Sunteți pe pagina 1din 64

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

Conf.Dr. Ing. N rcolae-$erban Tomescu Note de curs 201


3

ELEMENTE GENERALE

Instalatiile energetice ale avioanelor

Avioanele moderne si tehnica aerospaliald utilizeazd pe scarA larg[ dispozitive auxiliare de

forld at6t pentru actionarea suprafelelor de comand[ale avioanelor gi ale navelor cosmice, cat

$i

pentru comanda diferitelor instalafii ale acesatora. Dispozitivele de acfionare existente pe avion pot avea destinalii diferite

fiind utilizate pentru

escamotarea $i scoaterea trenului de aterizare, pentru

deschiderea carenajelor trenului gi a trapelor, pentru comanda frdnelor

rolilor etc.
at6t

In cazul avioanelor grele sau de mare vitezd, comanda manual[ a devenit imposibil5
vitezei sporite necesar[ pentru aclionarea dispozitivelor de comandd ale avionului.

datoritd forlelor rezistente care depdgesc cu mult posibilitagile fizice ale pilotului, c6t gi datoritl

Pentru solulionarea acestor probleme se folosesc la bordul avionului sisteme de aclionare


electrice, hidraulice sau pneumatice. Dispozitivele de ac{ionare electrice sunt mai pu}in utilizate atdt datoritd volumuluigi greutSlii sporite a electromotoarelor qi complexitalii transmisiilor mecanice ale
acestora gi a mecanismelor acfionate, cdt qi datorit[

incdrcirii suplimentare a instalatiei electrice

de

bord. Din aceste motive sunt preferate instalaliile hidraulice gi pneumatice care, pe l6ng[ o serie de

avantaje fa{d de instalaliile electrice au gi avantajele qi dezavantajele fiecirui sistem


sistemul energetic optim care poate

o mai mare siguran!5 in funcfionare. [n func{ie de energetic, se poate stabili pentru ficare tip de avion

fi

adoptat.

In sistemul energetic hidrar"rlic se foloseqte drept fluid de lucru un lichid care este impins sub
acfiunea pompelor hidraulice prin conductele de inaltS presiune spre dispozitivele de aclionare

hidraulici. In sistemul energetic pneumatic, fluidul de lucru este in general aerul comprimat cu ajutorul
compresoarelor sau pestrat in butelii de inaltd presiune de unde este trimis prin conductele de aer la

dispozitive de aclionare pneumatice.

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs
201 3

Ambele sisteme hidraulic ai pneumatic, alimenteazd dispozitive de actionare (elemente de executie), avantajele gi dezavantajele lor fiind strAns legate de calitdlile dispozitivelor componente
ale

fieclrui sistem.
Aclionarea hidraulic6 este preferat[ atunci cdnd se cer puteri importante in instalaliile care

necesitd deplas6ri mari gi o varialie

lin[ a vitezei

de miqcare'

Intr-un sistem hidraulic se poate realiza

in limite largi o variafie continu[ a forlelor,

putere, au cuplurilor, a vitezei gi pozifiei. Dispozitivele de aclionare hidraulicd, pentru aceeaqi prelucrare de dimensiuni gi greutali mai mici fa!6 de celelalte sisteme de aclionare, dar necesitS o inaltd precizie.

Instalaliile pneumatice precum gi dispozitivele de aclionare pneumatici (elementele de Dintre neajunsurile execulie) au o serie de dezavantaje care le limiteazdutilizareain anumite cazuri.
sistemelor pneumatice gi a dispozitivelor de ac!ionare pneumaticl pr-rtem menliona:

posibilitatea pdtrunderii

in mecanismele de aclionare a condensului (lichidului) care,

la

temperaturijoase poate inghela, producAnd deregldri in funclionarea sistemului; imposibilitatea fixarii in pozilii intennediare a ansamblurilor ac[ionate, admildnd deplasdri
numai in pozilii extreme;

dificult6ti legate de etanqare;


de funclionarea neuniformi gi cu qocuri a dispozitivelor datoritd compresibilitali fluidului

lucru;
necesitatea ungerii organelor

in migcare (la cele hidraulice

ungerea este asiguratl de c6tre

fluidul hidraulic)' Dintre calitatite sistemelor energetice pneumatice se pot menliona simplicitatea 9i costul
relativ sclzut. Dispozitivele pneumatice prezintd avantaje fa!6 de cele hidraulice qi electrice atunci cdnd se
pune problema oblinerii unei rapidit[1i mari de deplasare a organelor

in miqcare.

De asemenea, un alt avantaj al sistemelor pneumatice este determinat de modul simplu de acumulare a energiei gi posibilitatea desc[rcdrii instantanee a acumulatorului pneumatic. AcumulatoruI pneumatic prezint[ avantajul c5 la o descdrcare instantanee debiteazd, aceeaqi cantitate

de energie ca gi la descircarea lenta,


debiteazi numai o parte din energia lui.

in timp ce acumulaturttl electric, la o

desc[rcare rapid6,

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 20 1 3

Fa!6 de acumulatorul electric, in cazul celui pneumatic, energia debitat6 se mic$oreazA intr-o

masura mai mic6

cu

scAderea temperaturii,

iar reanc6rcarea acestuia se poate face la orice

temperatur6 gi intr-un interval de timp

mult mai scurt. Totusi, datorit[ neajunsurilor men]ionate, instalaliile pneumatice sunt mai pulin utilizate in sistemele de for!6 ale avioanelor fiind folosite de

preferinld in sistemele de avarie precum qi in sistemele auxiliare principale ale avioanelor ugoare. In anum,ite construclii se utilizeazi sisteme hidraulice gi pneumatice cornbinate care
\

intrunesc avantajHe fiecdrui sistem component.

!in6

La alegerea tipului de instalalie de for!6, electricS, hidraulicd sau pneumaticS, trebuie sI se performanlele acestuia, seama i1 primul r6nd de particularitalile constructive ale avionului, de

lu6ndu-se

in discu{ie avantajele gi dezavantajele fiecdrui sistem din punct de vedere al construc}iei de la sine datorita dorite. In anumite situafii insd, alegerea tipurlui instalaliei de for!6 se impune
specializdrii acesteia pentru anumite aclion6ri.

1.2.

Criteriile principale care condi{ioneazl alegerea instala{iei de forf[

pe avion

Un criteriu de bazlil constituie greutatea minim6 a agregatelor 9i parlilor componente ale


instalafiei raporrate la

I Cp. Admi!6nd c6 avionul

transporti o cantitate de combr,rstibil aproximativ

egal6 cu greutatea sa, reducerea greutalii avionului

cu

kg echivaleaz[ cu reducerea

cr"r

2 kg

greut6lii de zbor al acestuia. De exemplu s-a constatat statistic cE o pompd hidraulic[ cu o rota{ie de
daN/cm2 cdntdreqte intre 0,15 -0,20 -3000 rot/min gi o presiune cuprinsd intre 200 -250 kg/kw, in timp ce generatoarele electrice au o greutate intre I ,5 -2,0 kg/kw. Figura 1.1 aratd cd, la aceeaqi putere, greutatea generatoarelor electrice reprezintd de
Z5OO

aproximativ 4 * 5 ori greutatea generatoarelor hidraulice calculate pentru o presiune de 105 daN/cm2 qi de aproximativ 8 ori greutatea generatoarelor hidraulice calcr.rlate pentru o presiune de 210
daN/cm2.

Faf6 de generatoarele electrice, generatoarele hidraulice prezintd avantajul unet

funclion[ri stabile incepdnd de la turalii mult mai mici dec6t cea nominal6, in timp ce generatoarele electrice nu pot funcliona sub o anumit[ turalie minim6. Greutatea redus[ a motoarelor hidraulice 9i
pneumatice

simplific[ fixarea

acestora pe avion precum gi proteclia contra

vibrafiilor. in figura

1.2. de

se pot vedea de asemenea avantajele motoarelor hidraulice sub aspectul greut6!ii fald
unitatea de purtere scade cu cregterea puterii acestora.

pe electromotoare, Urm6rind figura 1.3. se poate vedea cd pentru toate motoarele rotative, greutatea

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescu

Note de curs 20 I 3

Deqi sub aspectul greut[1ii raportate la o unitate de putere motoarele hidraulice gi pneumatice

sunt superioare celor electrice, totugi, acestea sunt inferioare in ceea ce prive$te sistemul de repartilie a energiei. Conductele instalaliilor hidraulice qi pneumatice sunt rigide, greu de fixat

in locuri mai

pufin accesibile. De asemenea, protejarea impotriva avariilor qi localizarea avariilor este mai
complicat6. Se observ[ totodatd gi
(

o greutate sporit[ a conductelor hidraulice fald de cablurile

instalala de cablurile instalafiei electrice pentru transmiterea aceleiagi puteri la o distanld dati.

m[k

l0

-t ?
--""l0
Figura 1.1.

generatoare de curent continuu gen. c.a.

