulentd in care se considerd o valoare constantS pentru )" deci independenta de numlrul Reynolds. Astfel trebuie
si
se ia in
consideralie ecualiile (3.11) pentru curgerea turbulentd qi (3.a) pentru curgerea laminard.
Pentru generalitate se poate scrie caracteristica de sarcinf, sub tbrma
AP:KQ,'
Caracteristica pierderea hidraulice montate in serie sau paralel.
(3.47)
de presiune-debit este utilizati pentru calculul liniilor
in cazul conductelor in serie ca in fig. 3.I 1 vom avea
Ap:Ap +Ap2+....+Api:(K
r
+K2+..
..
*K ) e'r1:11qnt
;
(3.48)
gi deci
K:Kr*Kr*....+I(i
(3.4e)
18

Conf.Dr.lng. Nicolac-$erban Tomescu
Note de curs
201 3
.1 o, ^i Jl",
I
@.-s..
i-; ii]
.4
-*. =i....
i
.q*'-
@1**
. . , 1,, i.----..-***
,"
..
-,si....4 -
a! ,s
...+ ..,',|.iJ441 ',, i'f

{1 u{!
t'..'
'.-.r" ."' .r';"!r"!*r-*-o

"
":1"'
Fig. 3.l
in cazul conductelor montate in paralel ca in tig. 3.12
.1 A 1 k* "'"L *,'!., ,1 .+_.,"ti \111 iiltr\

?r,triFi.(:':***!.r"Vy{
,:?
1.
-*F*---aEj*
Fig.3.12
vom avea
Q:Qr+Qz+....+Qi
qi deci
(3.s0)
o=r,E-= \lK
*l#,.#+
,tlK,
l-
+#]
( x,
(3.s1)
1111 xlr -r-l xlx,

Pentru curgerea laminard m
_'l
(3.s2)
: l, iar pentru cea turbLllentA se poate lua aproximativ nt

/7,
/2,
in cazul in care in linie existd conducte de diametre dr. dz, ,. d,, qi lungimi
......1n se poate
inlocui cu o singur6 conductA de diametru d/ $i lungime echivalentd Lr.

intdi cazul curgerii laminare. Pierderea de sarcind va fi
Sd
' considerAm
n'rai
t9

Coni.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 2013
Lp = A.d '
sau
d, 2
L, . Pv,'
* 7.
L=
'd.2
Pvl + ..... + 1 Lt & "c1,, 2
61,
71, Pv,' | ,, *,^
;, z l"-"
R,
l, ltYi+t ..... + / 1,, d, v:1 r, d.v,' """ 'tt Td,,r:)

d;v=4ef
Sl observam c6
^-+-+V,I
$r
d'
v:
v:
Lungirnea echivalentd va fi
dt )",
d,,
lt d: d, 4
_dl 4
d,,
_dl
d:
Lu
= t,
.,,(*)^ + . +,,1*)^
]":
const. vom avea
(3.s3)
in cazul curgerii turbulente, pentru
L1=1,2:1,3=......l,n
$1
d, .V,
v:=
=d,
=( d,'4=\L)
./i
!t\'
(3.s4)
Prin urmare, lungimea echivalenti este dat6 de relatia
Lo=t,.,,(*)' +
...+
,,(*)'
(3.ss)
Fie un volum V
in
care intrd un debit de lichid p7 qi iese un debit Q2. Yaria\ia
debittrlui conduce la o varialie a masei m in spa{iul de volum V (fig.3.13), datd de relalia
p(g,-o)=#
(3.s6)
20
Conf.Dr.ln.s. Nioolac-$erhan
Tonrescu

Note de curs 2013
i' j
*"*T
Fig.3.13
Deoarece
m: pV, rezulta
p(0, - Q,)=
,4#
*r'#
(3.s7)
sau
aL Q'-8'=+*n'1" dt pdt
lntroducdnd expresia modulului de elasticitate datb de relalia
dP
s!2 p
*L4L
Bdt
(3.s8)
rezultd
dv o, Lt - o^ ?! = &
verin hidraulic (fig. 3.14)
Ultima reialie are o aplicalie imediatd la calculul debitului care intrd sau iese dintr-un
-r
Ur'
'J
..._J.*
Fig.3.14
Volumul din stAnga pistonului are expresia
vt:vo*xA ;:!!t = '14
dr
dt
Conform relaliei (3.58) debitul la intrare va avea expresia
21
Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de liord

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonrescu
Note de curs 20,l3
o. = A\t
iar la ieqire expresia
dr
*v'
dP
Bdr
(3.5e)
_o. -
V" dp ,dx+-_A-
dr
Bdr
(.3.60)
^*+=ylH^-H,)
presiunea necesar6 function[rii Generatoarele hidraulice (pompele) asigurS unei anumite presiuni determin[ tipul sistemului hidraulic la un anumit debit. Asigurarea unui anumit debit este legata de pompei gi finelea ei de prelucrare, in timp ce asigurarea
dirnensiunile gi turalia PomPei'
prin puterea consumat[' alunecarea pulsaliei lichidului in (pierderi interne), natura lichidului, randament, amplitudinea
Funclionarea pompei poate
fi
caractetizata
pompS,frecvenlaacesteia,etc.Deasemeneaopomp6hidraulicdpoateficaracterizatd durabilitate 9i robustele' posibilitatea prin ugurinla in exploatare, siguranla in funcfionare, (de la +55 pana la -500C)' capacitatea de funclionarii intre limite largi de temperatur5 funclionare la suprasarcini 9i prin viteza de autoumplere cu lichid, posibilitatea de
rSspuns la impulsurile de comandd'
funcfioneaza la presiuni inalte Pompele moderne utilizate in tehnica aerospa{iala in cazuri speciale 9i la turalii cle ordinul a de p6nd la 300 daN/cm2 qi chiar 750 daN/cm2
10000 rot/min' 5000 rot/min., ajungAnd pinf, la turalia de
ele putdnd funcliona ca motoare Generatoarele hidraulice sunt perfect reversibile,

cu refularea' hidraulice prin simpla schirnbare a admisiei Generatoarele hidraulice se impart in:
A Pompe cu debit constant - pompe cu rolidinlate;

- pompe cu quruburi;
- pompe cu Palete cu dubl[ acliune; - pompe cu Plunjere; - pomPe cu excentric;

- pompe centrifugale. B Pompe cu debit reslabil - pompe cu Pistonaqe radiale; - pompe cu Pistonaqe axiale; - pomPe cu Palete;
- pompe de dozare. Dintre acestea cele mai folosite in sistemul hidraulic al avioanelor 9i de alimentare
cu combustibil sunt: pompele cu roli dinlate, cu palete, c6t 9i cele cu pistonaqe axiale sau radiale.
4.1. Aspecte fundamentale ale teoriei agregatelor rotative
in timpul funclion[rii pompelor qi motoarelor apar o serie de pierderi care fac ca

puterea consumatd de
pompl de la generatorul electric (sau de [a sistemul de propulsie)
si fie mai mare decat cea necesard refulSrii debitului de fluid. La aceastd creqtere de putere coltribuie pierderile volumetrice de lichid hidraulic, frecarea in lagdre a
elementelor in miqcare gi celelalte rezistenle mecanice'
in timpul funclionirii agregatului pot apare pierderi de lichid
at6t datorita
lichidului impins prin jocuri in cavitatea de aspiralie a pompei sau in rezervor, cAt 9i datoritl umplerii incomplete a volumului camerelor gi cavitAlilor de lucru. Prin aceasta se
micgoreazl debitul efectiv al pompei. Umplerea incomplet[ a camerelor de lucru ale pornpei la aspirafie este provocat6 in afar[ de valoarea necorespunzdloare a presiunii
absolute la intrarea in PomPa gi de:
rezistenfa mare a conductei principate de aspiralie in urma cdreia camerele de lucru nu se umplu complet;
existenfa aerului in lichid sub formd de amestec mecanic;
degajarea din lichid a unor vapori sau gaze dizolvate gi dilatarea acestora in
camera de aspiralie a PomPei;
fbrlele centrifuge care impiedic6 la anumite tipuri de pompe (mai ales cele cu roli din{ate gi cu palete) umplerea cu lichid
a camerelor de lucru;
compresiunea in cavitatea de refulare qi dilatarea apoi in cavitatea de aspira{ie a
lichidului qi gazului care umple spaliile moarte ale pompei'