-'a

gen. hidr. p gen. hidr.

= 105 at.
at.

p:210

50 Plkwl

m[ ke]
10

n:2000 rot/min
5000 EM.

20000

MH.p:
I
,--t----

105 at

----'---

MH. p =210 at

0,5 0,25

Plkwl
l0
Figura
1.2.

50

a-.=@I

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr. [ng. Nrcolae-$erban Tomescu Note de curs 201 3

m [ke]

EM. c.c. 24Y 7500 rot/min EM. c.a. 200

12000 rot/min

MH.p:70+
MP.
P

p:

120 atm.

6+ l8 atm

Ikw]

Figurt
Instalafiile de for{6 pot
sistemului in ansamblu.

1.3.

fi

apreciate gi dupd randamentul agregatelor componente qi al

Din figura 1.4. se vede cd randamentul generatorului hidraurlic este superior celui electric

pe

intervalul de puteri folosite pe avion. De asemenea alte calitali ale instalaliilor energetice ale
avioanelor care pot constitui criterii de alegere sunt legate de siguranla in funcfionare, exploatarea ugoar[ in zbor gi la sol, vulnerabilitatea minim6. Prin exploatarea uqoar[ la sol se inlelege ugurinfa

montf,rii, controlului qi reparaliei care trebuie sd se execute cu o demontare minimd a p[r]ilor


componente ale avionului.
0,95

rl
0,85

Gen. hidrau

ag,.-Gen. electri

0,7 5

PIkw]

l0

20

50 1;4.

100

Figura

.=::!::<l-

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


N

icolae-$erban'lotnescu

Note de curs 20

I3

1.3 Avantajele gi dezavantajele principale ale

utilizlrii lichidelor

ca

fluid de lucm in

sistemele energetice ale avioanelor

O serie de proprietdlifizice ale lichidelor conferA instalatiilor hidraulice unele avantaje fa![
de instalaliile pneumatice.

Astfel

V6scozitatea destul de mare a lichidelor micaoreazd curgerea prin neetanqeitali qijocurile

imbinarilor hidraulice, permiland realizarea unor presiuni inalte de 110

-Zl0

daN/cm2.

Prin oblinerea unor presiurni inalte se micqoreaz6 dirnensiunile elementelor de execulie'

2.

Datorit[ lipsei practice a compresibilitAlii, dispozitivele hidraulice functioneazd ftrd


gocuri gi pot

fi oprite in pozi{ii intermediare'


se obtine o

3. Datoritl

calit[1ilor lubrifiante ale lichidelor hidraulice, garniturile iqi pastreazd. calitdlile


mai mare siguranld in funcfionare.

timp mai indelungat gi prin aceasta

Exist[ totugi gi o serie de dezavantaje care limiteazi folosirrea lichidelor ca flr"rid de lucru in
sistemele hidraulice cum ar

fi:

1.

Necesitatea de a avea la bordul avionului gi pe aeroport rezerve de lichid hidraulic.

Z.

Varialia mare aviscozitalii lichidului cu temperatura impune utilizarea in anumite cazuri a unor lichide de iarn[ gi de vara qi, prin acesata, exploatarea sistemului devine mai
greoaie.

in ptus este necesara

pastrarea temperaturii de lucru intre anumite limite.

3. Incercarea

la sol a instala{iei (cu motoarele avionului oprite) este complicatd qi necesitf,

instalalii speciale de verificare existente pe aeroport.

4. Dispozitivele

instalaliei hidraulice necesitd o preucrare de precizie a rnajoritdlii pieselor

componente, ceea ce le scumpeqte costul de fabricalie.

Din cele de mai sus se poate trage concluzia cd instalaliile hidraulice sunt folosite atunci
c6nd se cer puteri mari

in sistem, o funclionare lind gi dimensiuni reduse ale agregatelor.

Trebuie

s[ menlion[m c[ instalaliile hidraulice gi pneumatice au o largS intrebuinlare nu

numai ip avialie gi in tehnica aerospafial6, dar gi intr-o serie de alte rarnuri ale tehnicii. Ele iqi gdsesc

o largd aplicare in aclionarea maginilor unelte, in sistemul de comandd a direcliei autovehiculelor


greu incdrcate, la maqinile cu qenile qi in tehnica militarS.

bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de

Note de curs 2013

Principiuldefunc{ionarealinstala(iilorhidraulice

urmatoarele circuite principale: lnstalalia hidraulic[ se compLlne in general din


surse cuprinzand pompele 9i alte agregate' care reprezinta

1. circuitul de fort[ (energetic)


de energie.

de lichid 9i prin urmare 2. circuitul de repartitie care repartizeazl qi regleaza debitul


determinSsensulqirapiditateainfunclionareainstalaliei.

3.Circuituldelucrucarecuprindeagregatelecetran|formlenergiafluiduluidelucruin
energiecineticdaunorelementeinmigcare(piston,motoretc.).

in figr"rra 1'5' Instalalia principiu a unei instalalii hidraulice este reprezentatd (2), distribuitorul (3), rezervorul (4)' supapa de trecere compune din pompa (i), cilindrul cu piston
Schema de

se

cuSenSunic(6),Supapadesiguran!6(5),filtrtrl(7)giacumulatorulhidraulic(8). (6) qi distribuitorul (3) qi ajungd.d de pomp6 trece prin supapa de sens unic
Fluidur antrenat

in spaliul activ al cilindrului,

Fluidul aflat deplaseaza pistonul de la stanga la dreapta'

in

spaliul

prin distribuitor gi flltru. La rotirea p[(ii mobile a inactiv al cilindrului este evacuat in rezervor invers' Supapa de siguran!6 (5) limiteaza creqterea distribuitorului, pistonul se deplaseazd\n sens protectie direct in rezervor, avind astfer un rol de presiunii in circuit prin trecerea fluidurui de lucru
a

circuitului hidraul ic.

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20
I3

Instalaliile complexe cuprind in m[suri mai mare sau mai mici fiecare din componentele indicate in figura 1.5. Acumulaiorul hidraulic (8) compenseazA fluctLraliile de presilrne in sistem 9i in care acesta este accelereazddiplasarea pistonului prin eliberarea energiei acumulate in perioadele in repaus.

1.5. Alegerea

mirimii presiunii lichidului

de lucru

prin sporirea presiunii lichidului se mdregte viteza transnrisi dispozitivului de


pdstrand sau micAor6nd greutatea acestuia'

aclionare

Greutatea verinelor hidraulice gi a conductelor de legiturS cre$te intr-o oarecare mdsur[ cu presiunea de lucru datorit[ maririi grosimii perelilor, in timp ce greutatea lichidului se micaoreaza.

Ca rezultat, greutatea intregii instalalii se va micaora. Mdrind 9i mai mult presiitnea, greutatea

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


N icolae-$erban Tomescu

Note de curs 201

greutatea verinelor gi a conductelor se va mari mai mult decat sc[derea volLrmului de lichid 9i greutalii instalaliei intregii instalalii se va m6ri. Valoarea presiunii a c[rei clepdqire durce la sporirea

depinde de rezistenla materialului

din care sunt confeclionate dispozitivele de ac{ionare

gi

de 150 conductele de trecere a fluidului. Pentru verine de olel aceast[ presiune este iar pentru cele din aluminiu de 50-60 daN/cm2'

200 claN/cm2,

de De asemenea, limitele de creqtere a presiunii de lucru intr-un verin sunt strdns legate 9i

rezistenla tijei de aclionare. creqterea puterii Urm6rind figura 1.6 se observ[ cd greutatea conductelor scadeodatd cu in anumite situalii este ralional sd se utilizeze presiurni mari, atat pentru oblinerea unor

transmise.

mare de acfionare a greutdli sc[zute ale conductelor de alimentare cdt gi pentru a obline o vitezd actuale Tucreazd la presiuni elementelor de comand[ ale avionului. Datorita acestui fapt instalaliile ridicate de 300 daN/cm2 in cazul

lichidelor'

M[ke]
I

0,8
-t--'

0,4

----\--.-

p [daN/cm2]
100

200

300

Figura 1.6. Aceste presiuni de lucru sunt indicate

9i in
a

ceea ce priveqte micgorarea greut[lii


presiunii produce dificultali la etangarea

dispozitivelor de aclionare. Totuqi, creqterea excesivd diferitelor pdrli componente ale agregatelor.