Pierderile de lichid prin jocuri depind de valoarea presiunii la refulare, in timp ce pierderile volumetrice prin umplerea necorespunzltoare a camerei la aspira{ie nu depind
practic de valoarea acestei presiurri.
La
cregterea presir.rnii
la refulare, debitul pompei poate r6mdne constant prin
pltrunderea lichidului prin jocuri
in
camera de aspiralie, imbundtSlind prin aceasta,
umplerea camerei de lucru a pompei, atunci cAnd umplerea insuficientl nu este provocati
de existenla gazelor
in lichid.
Pierderile datoriti umplerii necoresplrnzdtoare cu lichid a camerei de aspiralie pot ajunge la 75o/o din pierderile totale de debit ale ponrpei gi de aceea este necesar sd se
str-rdieze
in mod special cdile de inldturare a ef-ectelor diunltoare.
Pentru a determirra randamentele pornpei gi ale motorului hidraulic vom evalua
pierderile volumetrice gi mecanice care apar la curgerea fluidului prin agregat sau la
aclionarea axului acestuia. Pompa,
in urma ac{ionSrii axului, refuleazd fluid la o anumitl presiune in timp
ce
motorul hidraulic transformd energia fluidului intr-un cuplu motor.
Conform schemei din figura 4.1 la axul pompei se aplicd un cuplu de aclionare
Mt' corespunzdtor unei puteri de aclionare P{

debit util
pentru a obline la ieqirea din pompl un
g[
lao anumitl presiune
9i deci putere
utild P,! a debitului de fluid.
in cazul motorului, energia debitului util de fluid Q,i' avdnd o putere de aclionare
Pj" se transform[ intr-un cuplu util

puteri utile Pj"
.
M]
la arborele motorului corespunzdtoare unei
p:
M:
p:
AT
p,n
0:
Figura 4.1
>{$+;:
Datoritd pierderilor, debitul util al pompei sau al motorului hidraulic poate fi

exprimat sub forma:
QX
=Q,-Qr-Q,
(4.t.1)
Q'i,'=Q,+Qn+Q,
in care s-a notat:
Qr
- debitulteoretic, Qt: Qni Qp - debitul de lichid pierdut

de vAscozitatea
prin jocuri gi care depinde de mirimea jocurilor,
fluidului
gi de diferenla de presiune Ap;
Qu
pierderile de debit ta aspiralie datoriti umplerii necorespunzdtoate a
camerelor de lucru;
- turalia; q - volumul util al agregatului, adicd volumul

n
descris de elementele de lucru ale
agregatului la o anumit[ turalie; p, m
indici referitori la pomp6, respectiv motor'
Evalu6nd pierderile de debit la curgerea fluidului prin jocurri prin relalia Qo =
k,
?P zE. p
$t.2)
unde ku reprezinti coeficientul pierderilor interne, se poate scrie
Qli
=q.n-kn 9^.,oP zlr-p-e,
(4.1.3)
ei,, = q.n +
ko.{4*
z7T .
lt
e,
Momentul de actionare al arborelui pompei, respectiv ntomentul util la arborele

motorului va fi
M: =M,+M,+M,+M,, M:, - Mt-M t-M,-M,

unde s-a notat:
(4.1.4)
Mt
- momentul de rotafie teoretic;
Mr
momentul de frecare datorat rezistenlei la rotirea rotorului din cauza

de diferenla de presiune;
frec[rii mecanice care depinde doar
M, - momentul datorat
mers
rezisten{ei
la rotirea rotorului din
cauza frecdrii
mecanice care nu depinde de diferen{a de presiune (moment de rezitenld la
in gol);
Mt,
momentul datorat rezistenlei
la rotirea rotorului
pentru invingerea
efortului tangenlial de deplasare a stratului de fluid viscos'
Momentul teoretic are exPresia:
u,
iar momentul tangen{ial poate
=LP zlt
'
(4.1.s)
fi
pus sub forma
M,' = k, 'q'n
unde k1 reprezintd coeficientul de rezistentd.
lt
(4' l '6)
Momentul datorat rezistenlei de frecare
la
cursa r-rtil6 este proporlional cu

sr"rb
diferen{a de presiune intre cele doud cavit[fi qi se poate pune
forma
M,-t,.q-LP It2r
rezultd:
(4.1.7)
(4.1.4) in care ki este coeficientul de frecare. lntroduc6nd rela{iile precedente in ecualiile
MX
=ry* o,'#+ k'' Q'n' Lt+ M' p- M, MX' =ry- o, #-kt'Q'n'