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20 I 3

p[daN/cm2]

2r0 140 70 Figura 1.7. in figura 1.7 se poate vedea cre$terea pierderilor de lichid datorit[ cre$terii presiunii in sunt cu sistem. in aceleagi condilii de funclionare, pierderile in cazr"rl utilizirii aerului comprirnat mult mai mari dec6t in cazul utiliz[rii lichidelor hidraulice. La presiuni inalte trebuie rezolvata problema asigurlrii etan$eitatii prin utilizarea unor sisteme de etanqare speciale 9i materiale
adecvate. piesele trebuie confecfionate

cu o mare rigiditate, deoarece deformarea sub acliunea


necesitf, qi

forfelor sporite cluce la mirirea jocurilor, gi prin urrnare la cresterea pierderilor de fluid.
Cregterea presiunii

in instalaliile hidraulice

prelucrare de inaltd precizie a

plrlilor componente ale agregatelor. Jocurile in anumite situa{ii devin atdt de mici incAt este necesar sd se ia in consideralie influenla pe care o exerciti varialiile de temperaturr[. Creqterea presiunii
determin[ gi modul de prelucrare a pdrfilor componente ale agregatelor. Deoarece piesele turnate
asigurr[ etangeitatea necesard se inlocuiesc in acest caz cu piese matrilate.
nLt

La presiuni ridicate intervine gi elasticitatea fluidului care poate produce oscilalii


conducte flexibile, avind totodati qi o mare rezisten![. Practica

ale

coloanelor de lichid. De asemenea,la presiurli ridicate apar probleme legate de construirea Llnor

a ardtal cd pentru presiuni ridicate

cel mai indicat este sE se utilizeze conducte din olel inoxidabil, anticorozive. Aceste conducte sunt mai rezistente clecat cele din aluminiu, qi chiar mai ugoare deoarece pot avea pereli mai surpliri fa![
de conductele din

aluminiu.

l0

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


ConilDr.l
N

icolae-$erban Tomescu

Note de curs 20

1.6 Influen{a tura{iei agregatelor

Debitul pompelor volumetrice intre anumite limite este proporfional cu tura]ia. De

aceea,

pentrll acela$i debit. printr-o mirire a turaliei pot fi oblinute pompe de dimensiuni mai mici, ceea ce conduce la scdderea greutSlii sistemului de alimentare cu ulei surb presiune. Limita superioard a

turaliei nu trebuie sI depdgascA 6000

10000 rot/min deoarece peste aceastd valoare pot apdrea

efecte ddunatoare clatorita cavitaliei. Cavitatea este insolitd de urnplerea incomplet6 cu lichid a camerelor de lucru ale pompei.

in plus, la aparilia cavitaliei,

scade debitul pompei, lichidul

emulsioneazd(ln cazul pompelor cu repartilie cu sertar), apar varialii brugte ale presiunii in linia de refulare qi sarcini de goc in lagdrele pompei, ceea ce scurteaz[ durata de funclionare a acesteia. in
sistem se simte o dereglare a continuit6lii fluxului de lichid pe condtrctd.

in zborul la altitudine. PentrLt pre6ntdmpinarea _pericolul cavitaliei apare cu prec[dere regimului de cavitalie este necesar ca presiunea in dreptul orificiultri de aspiralie a pompei sd nu fie
sub 300

- 350 mm co[. Hg.

Cavitalia poate fi inl6turatd printr-o construclie corect6 a pd(ilor componente ale pompei qi

prin alegerea corectd a regimurilor de funcfionare. in acelagi scop se mlreqte presiunea la aspiralie prin folosirea unui ejector sau a unei pompe auxiliare pe tinia de aspiralie a pompei. Se obline astfel
o cregtere a presiunii statice la intrarea in secliunea de admisie a pompei. La unele tipuri de pompe, umplerea cavitdlilor de lucru este impiedicatl qi de aparilia forlelor

centrifuge.

in

cazul pompei cu roli dinlate la o turalie de 10 rn/s forlele centrifuge impiedic6

umplerea corespunzltoare a spafiilor dintre dinli. Pentru a ridica turalia pompei este necesar ca
alimentarea ei cu tichid sE se facd la o presiune ce dep[qegte presiunea atmosferei.

11

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 20 l3

2. CARACTERISTICILE FLUIDELOR HIDRAULICE

2.1 Pronrietitile fizice ale fluidelor hidraulice

Densitatea reprezintA masa unitAlii de volum


convenabil din punct de vedere practic in kg/dm3. Deci:
m p=7

gi se mdsoard in kg/m3 sau

mai

(2.1.t)/
in cazul funcliondrii

Densitatea este funclie de temperatuA gi presiune gi de aceea

unui sistem hidraulic intre limite largi de temperaturi qi presiune este necesar sd se introducd

corecfiile necesare.

in

cazul sitemelor hidraulice ale avioanelor

gi

rachetelor

care

funclioneazd intr-un domeniu larg de temperaturi cuprins intre -55o qi 260" C, volumul

uleiului hidraulic poate cregte cu


ajutorul relaliei:

35%o.

Varialia densit[fii cu temperatura poate fi evaluat[ cn

fr:+ rt

Prs

1+ p,V

(2.t.2)

-15")

unde:
oC; t - reprezintd temperatura datd in
p15

- densitatea la temperatura de

i5'C;

B1- coeficientul de dilatare

volumetric[.

Pentru uleiurile folosite uzual in avialie se poate lua Ft:0,00065.

La temperaturi gi presiuni medii se paote considera densitatea constantE. Sunt cazuri

in care trebuie sd se ia in consideralie dilatalia termic[ a fluidului hidraulic. Astfel, dilatarea

termici a lichidului inchis de repartitor sau de zdvorul hidraulic in verin, poate


distrugerea sistemr-rlui conductelor de ulei qi al verinului. Acest pericol cre$te

produce

in cazul unui

volum mare de lichid inchis.


De exemplu, c6nd volumul lichidului inchis in verin este
cre$te de la -20oC
c1e

7000 cm3 iar temperatura

la*20"C,

creqterea

volumuiui de lichid va fi:

Av

7000 . 0,00065 . 40

:182 crnl
a

in

acest

caz apare necesitatea de a se monta supape termice de siguranld pentru

preintdmpina creqterea suplimentard a presiunii. mlrimea densitalii fluiduiui de lucru are o


mare importanld asupra sistemului hidraulic. Densitatea mare a fluidului determind gabarite

mari ale distribuitoarelor de comandd pentru a transmite energia datd a fluidului. Invers,

Bazele cometrzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr. [ng. Nicolae-$erban Tontescu

Note de curs 20

13

fluidele avfind densitate micd, necesiti deschideri mici ale distribuitoarelor de comandA
prin urmare, o prelucrffe deosebitd a acestora.

$i

in cazul utilizdrii de fluid

avdncl

o densitate redusa qi pentru presiuni mari (cum ar fi

aerul la presiune de 105-210 daN/cm2) sunt necesare m[sud speciale pentru asigurarea
etan$eitalii.

in cazul sitemelor hidraulice sunt acceptate valori uzuale ale densitdlii cuprinse intre
0,7 +

kg/dm3.

Variafia densit6lii cu temperatura gi presiunea poate fi reprezentatd linear sub forma:

p:

po.(X),,,(p -

p,)*(#)

,,(r

-ro)o

(2.r.3)

unde, prin indicele 0 s-au notat valorile iniliale pentru densitate, presiune 9i temperatur[.

O alta formS convenabild de reprezentare a ecualiei precedente este:

o=
unde

o,lt.*b

- p,)- *(,

-r,\

(2.1.4)

B
sau

t _ r (ap) , o=
po\op

),,,'

ffga)
po\or
)
u"

(2.1.s)

u=-r,(*)u, *=+(#),,,

(2.r.6)

Marimea B este denumitd modul de elasticitate, iar o coeficient de dilatare termicd. Compresibilitatea reprezintd o mdsurd a schimbdrii volumului unui lichid sub acliunea

forlelor exterioare. Se poate considera varialia volumului de lichid propo(ionald cu diferenla


de presiune

aplicati asupra lui dati de relalia

tv =-bto B
in cazul apei, copresibilitatea poate fi consideratd neglijabild. modul de elasticitate avind
valoarea

B:

1,9 . 10e N/m2. Aceastainseamnd c6, pentru o creqtere apresiunii cu 1 atm. se


1120000, respectiv de 0,005%'

produce

o modificare a volumului relativ de aproximativ

Comporlarea altor lichide este asemin6toare cu a apei qi de aceea practic lichidele pot
considerate incompresibile.

fi

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf. Dr. tng. Nicolae-$erban Tornescu

Note de curs 20 I 3

Aerul la presiunea atmosfericd gi la temperatura de inghelare are modulul


elasticitate
Gazele,

de

B:10s N/m2

qi, prin urrnare, este de 20000 ori mai compresibil decAt apa.

in general, se comporta la fel ca gi aerul. Modulul de elasticitate influenleazd performanlele dinamice ale circuitelor hidraulice

gi de aceea este necesar6 cunoa$terea lui cu precizie. Existenla gazului in lichidul hidraulic

modifica modulul de elasticitate al acestuia. Practic se poate stabili un modul de elasticitate


echivalent care sA ia in considerafie compresibilitatea lichidului qi a gazului conlinut in lichid,
precum qi elasticitatea conductei.

Fig.2.1

Se considerd cazul
este:

cilindrului elastic din fig. 2.1. Inilial, volumul total al cilindrului


(2.r.7)

Vt:Vr*V"
unde v1 gi v* reprezintd volumul

inilial de lichid qi de gaz. Deplasdnd pistonul spre stdnga cu

un volum Av1, presiunea creqte cu Ap.

Varialia volumului vl va fi:

Avt:-Avg-Av1+Avc
unde indicii g, l, c se

(2.1.8)

referi la gaz,lichid qi cilindru.

Modulul de elasticitate echivalent va fi:

\:
unde:

LV, vr( tvr'l . v ( Ar,, ') , Lv, v,^p= ,, l.- ,N)- 4 [- ,N)* vAp

(2.1.e)

B' =-v,LP .8..--l'rLP . B =v'LP "

LV,' '

LVr

LV,

(2. r .10)

Prin urmare:

Conf.Dr.lng. Nicolae-{ierban

Tomescu

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

I v,l
V, -=---l--J--1-r-

v,1
V,

Bo

Br

B,

8,,

)
t)

{z.r.tr)

Ecualia 2.1.11 poate fi pus6 sub o altA form[ inlocuind v1: v1-| v* in ultima ecualie:

1 I
u,.=
Deoarece Br>> Bg, putem scrie:

t vr( t

u,* h*

t[4
I

- q)

(2.t.12)

1
in ecualia precedentd

4- ,"* B,- ,, ,r
v1 este

_ 1 I ,vr

(2.1.13)

cunoscttt din consideralii geometrice, B1 este dat pentru

un tip de lichid hidraulic, iar pentru aer se poate lua Br=1,4p, in care p este presiunea in
sistem.

Modulul de elasticitate pentru un cilindru cu peretele sublire este dat de relafia:

l2
B, -=unde:
En, EN'

l+v )2
[1

2 e

26 (,

!;,
+

,)D
)

(2.1.1,4)

modulul de elasticitate a materialulr"ri;

y - constanta lui Poisson;

D. - diametrul exterior;
D; - Diametrul interior;
6 - grosimea peretelui 26=D.-Di. Pentru D.

Di gi y

I
4

1pentru metale). deci in cazul concluctelor hidraulice

B , =E," L
D,

(2.1 .15)

Pentru conducte groase

in care D. >> Di se obline

EE "' - z(t+v)D_ntNflt

(2.2.26)
2,5

Pentru tuburi de teflon sau cauciuc B":7.102+35.102 daN/cm2.

Pentru elasticitate

a vedea misura in care existenla aerului in lichid modificd moduhll


acestuia?

de

al

vom considera presiunea in interiorul

r.rnei

conducte de olel 35

daN/cm2 gi volumul de aer de lYo. Pentru D1

66 rezultd din 2.1.15.

a, =

lzJ.

106 = 0.35 . 106 daN f cmz

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonrescu
Note de curs 20 I 3

Pentru Br = 0,150 .tOt rta\f crn' ,Br =7.4.35 =49daNf cm2 rezulta
(

' =^0,35 ^-'. ^, .i 0o B


':'"

*---l-*9+ 49 0,15 l0'


.

=273,6.10-b

cm2 f claN

='u'0"*''*'
74383 daN f

in absenla aerului B, =

cm' . Din cauza scaderii modulului de elasticitate,

pedormantele servosistemelor referitoare la amplificare qi iargimeabenzii de trecere scad. De


asemenea, compresibilitatea

lichidului trebuie luat[ in considera]ie

in cazul

pompelor de

inaltd presiune, intruc6t reduce capacitatea acestora de refulare.

Vdscozitatea reprezintA rezistenla pe care

o opune un fluid

miqcarii relative

particulelor sale. Vdscozitatea unui fluid poate fi pusd in evidenfd dac6 se considerd doi perefi
aSezali

la distanfa ft unul fald de celdlalt, unul din pereli fiind in migcare cu o vitezd U.
profilul
de varialie avdnd o variafie linear6.

Datoritd vdscozit[1ii qi deci a aderenlei intre straturile de fluid in migcare, aspectul migcdrii va

fi

cel ardtat in fig. (2.1a),

u(v\ = LtL
h

(2.1.r7)

Pentru a se pdstra miqcarea, este necesar ca asupra peretelui mobil

Fig.2.la
sd se acfioneze cl:t o fbrld tangen{ia16, care va echilibra forfele de frecare din

fluid. Rezultatele

experimentale au ardtat cd aceastd forld raportatd la unitatea de suparfald este proporlionald


cu viteza peretelui mobil

[/ qi invers propor{ionala cu distanfa

/z

intre pereli qi deci:


(2.1.18)

'_ A_t'i
sau, avdnd

FU
du

in vedere ecualia (2.1.17)

'dy
in care, coeficientul de propo(ionalitate p reprezintd vdscozitatea absolut[
a

(2.t.te)
fluidului. Forma

tensiunii de frecare datd de ecuafia (2.1.19) este valabild pentnr cazul scurgerii laminare.

Bazele comenzilor hiclraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescn

Note de curs 20

Newtoniene' Fltridele care ascultd de legea datd de ecualia (2.1.19) sunt denrryrite fluide in ecuafia Toate gazele qi lichidele in stare pura in mi$care laminard ascultd de legea descris[
(2. 1 .1e).

Fomula dimensionali a vdscozitdlii

este:

, =,(#)-' Vi*r*'' .-'1=lgcm''s-'


in sistemul cgs o unitate
frecventd este centipoise

(2.r.20)

de g.cm't. s-/ este denumitd "poise".

unitate de m[surd

(1cp:0,01 poise)'
interpretatd cu ugurinld. Stratul de

Ecualia

(Z.l.l8) poate fi

fluid din

apropierea

per.etelui mobil cap[td

prin deplasalea acestuia un impuls pe direclia x' Parte din acest impuls prin urrnare, impuls,l dup[ direclia x se transmite stratului imediat vecin qi aga mai departe. fi definitd ca prin fluicl dupd direclia y. in acest caz tensiunea de tiecare r poate
se transmite

definilie colespunde mai fluxul viscos al irnpulsului clupa direclia r, in direclia y' Aceasta bile cu natura molecular[ a procesului de transport al impulsului'
qi presiune. in cazul gazelor Coeficientgl de vascozitate este func{ie de temperatula
scade. vdscozitatea creqte cu temperatura, in timp ce pentru lichide

imp[rfit la densitatea p, intruc6t in practic6 coeficientul de vdscozitate p apale deseori


se noteaza:

, = Lb",
p

lrl

Q.r.2t)

cle mdsula rn2ls ,au c'n2ls' O unde v repr.ezint6 v6scozitatea cinematic[ avind drept unitate (cSt: centistokes)' unitate de cm2ls este denumitd Stokes, iar icst:0,01

in practicd, vdscozitatea lichidelor

se misoard

in mod curent in grade sau secunde

volum de lichid de 200 cm3 Engler qi reprezintd raportul dintre timpul de curgere al unui la o temperatr-rrd datd qi timpul dintr-un vas printr-un tub capilar calibrat cu diametru 2,8 mm
de curgere

in aceleaqi condilii

a apei la temperatura de

20'c.
(2.t.22)

Deci:
oE = t/ta

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescu

Note de curs 2013

Deoarece

in viscozimetrul Engler

curgerea se t-ace sub acliunea grelltalii proprii,

rezultatul rnlsuratorii se refera la vascozitatea

cinematica.