P
(4.1.8)
Puterea de acfionare a pompei (consumatS) precum 9i puterea utilS a motorului
(cedat[) este dat[ de rela]ia
=Ztr'n'M
(4.1.9)
puterea util6 a pompei precum gi energia debitului de lichid pentru aclionarea motorului se expriml prin relaliile
P,! = QX - Lp = (q.n
- o"'#- Ztt . p Q)'
LP
(4.1 .10)
Pl" = Q'i' . Lp
(q'n + O,
m+
Q)'
LP
Puterea de aclionare a pompei, precum gi puterea
util[
a motorului sunt date de
P! = zn
\ry /
[2n
r,,.#+
'
k . 4' n' p+ M,)',

(4.1.1l)
'
P" =27r.(q'nP -k,.-Q'LP -k, 2tr
'
q.n.p-M,)',
intrucdt puterea teoretic[ este
P, =
2r .n. M = Q, . LP
(4.1 .12)
se poate exprima puterea
util[ qi puterea de aclionare a pompei,
respectiv puterea de
aclionare si puterea util6 a motorului prin relafiile
tt
Pl" =
t (
"2r'q'n'P
L"
o..\ q'n)
P,'[l + ft,
no
.;;o^)
)
AJ.lz) \
Ztt Zr'n' u .T P!=P,'[t+t,*k,' tp

p,l, =
Se
M.\ O,)
(4'l'13)
p,
'\ (,- o, -
rr,.2o';-!---'
LP
-+ q +\ LP)
observl cl puterea necesarS ac{ion6rii pompei va fi inrotdeauna mai mare decAt
puterea ei teoreticd, teoretic6.
in timp ce puterea util6 debitatl de pompd va ft mai mici decdt cea
4.1.2 Randamentul agregatelor hidraulice
pentru d defini calitalile urnei pompe sau motor hidraulic se introduce noliunea de
randament volumetric definit in cazul pompei prin relalia
,t;
=#=7-u#i h
LP- * Q, l+ k,. l.ft'n'p q'n
(4r14)
iar in cazul motorului prin relafia
,, =#=
(4.l.rs)
Randamentele volumetrice ale diferitetor tipuri de pompe au valorile: pompe cu rofidinfate pompe cu palete cu dubll acfiune pompe cu palete qi debit variabil pompe cu pistoane radiale pompe cu pistoane axiale 0,65+0,93 0,84+0,92 0,90 0,80
0,97
Randamentul mecanic al pompei se definegte ca fiind
,fr=#=W=fu(4.r
'LpqLrt
iar randamentul mecanic al motorului hidraulic este ry:;
16)
=#=W=t-kr -0, '"fru

al
+*
@t.17)
Randamentul total
pompei sau motorului hidraulic este produsul dintre
randamentul volumetric Ai randamentul mecanic. Agadar itr oazul pompei randamentul total este
t-k,
rtl'=ryf .rtll =
Lp
Q,
2r.n.
p q'n
_lt
Pr)
+ 1r, .?L!--P *?o r+ k, ttLpqLp
.4,
P!
(4.1 .18)
iar in cazul motorului hidraulic
qi' =rlir'
'ry:,]
n' r- k, -o,.2tr' P -2r .M, LpqLp
,,Lp8, l'r(o'
PP :_u_
(4.1.19\
lr'n'P
-r--
P,i
q'n
intruc6t pierderile Qo $i M, sunt foarle mici qi pot fi neglijate rezultd, cd randamentul total depinde de coeficientii ku , k1 , ki gi de parametrul dimensional
lt'n/
Ln
Pentru
a g6si valoarrea randamentului maxim in
cazul pompei se anuleazl
derivata expresiei (4.1 .l 8) in func{ie de parantetr ul
lt' / /
tp:
k,
/\
dl
dryl'
\tp
v:!l
)
,"
ko(ap)'
t+k,.rff*u,
lr,)
(,-o.
\
rf [,*o,
rn-l .2r + //t p.n )
(4.1.20)
.k,)
gi deci expresia lui

este dat6 de relalia
H'/
/'t
OO pentru care se obline o valoare rnaximi a randamentului
inlocuind ultima expresie in formula randamentului to tal se obline