\
de

peltru calcularea vdscozitalii in unitdli de m[surd metrice existd diverse


transformare de forma:

louy=

7,31'E-Ti*'lt
0'961I (2.1.23)

, = 0.0731'E

"E

cm' f s

'

a = 6,s4V* 1F * oPrsas

\, = (,*' l t)

(2.1.24)

in cazul altor unitdli de vdscozitate relaliile de trecere sunt:


- v0scozimetru Redwood

: o,oo26n _v

r*, 1 ,

(2.r.2s)

in care R reprezintd secunde Redwood;


- v6scozimetru Saybolt-Universal

v =0,00225 in care
S

-\r*'f s

(2.t.26)

reprezinti secunde Saybolt-Universal; - vdscozimetru SaYbolt-Furol

v = o,oL2sr -2:o)SF

,*'f ,

(2.1.27)

in care SF reprezintd secunde Saybolt-Furol;


- vdscozirnetru Redwood-Admirality
0.403 v=0,0239RA-ffcm'fs

Q.1.28)

in care RA reprezintd secunde Redwood-Admirality'


poate utiliza formula: Pentru transformarea gradelor conven{ionale Barbier se

, =o''t "B

(2.r.2e)

in care oB reprezintd grade convenfionale Barbier in cazul amestecului a dou[ uleiuri minerale cu calitdli diferite, rezult6 amestecuri
proprietdli se utilizeazd atunci perfect omogene av6nd proprietllile ambelor produse. Aceste

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 20 I 3

cAnd se Llmldre$te ob{inerea unor sortimente de uleiuri minerale cu calitali ridicate.

in

cazul

unor astfel de amestecud, vascozitatea uleiului obtinut se detrrnind, cu relatia:


\

f=
1n care:

a"

E, +b" E,

- K(8, - Er)

(2.1.30)

100

E7, E2, gi E - reprezintd v6scozitatea uleiurilor amestecate qi a amestecului;


a,b - cantitdlile de ulei ce formeazd, amestecul;

K - un coeficient ce se alege din tebelul

2. 1.:

Tabelul2.l

aYo

10

20
80
13,1

30 70
17,9

40 60
33"1

50 50

60 40 27,9

7A

80 20 25

90 20

b%
K

90

30
28,2

6,7

?55

t7

2.

2 Infl uenla temperaturii asupra vAscozi tdtii

Spre deosebire de gaze, cre$terea temperaturii lichidelor produce


vdscozitalii acestora. Aceastd proprietate poate

scddere a

fi pusd pe seama interacfiunii moleculare.

Este suficient de greu a se estima analitic varialia vdscozitdlii cu temperatura datoritf,


particularitAlii fiecArui fluid in parte. in cazul uieiurilor minelale se poate aproxima variafia
vAscozit5lii cu temperatura printr-o relalie de fonna:

V' = al-K ln care:

(2.t.3t)

t - temperatura in grade C;

K - coeficient termic de vdscozitate;


a

- constantd empirica determinatd experimental.


se poate

tn unele cazuri

utiliza gi relalia:
a ,, _71---i \t - c)-

(2.t.32)

in

care

a qi b sunt coeficienli empirici determinali in funclie de natura lichidului hidraulic.

Av6nd

in vedere ch sciderea

vdscozitdtii lichidelor cu temperatura conduce la scf,derea

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu Note de curs 2013

randamentului voiumic aunt necesare masud pentru menlinerea constanta a temperaturii in


sistem.

2.1.3 Influenla presiunii asupra vAscozitdtii lichidelor

Cu c6t presiunea exercitata asupra f'luidului cre$te" se micqoreazd volumul specific


deci, gi distanla intre molecule qi in consecinl[ v6scozitatea va creqte

$g.2.2)'

#*, g
2

t0
LO:
gCI(

t00
Fis.2.2

4st ffi

Varia{ia viscozitalii cu presiunea poate ti replezentatd cu ajutorul formulei:

l-t

pnehP

(2.1.33)

in

care

este un coeficient ce line seamd cle presiune, iar po vdscozitatea la presiune

atmosferic6.

Experienlele au ardtat cd in cazul uleiurilor minerale vdscozitatea cre$te cu presiunea mult rnai mult dec6t in cazul uleiurilor vegetale (fig'2'3)'

15

??
I0

-/

L*
'r{

a#

t000
Fig. 2.3

3o00&rffi

La presiuni foarte inalte uleiurile se soliclifici. Apa, pentrlr temperaturi pdna la 30' pentru

9i

creqtere

a presiunii p6nd la 4000 daN/cr' iqi micqorez[ vdscozitatea' Pentru

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Cont-.Dr.Ing. Nicolae-$erban'l'onrescu Note de curs 20 l3

temperaturi de peste 30'C la o presiune cte 9000 daN/cm2 se solidificd. De asemenea, apa conlinutd in uleiurile minerale la presiuni de ordinul a 8000-10000 claN/cm2 se transfotml {n
gheala, putand distruge suprafala olelulgi cg cea mai mare dr-r1itate.

Practic, variaria vascozitAlii cinernatice a uleiurilor minelale poate ajutorul formulei:

fi

estimat[ cu

vr=v(7+o'oolP)
ln care: v, - vAscozitatea la o presiune datd;
v - v0scozitatea cinematicd la presirme normala;
p - presiunea excedentard.

(2.1,.34)

Valoarea vdscozitdlii lichidului are o mare importanld asupra funcliondrii fluidelor in

sistemele hidraulice gi de aceea pentru buna fuirclionare se

ia in considelatie influenta

varialiei in limite largi a presiunii qi temperaturii asupra vAscozit[1ii.

in tabelul 2.3 se aratd varialia viscozitdlii cu presiunea pentru doud tipuri de uleiuri.
Tabelul2.3
ProaJ.u*
|1eg

lEH,/cn2

L57

115

47a

610

7B?

945

lOLE

lloo

If"sc o z1 ;cta 18

Ulot Iubroflrnt
usor

Ot47

or 6e
4 r51

o'92

Lr12 Ir86

2'51

1t65 5,12

I
60

UIel Iubroflcnt
Sreu

Srelt

6r{8 9r7l L4,45 2Lr11 28rB

lt65

2.2 Caracteristicile uleir-rrilor si ale fluidelor liidraulice

Proprietali de ungere. in cazul funcliondrii agregatelor hidraulice, o mare importanld o


are proprietatea de

lubrifiant a uleiului. Pelicula de lr"rbrifiant trebuie sd fie rezistentf, pentru

nu pemrite ca suprafelele in migcare sd vina in contact dlrect.


Spumarea.

in unele sisteme hidraulice in care gazul

este

in contact cu lichidul,

apate

spumarea acestuia.

Ea

apare datoritd antrendrii gazului

in

contact cr-r lichidril dtn cauza

agitarii excesive. Sistemele hiciraulice cornplet inchise nu necesitd lichide antispumante. probleme speciale legate de alegerea flr-ridului de lucru se plln atunci cand acestea trebuie s[
aibd gi calitafi lubrifiante.

10

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


N

icolae-$erban l'onrescu

Note de curs 2013

Flgidele pe bazd cle hidrocarburi qi unele lichicle apoase prezintd caracteristici


antisplunante mai slabe
bune.

fat[ de uleiurile

sintetice care aLI proprietdli antispurnante foarte

Agitarea f-luidului. Se observd cd Ia o folosinld indelungat[ qi in condiliile de agitare

prin obturale la diferenle mari de presiune, majoritatea uleiuliior gi in special cele minerale

igi micgore azd vdscozitatea. Aceasta scddere a viscozitdlii se observS. cu deosebire ia unele
anrestecuri de uleiuri minerale in a cdror compozilie se introduce un adaos vCrscos compus din

hiclrocarbttri cu catend larerald. Sub acliunea unei presir-uri inalte aceste lanluri se rup
producind ca efect micgorarea vdscozitdlii.

Stabilitatea chimicd. Fluidele hidraulice,

in

majoritatea 1or, sunt alcdtuite din

presiune, amestecuri complexe de compuqi chimici organici qi sunt af'ectate de ternperaturd,

condilii atmosferice, metalele sistemului hidrauiic, efortul de forfecare mecanic etc. Toli fic6ndu-l impropriu acegti factori pot provoca modificarea proplietitilor chimice ale flr-ridului
utilizdrii i1sistemul hidraulic pentru
care a fost conceput.

la Fluidele hidraulice se oxideazi sub acliunea oxigenului. ef-ect care se accentueazd mdsr:ra in care uleiul temperaturi inalte. Procesul de oxidare este accentuat, cle asemenea, in Experienlele conli1e impuritali ca: praful din atmosferd, murd[rie, vopsea, particule de metal. au ardtat

ci

procesul de oxidare depinde in mare mdsurzr gi de agitarea fluidului hidrar"rlic,

turbulenla. contribuind la intensificarea plocesului de oxidare.

Rezistenta

la oxidare a fluidelor se m[reqte cu ajutorul unor aditivi care inhiba

reacliile cle oxidare. indata ce inhibatorul de oxidare este epuizat. se folmeazd prodr-rqi acizi de oxidare ce pot fi daundtori funclionirii sistemuh-ri. Limitarea oxiddrii fluidului de lucrn impune necesitatea de a se lua m[suri speciale pentru reduccrea contactului cu oxigenul atmosferic Ai menlinerea temperaturii de lucru intre lirnite scdzute 6. 1QQ+250.C in cazul uleiurilor minerale. Stabilitatea fluidelor hidraulice este influen{ata de temperaturd deoarece dincolo de

limita de stabilitate termicf,, pe 16nga moclificarea proprieta{ilor f-rzice are loc 9i o modificare a compoziliei. i1 unele cazuri produsele pot tr volatile Ei fbarte uqoare, put6nd sc[pa din
sistem sau tbrma pungi de gaz

in sistemele hidraulice inchise. in alte cazuri, produsele de pot irlldutali descompulere formeaza depuneri sub formd de noroi sau cristale mici care
considerabi1 fr-rnctionarea sistemuiui.

in

anumite conclilii, fluidele hidraulice igi pierd proprietdlile de lubrifiant qi iqi

micgoreazd vascozitatea prin forfecare mecanicd. Micaorarea

viscozitdlii

se datoregte n-rperii

11

\
Bazele comenzilor hiclraulice si pneumatice de bord
Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban l'omesctt Note de curs 201 3

formdrii de lanlurilor moleculare sub acliunea indelungatd a etbrlurilot mali de forfecare 9i fracliuni cu lanluri moleculare mai scufie 9i mai pulin vascoase.

O cauzd a modificdrii

compoziliei iniliale a fluidelor hidraulice poate

fi

iradierea

provoacd dificultafl in nucleara. Produsele de descompllnere sunt adesea gazoase, ceea ce


funclionarea sistemului, in af'ara faptr-rlui cd are loc qi distrugerea fluidului.

O cerin!6 impusa lichidelor hidraulice este stabilitatea hidroliticd care reprezintd


umezelii atmosfelice in rezistenla lichidului la umezeala. Pentru a nu permite pdtrur:rderea la inmagazinate, cdt qi in este necesar si se ia mdsuri de precaufie, atAt la stocare 9i lichid,
temperaturd, poate avea loc timpul exploat6rii. in sistemele iridraulice, datorit[ varialiilor c1e de oprile. Cele mai sensibile fluide condensarea umezelii atmosf'erice in timpul perioadelor

folosite

astdzi

surt esterii organici ai acidului silicic (silicat esterii). Hidroliza

acestora

trecerile capilare. Este necesar sd se produce un noroi de silicat care poate astupa filtrele sau
elimine apa din sistem inaintea umplerii lui cu fluid hidraulic. pentru buna funclionare a fluidului hidraulic qi a menlinerii proprietalilor pentru care
a fost proiectat, trebuie sd se aibd cu care vine in contact. Fluiclele pe bazdde hidrocarburi funclioneazd in bu-re condilii

in vedere compatibilitatea

acestuia cu materialele n-retalice

in contact cu metale

ca

qi compuqii folosili pentru inele 9i argintul, cuprul, bronzul, aluminiu, o!el, magneziu etc. cu cu unele din materialele garnituri de etan;are. Fluidele sintetice sunt adesea incompatibile

sistem hidraulic dat, trebuie sd se convenlionale. Prin urnare, la alegerea fluidului pentru un in componen{a acestuia. Se inldturd astt-el efectele lina seama de felul materialelor ce intrd precum 9i distrugerea timpurie a ddunf,toare ale corocldrii metalelor in timpul funclionarii

calitafii fluidului de lucru'

in male Funclionarea fluidelor hidraulice Ia ternperaturi ridicate este condilionatf, scizutd pentru impiedicarea m6sur6 de m[rimea tensignii de vapori care trebuie sd fie
fierberii fluidului.

La ploiectarea

instalatiilor hidraulice trebr-rie sa se lina seama 9i de efectele . Pe mdsura creqterii presiunii, creqte solubilizarea

in istalaliile gazului, iar cregterea temperaturii reduce in mod normal aceastd solubilitate' sub presir:ne a sistemului' hidraulice ale avionului se uttlizezazd azotul pentru punerea
de carbon, indicat din punct de solubilitatea acestuia este similar.d cu a aer.ului. Bioxidul este deosebit de solubil qi vedere chimic pentru punerea sub presiune a instalafiilor hidraultce,
de aceea un este utilizat.

12

\
Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord
ConLDr.lng. Nicoiae-Serban Tontescu
Note de curs 2013

2.3 Condilii impuse lichidelor folosite in sistemele hidraulice ale avioanelor

Funclionarea in bune condilii a unui sistem hidraulic este determinatb in primul rdnd

de calitdlile fluidului de iucru.

in

generai, pentru aceste fluide se cere

constantA

proprietdlilor fizice gi mecanice precum gi o stabilitate a structr-rrii chimice pentru limite cAt mai largi ale varialiei condiliilor de funclionare. Lichidele hidraulice folosite in avialie trebuie sd satisfacd unnStoalele cerinle:

1.

SA-qi n-renlind

in limite c6t mai restr6nse viscozitatea

pentru varialiile

de

temperaturd qi presiune.

in cazul unui lichid hidraulic este necesar ca la temperaturi

inalte

vdscozitatea sd nu scad[ sub limita admisibild unei bune func{iondri qi sd nu creascd peste

limita acceptatd in cazul scdclelii de temperatura. tn practicS, se admite ca la temperatura de


+50oC, v6scozitatea fluiclului sd
dep6geascd 100+120'F,.

fie de cel pulin 1,5'E iar la temperatura de -55'C sd nu

Varialiile mari de temperaturd apar datoritd condiliilor de funclionare

ale sistemului hidraulic pe timpul iernii gi al verii. Cregterea vdscozitdlii aduce dupd sine
cregterea puterii necesare pompdrii

fluidului in relea pentru colxpensarea creqterii rezistenlei

Ia migcarea fluidului gi, in anumite cazuri, poate produce blocarea scurgerii fluidului prin
conducte.

Invers, micqorarea vdscozitdlii are ca efect lipsa de etanqare


pierderilor de licliid hidraulic din relea.

qi deci cregterea

2. S[ aiba bune calitdli lubrifiante, pentru a asigura ungerea diferitelor par'fi in miqcare

ce intrd

in

componenla agregatelor sisterrului hidraulic. Lipsa ungerii poate provoca

scoaterea timpurie din uz a agregatului sau moditica parametrii de funclionare.

3. Sd aibi calitali anticorosive Ei neutralitate fala de materialele garniturilor de etanqare, pentru a nu produce uzura materialelor cu care vine in contact, deoarece,
cleteriorarea acestora conduce
cre$terea pierderilor de

la scoaterea din uz a p[r{ilor componente aie sistemului gi

la

lichid prin lipsa de etanEare corespunzdtoare.

4. Sd he omogene pentrll a-qi men{ine in timp propriet[file fizice gi chimice. in cazul

unei compozilii neomogene, fracliunile mai u;oare ce intr[


volatiliza Ei ca urmare v6scozitatea lui va cregte.
5. S[ nu conlind asfalt, cenuqe qi impuritdli mecanice'

in

componenla tluiduh-ri vor

6. Tendinfa de formare a br"rlelor de aer qi de spurnd sd fie minima.

7. S[ aib[ un punct ridicat de inflamabilitate. 8. Sa aiba modul de elasticitate ridicat.

l3

Conf.Dr.tng. Nicolae-$erban

l'onrescu

Bazelecomenzilor hidraulice si pneumatice de

bord
Note
cle

)
ctris 2013

9. Lichidul qi produsele descompunerii sale sd nn fle nocrve. 10. SA aibd calitali dielectrice ridicate.
1

1. SA aiba coeficient ridicat de conductibilitate termicd.

cildur[ specifici mare $i

coeficient de dilatare terrnici redus.

2.4 Fluidele instalaliilol hidraulice

l. Fluide apoase

Cei mai vechi fluid hidlaulic poate fi considerat apa. Datoritd


nesatisfecAtoare, sub aspectul celinlelor ca

calit[1ilor

fluid hidraulic

se foloseqte

in amestec cu glicerina.

Prin aceasta se obline un amestec cu punct scizut de congelare, avdnd vdscozitatea mdrit6.
Totugi existb cAteva caracterisitici ale araestecurilor glicerind-apd, care nu sunt de dorit; sunt

higroscopice qi deci concentralia lor se poate modifica in cazul

pistr[rii

neacoperite, sunt

lubrifianli slabi

cr-r

proprietdli nestisfhcdtoare de umezire a surpraf'elelor metalice.