T|uru*
(4.1.21)
Din ultima rela{ie se observ6 ci randamentr.rl maxim poate fi reprezentat in funclie

de prodrrsr-rl
k,,.k,
pentru diferite valori ale h,ri
k,
(figura4.2).
Randamentul total al diferitelor tipuri de pompe au valorile:
pompe cu roli din{ate pompe cu palete gi acliune dubla pompe cu palete gi debit variabil pompe cu pistonaqe radiale pompe cu pistonage axiale
0,5 + 0,75
0,7
0,85
0,7 + 0.80 0.7
0.90
0,95
,f)
'''
p
'
ltl!)
r,,
,tt
LJ
0,008
0,012
0.016
Ko K I
figura 4,2
F*
4.1.3 Determinarea coeficientilor
Coeficienfii ku , kr , ks pot fi determinafi experimental pentru diferite presiuni
gi
turafii, la o temperaturS constantd a uleiului in dreptul canalului de aspiratie. Cu ajutorul diagramei din figura 4.3, cunoscind panta curbei reprezentAnd variafia debitului cu
presiunea se poate calcula coeficientul pierderilor interne k,
.
8s'
D ?t ct. = 1t = ct,
Tg
*{ := tol I 2n t,
,T
*'
Fig.4.3 Urmdrind diagrama din figura 4.4 se poate calcula valoarea coeficientului kr.
TF_ V
b
{\4 a.
t
ft -rt Tsd=(t+kt)glZri
'll: ct.
a{r
I
Fig.4.4
De asemenea, cunoscAnd panta curbei din figura 4.5 se poate calcula coeficientul kt pentru celelalte valori considerate cunoscute.
p
Nla
1-
tg -
R1
7",
Mtn My+ M7
Fig.4.5 Cu ajutorul curbei din figura 4.6 se pot evalua experimental pierderile de debit Q, +Qo.
L,
ctu
ap' cf
f^ ct
Fig. 4.6
Utilizdnd apoi expresia (4.1.21) se poate calcula randamentul maxim. in incheiere
trebuie menfionat faptul cd randamentul pompei sau motorului hidraulic diferl de la o construclie la alta tn funclie de calitatea de execulie gi de cea a rnontajului.
4.1.4 Clasificarea generatoarelor hidraulice
Generatoarele hidraulice pot

generatoare de debit constant.
fi
clasificate in generatoare de presiune constant[ $i
Generatoarele
de Dresiune sunt de tipul
pompelor centrifugale, axiale,
helicoidale, a c6ror presiune la iegire nu depinde de turafie gi prin urmare intr-o primd aproximalie dg debit. Caracteristica acestor generatoare este de tipul P=ct.
in realitate, func{ionarea
acestor pompe este intr-o oarecare mdsurd influenlatd de

de
debitul de fluid, prin pierderile la aspiralie sau alte tipuri

caracteristica presiune
pierderi gi de
aceea
- debit are alura din figura
4.7.
Figura 4.7.
Se poate considera
in mod real numai o porfiune in interiorul cdreia presiunea este
independent[
Funclionarea
de debit. Funclionarea
este
in
zonele ha$urate
] li 2
trebuie evitat6.
in zona 2 nu
doriti din in
cauza efectelor negative care pot aplrea odatd
cu aparigia cavitaliei, iar funclionarea func!ionarea pompei. Generatoarele de acest
zona
poate duce la apari[ia unei instabilitali in
tip nu se folosesc in instalafia de fo(6 a avionului. Aceste
generatoare sunt frecvent utilizate in instalalia de alimentare cu combustibil.
Generatoarele de debit sunt de tipul celor studiate anterior. Debitul teoretic de lichid (Q
nq) nu depinde de presiunea la iegire. irr realitate, oclat[ cu cregterea presiunii,
se creeazd un curent invers de lichid care curge prin neetangeitali qi debitul de lichid la
iegire se micgoreazi intr-o oarecare m[sur6.
Figura 4.8.
Caracteristica presi u ne debit este indioati in figura de mai sus.