Emulsiile apoase directe. Sunt de tipul ulei mineral in propor{ie de 5-20Yo dispersat in
ap6

in faz[ continud. Amestecurile oblinute sunt rezistente la tbc, au calitali lubrifiante


9i

limitate, viscoziatatea apropiata de a apei qi ploprietdli anticorozive. Prezenla apei in procent

ridicat ie limiteazd. utihzarea pentru temperaturi intre 5 +60'C. Prelul de cost scdzut

caracteristicile bune fac ca aceste fluide si tle ritilizate atunci cdnd instalalia necesitd consum
mare de fluid hidraulic. Amestecr"rl poate

fi

preparat la locul de utilizare.

Emulsii appagg,invelle. Se oblin prin dispersarea apei infazd, continud in proporfie de minimum
40o/o

in ulei minelal. Amestecul oblinut

are o rezistenld la foc medie (deoarece

ernulsia se prezintd ca un ansamblu fir-r de picaturi de apd ir.rconjurate de ulei, iar simpla yaporlzare a apei impiedicd intlamarea amestecului,

calit[ti de lubrifiant asemdnitoare

cu

acelea ale uleiurilor minerale pure, rpopriet[fi de


anticorozive. Prezenla apei limiteaza utilizarea
temperaturi cuprinse intre 5+5OoC.

fluid ne-Newtonian qi propriet[fi acestui tip cle fluid pe un domeniu de

Solutii de poliglicoli in apa. Acest tip de fluid hidraulic reprezintd o solulie de glicolpoliglicoli in apa. Pentru a se asigura rezistenla la fbc, proporfia Acest
cie apd este

minimum 40oC.

tip de fluid are indice de vAscozitate bun. punct de curgere cobordt, proprietdli lubrif'iante bune in condilii limitate de flinc{ionare (funclie de presiunea de luclu, tipul
pompei, natura lagdrelor). Temperatura de r-rtilizare detenninati de compoziiie este cuprinsa

intre -20+60oC. Procentajul elernentelor constituente trebuie s[ ramdnf, constant in timpul

l4

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nrcolae-$ertran Tontesctt

Note de curs 2013

diminuare a proprietalilor r_rtiliznrii intruc6t pierclerea apei duce la o cregtele a vascozitatii iri o
de rezistenld la foc.

2. Amestecuri alcool-glicerinf,

qi pot fi utilizate ca Amestecurile de alcool glicerin[ sunt rezistente la temperaturi ioase a compoziliei' Astfel, amestecuri de vard qi de iarn6 prin modificarea procentualS
amestecurile de vard au volumul de alcool de 30+40Yo'

Tabelul2.4 Compozifia amestecului %o G+A (0,9 + 0,1 ) G+A (0,6 + 0,2) G+A (0,7 + 0,3 ) G+A (0,6 + 0,4 ) G+A (0"5 + 0,5) G - glicerind
-20
452

50
4,4

40
4,92 4,3 2,88

30
14,04 6,6 4,3 2,38
1,98

20 't1 \
10,8

10
61,1 20,6

0
160

-10
4tlg
166,1 41,1
t

-30

-40

3,07

69.3 23,8 9,6 4,7

))

6,6 3,42 a ,?

l l,3
5,57
2,84

tt4
40,8
1,7

321 98,2 36

1128 280 70

1,55
1,44

I,88
1,7

8.5

6,4

A - alcool

Varialia v6scozitdlii Aceste amestecuri nu au proprietali anticorosive qi lubrifiante. funclie de temperatur[' amestecurilor de alcool-glicerind este dat[ in tabelul 2.4in

3 I Ileiurile minerale
folosite in prezent' Anrestecurile de hidrocarburi sunt fluidele hidraulice ceie mai proprietd{i speciale' in Fl,iclele hiclraulice de acest tip conlin qi aditivi care le conf'er6 acest scop sunt

lblosi[i amelioratorii cle vOscozitate pentrur a obline varialii mici de ca rezistenla la oxidare, vascozitate cu temperatufa cu pistrarea celorlalte proprietdli
fltiide se oblin propriet[li de ungere etc. Datoritd calitAilor de ungere superioar[ a acestor pentru motoarele hidraulice qi performanle superioare pentru pompele hidraulice de orice tip,
elementele de execulie.
gener-al hodrocarbgrile se

in

$ilizeazitintr-un domeniu

cie temperatr-iri de

aproximativ

c6ncl vascozitatea nu depSgeqte 200"c. Lin-iita inferioar[ de temperatura poate sd scad6 par-ra o scf,dere a vascozitdlii sub 2-3 cSt' 5000 cSt, iar temperatura limit[ maxima sd nu duc6la

rnaximi de in rezervoarele sistemelor hidraulice la o temperaturd cu mult sub limita periculoase' Peste 70oC utilizare, vaporii de ulei qi oxigenul din aer pot forna amestecttri

15

Bazele comenzilor hidraulice si pnetrmatice de bord


Tomescu

Note de curs 20

este recomandat ca presiunea trebuie evitat contactul direct cu aerul La temperaturi ridicate gaz inert ca azotul, argonul satt rezervorului de flr-rid sub presiune sf, se l'acd utilizdncl un

heliu. 4. Fluide hidraulice sintetice

lor

a condus la inlocuirea Limit6rile proprietalilor fluidelor pebaz6, de uleiuri minerale fluide avand cu f'lnide sintetice. Acestea pot fi imparlite in fluide neinflamabile si

tnaltd temperatm'd)' temperatura de inflamabilitate ridicatd (/luicle de neinflamabile au compozilii chimice variate it-rcepdnd cu Fluidele

solttfii apoase de

qi sr.rnt intrebuinlate atunci ca,d funclionarea etiren_gricol gi terminfind cu compusi harogenali etc' se face in apropierea unor surse de cdldura

instalaliei hidraulice

cdnd rdcirea este anevoioasd sau Fluidele de inaltd temperaturd se fblosesc atunci gi in cazul unor temperaturi scdzute f"ar'f, practic imposibila, ele trebuincr s6 f*nclioneze totLl$i in domeniul rachetelor teleghidate qi acolo a-qi pierde flr,riditatea. Aceste fluide sunt tblosite la tblosirea sistemelor de r6cire' Aceste unde, pentru a miri greutatea instalaliei se renun!6 in cazr-rr t-unclionarii la temperaturi fluide trebuie s6-gi menlina caritarile fizice Ei chimice
inalte.

o br.rnf, stabilitate tennic[' o bund Esterii fosJatali utilizali ca tluide hidraulice au supe,ioare uleiurilor minerale, rezistenfa la foc qi la hidrolizd, proprietali de lubrifiere
de 100'C' volatilitate mic[. Se tlilizeazdpentru temperaturi uzuale clatorita plezenlei clorr-rlui in Hich,ocarburile clorurate au o br-rn6 rezistenld la loc

hidrocarbura cle bazd: difenil, hidrocaburi molecula. varietatea ror este mare in funclie de au o buni stabilitate termicS, rezistenld la aromate, parafine. Aceste tipuri de tluide hiclraulice proprietA[i de lubrifiere' Temperatura hidroliza, proprietali anticorozive bune qi tbarte brure
de utilizare este cuprinsd

intre i20+150'C'

combin[ proprieta]ile Amestecurile de esteri fosfataii Ei hidrocarburi clorlrate


constituentilor sai.

ocategoriedefluidenumitecliesteriatrproprietdtireclr.rsedinpunctdevedere -40+205'c. Pentru a li utilizirrii lor in instalaliile hidraulice pentru rimite de tempe'atr-rr[ crea proprietali optime se intrebuinleaz[ aditivi'

al
SC

organici este acceptabila pdn[ la Stabilitatea termic6 gi de oxidare a diesterilor acizilor caLtza aditivilor. chia, in sistemele 205"c. stabiiitatea ior peste 260"c devine slabd clin sebcrcic care poate depdqi limita acceptatd de etanqe se fbrmeazd la aproximativ 2g0"c acid,i

t6

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

i g KOH/i0Qg dupb 4-8 ore de funcfionare. in prezenta

oxigenului la peste 205oC

se

formeazdprecipitalii care scurle azd petioada de stabi litate a fluiclu lui.

Diesterii in prezenla cuprului qi a aliajelor sale fbrmeazd precipitalii 9i provoacd


oxidari. O alta categorie de fluide sunt silicct{ii-esteriicare se folosesc la tempelaturi cuprinse intre -54.C la230'C. Neajunsul principal constd in tendinla de a fbrma compuqi solizi cu apa sub fonnd de depuneri gelatinoase care pot astupa filtrele. De aceea, trebuie luate mlsuri pentru a irnpiedica pf,trunderea r-rmiclitalii la depozitare gi in timpul exploatdrii. Este necesar
de asemenea un contlol periodic al

filtrelor in tiinpul exploat[rii.