BCHPB

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCHPB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

Conf.Dr. Ing. N rcolae-$erban Tomescu Note de curs 201

Instalatiile energetice ale avioanelor

Avioanele moderne si tehnica aerospaliald utilizeazd pe scarA larg[ dispozitive auxiliare de

fiind utilizate pentru

escamotarea $i scoaterea trenului de aterizare, pentru

deschiderea carenajelor trenului gi a trapelor, pentru comanda frdnelor

Pentru solulionarea acestor probleme se folosesc la bordul avionului sisteme de aclionare

incdrcirii suplimentare a instalatiei electrice

avantaje fa{d de instalaliile electrice au gi avantajele qi dezavantajele fiecirui sistem

dispozitive de aclionare pneumatice.

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

necesitd deplas6ri mari gi o varialie

Intr-un sistem hidraulic se poate realiza

in limite largi o variafie continu[ a forlelor,

in mecanismele de aclionare a condensului (lichidului) care,

dificult6ti legate de etanqare;

in migcare (la cele hidraulice

ungerea este asiguratl de c6tre

de energie ca gi la descircarea lenta,

in timp ce acumulaturttl electric, la o

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

masura mai mic6

iar reanc6rcarea acestuia se poate face la orice

temperatur6 gi intr-un interval de timp

intrunesc avantajHe fiecdrui sistem component.

Criteriile principale care condi{ioneazl alegerea instala{iei de forf[

Un criteriu de bazlil constituie greutatea minim6 a agregatelor 9i parlilor componente ale

I Cp. Admi!6nd c6 avionul

transporti o cantitate de combr,rstibil aproximativ

egal6 cu greutatea sa, reducerea greutalii avionului

Faf6 de generatoarele electrice, generatoarele hidraulice prezintd avantajul unet

acestora pe avion precum gi proteclia contra

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

o greutate sporit[ a conductelor hidraulice fald de cablurile

generatoare de curent continuu gen. c.a.

gen. hidr. p gen. hidr.

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

EM. c.c. 24Y 7500 rot/min EM. c.a. 200

apreciate gi dupd randamentul agregatelor componente qi al

montf,rii, controlului qi reparaliei care trebuie sd se execute cu o demontare minimd a p[r]ilor

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

1.3 Avantajele gi dezavantajele principale ale

sistemele energetice ale avioanelor

V6scozitatea destul de mare a lichidelor micaoreazd curgerea prin neetanqeitali qijocurile

imbinarilor hidraulice, permiland realizarea unor presiuni inalte de 110

Prin oblinerea unor presiurni inalte se micqoreaz6 dirnensiunile elementelor de execulie'

Datorit[ lipsei practice a compresibilitAlii, dispozitivele hidraulice functioneazd ftrd

fi oprite in pozi{ii intermediare'

calit[1ilor lubrifiante ale lichidelor hidraulice, garniturile iqi pastreazd. calitdlile

timp mai indelungat gi prin aceasta

Necesitatea de a avea la bordul avionului gi pe aeroport rezerve de lichid hidraulic.

in ptus este necesara

pastrarea temperaturii de lucru intre anumite limite.

la sol a instala{iei (cu motoarele avionului oprite) este complicatd qi necesitf,

instalalii speciale de verificare existente pe aeroport.

instalaliei hidraulice necesitd o preucrare de precizie a rnajoritdlii pieselor

componente, ceea ce le scumpeqte costul de fabricalie.

in sistem, o funclionare lind gi dimensiuni reduse ale agregatelor.

s[ menlion[m c[ instalaliile hidraulice gi pneumatice au o largS intrebuinlare nu

o largd aplicare in aclionarea maginilor unelte, in sistemul de comandd a direcliei autovehiculelor

bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de

Note de curs 2013

urmatoarele circuite principale: lnstalalia hidraulic[ se compLlne in general din