Siliconii sunt fluide hidraulice cu proprietdli ridicate, pentru a

fi

folosite

in

cazul

temperaturilor ridicate. Aceste fluide au caracteristici de temperatrrd qi vdscozitate superioare de 315'qi altor tipuri de fluide hidraulice. Siliconii pot li intrebuinlali p6nd la temperaturi

chiar p6n6 la 370"C


necesare

in condilii

speciale de ftinclionare {hr[ a-qi pierde din proprietlfile


sistemele
de

ului flgid l-ridraulic. O funclionare mai slaba o au in cazul r-rtilizdrii in

automate care impun viteze mari precum gi la pornpele cle inaltd presiune,

datoriti modului

elasticitate mai redus qi varialiei mari al acestuia cu temperatura'

in aplicalii peste 315oC nu exist[ tluicle hidraulice utilizabile. in rnod curent


sunt menlionali cu tezultate satisfhcdtoare ddnd la temperaturi de 425"C'

se f'ac

qi incerc6ri cu compuqi organici pentru a se ajunge la temperaturi de 550'C. Silanii bieterii

in
hidraulice.

tabelul 2.5 se prezint[ calitativ pentru comparatie proprietdlile Lrnor fluide


Tabelul2.5
o ,-;
!
N

Ca

racteristici

.E

tr

x
o
6 6

o
!

_o

o
d

o
6G

a o o

>9
Petrol
B E D
S
S

,
a
B

= !
6 a

= o
N o d

'5
Q
S

a
S

s
M
B
E

d E B B B
S

M B
B E E

qilic^ti.sterii
Esterii tbstati

u
M M
S

lt
I\1

M M
B B

M
E E E

l:
E

M
S

Esterii organici

B
E

B E
S

M
B
IVI IVI

Siliconii
Aod-elicol Emulsii anoase

M M
D

B
E E E B

B
S
S S

B
S

M
E E

rt
B

B
B

B B
B
S

Polialkilani elicoli
Polit'enil esteri

B
ts

B E
E E

B
D
S

M
B

M
S

M
Ir
E
E

Polifenili
Hidrocarburi
Sil ani

M
B

M
S

M
B

M
B

S-

slab:

M- nreditr; B -

bun.

E - excelenl

17

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolac-Serban l'omescu Note de curs 2013

Nu existd astdzi un fluid hidraulic care


se impun pentru

sA rdspundd

favorabil tuturor propdetdlilor ce


se alege pentru a satisface

o anumitd utilizare. De aceea, fluidul hidraulic

propdetAlile carc sunt de importan![ majora in timpul funcfiondrii in instalalia hidraulic[.

in tabelul 2.6 se compard caracteristicile unor tipr-rri de fluide hidraulice cu uleiul


mineral considerat ca tl-rid de referinla. Se observi o cregtere substanliald a pretultti de cost a

fluidelor cu o bund stabilitate termicd gi rezistenla la foc, fluide care se utthzeazdin aviafie.

Tabelul2.6
**
6 o

Caracteristici

o 6
a= o.9

o a o

';.
E
FO

.a

o iu
o

o E

o a

o f
Densitatea la l 5"C Punct de aprindere Punct de
+

== aa
1,05

ue I

E&

=.-

ril

;o
1,3

IE

0,8-0,9 250"C "C -15/ 40


B B B B
E
S

0,9-1

l.l 1.3

1,8

I.r9

l-5

)o

0,95

l.t

0,9 0.9s

250"C

2t0"c
t0t
r0
S

250"C

200"c < -60


E B

3000c -30t 40
FB

curgere

-9
FB
S S

t5l
30

< -60
30
S S

Relatia viscozitate-temperaturft Caoaciutatea de lubrifi ere Stabilitatea tentricd Rezistenta la oxidare Rezistenta la hidtoliza Rezistcnta la foe Cost
S

M
E

E
S E
S

M
S

M
S

B E E B
tr

M
B

E
E D
E

B
B

B
E

B
E

B E
IvI

M
E

FB

FB

)\/?

0.3/ 0.5

0.8

3 -5

3 -5

>6

M >6

M
>6

**

-slabl M -nrediu; B -bun; FB -foartebun; E -excelent oEngler; Vascozitatea este cuprinsd intre 20 9i 30 cSt la 50'C (3/4

+ Valoarc aproxinrativ6

Fluidele hidraulice utilizate in avialie trebuie sd aibe caiitAfl superioare, a$a cu

s-a

arAtatin cap.2.2 $i 2.3. latemperaturi ridicate de ftinclionare $i o mare rezistenld la foc. De aceea se f'abric[ azi uleiuri speciale pentru a ti utilizate i1 avia{ie.

Fluidele hidraulice pebazd de hidrocarburi nu all actiune corozivA aslipra rnetalelor aliajelor. Acfiunea corozivd a Llnor fluide liidraulice poate

9i

fl micEoratd

prin addugarea

de

inhibitori de coroziuneinfazd lichidd sau gazoasd.

Uleiurile minerale sunt compatibile cu vopselele de calitate, in timp ce fluidele


bazd. de

pe

emulsii de ulei mineral in api sunt compatibile cloar cu ttrlele dintre vopsele. Fluidele sintetice cu sau frlrd apd atacd Ei dizolva lacurile gi vopselele clasice in afara

celor bazate pe rA$ini speciale (araldit, epoxi), Trebuie menlionat cd rezistenla unei vopseie

1B

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de trord


Cont'. Dr. Ing. Nicolae-$erbarr Tomescu

Note de curs 20

depincie arat de calitatea

ei cat gi de calitatea aplicarii pe suprafald. Datorit[ proprietdlilor

anticorozive ale fluidelor rezistente la foc, nu este necesarA vopsirea sau acoperirea intemd a

rezervorului. Atunci cdnd

in timpul perioadei precedand montajului

suprafefele nevopsite

sunt protejate contra coroziunii atmosferice, materialele utilizate trebr.rie

s[ fie compatibile

cu

fluidul hidraulic utilizat in instalalie sau eliminate dupd montaj' Compatibilitatea fluidelor hidraulice cu garniturile de etanqare, tuburi flexibile de leg[turd etc. este cle mare importanld pentru a impiedica curgerile cle lichid. in tabelul 2.7
se

aratd compatibilitatea unor t'luide hidraulice cu unele materiale de etanqare frecvent utilizate'

$i aici

se observd

o comportare diferiti in funclie de natura materialului. Teflonul poate fi


Tabelul2.T
tr
a a d q

indicat ca material compatibil cu cele mai urulte dintre fluidele hidraulice.

o o
,!s

I o:

o.9
=bD
rl
B
B b

Cauciuc uatural

= E6
tL E'

=.S S S

o
[,J.]

)
S S

S S

S
S

Poli-izonren Copolimer butadienn-Stiren (Bunan SG.R.S. _SBRi

B B B

B
B

s
S

Acrilonrtril (Bunan

Policlorooren (Neopren) Cooolimcr de rzobutilena (Btttil) Cooolimer de etileni -propilenl Polisultirra de etilentr (Tiokol) Siliconi Poliuretan (Vulcollan -Adioren) Elastomeri tluorurati (Viton - Teflon) Elastomcrr tluorura{i qi clorurali
(KEL-l--)

Perbunan)

S
S

AB
S

B
E E

AB
F

AB
F
S

B B
E E

S S
S

s
E
S

AB
E

AB
B
B E B E E
E

MB
B
S

MB
D
S

M
B
E

M
B
F,

AB
S

6 E E
S

E
E

E
F]

Copolinreri Btilena-acetatde vinil


(l .evanren)

AB AB
S

AB AB
S

AB
B B
S S S
S

Polietilenl clorosulfonati (Hypalon)


Polibutadieni S - slab: M

AB
S

AB-destuldebun: B-bun; E-excelent

- mediu:

MB- nrediu spre [run;

t9

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu

Note de curs 20 I 3

SISTEMELOR HIDRAULICE
Datorit6 unui num6r mare de factori care pot influenla curgerea prin conductele pe instalaliilor hidraulice, nu se poate elabora un calcul cu Lln inalt grad de precizie. De aceea,
referitoare la l6ng6 calculul teoretic trebuie sd se ia in consideralie qi datele experimentale
curgerea prin conductele gi dispozitivele sistemului hidraulic'

Varialia temperaturii atdt in timpul funclion[r'ii sistemului hidraulic c6t 9i in diverse temperatura' puncte ale acestuia, conduce la necesitatea considerdrii varialiei viscozitf,lii cu de num[rul Natura curgerii unui fluid printr-o conduct[ poate fi apreciatd in funclie
Reynolds definit Prin relafia:

40 ud =-::-, R =** " v ndv

unde

- rd2o--u 4

(3.1)

v in care i qi d reprezintd viteza medie a fluidului gi respectiv diametrul conductei, iar coeficientul de vAscozitate cinematici.
Pentru curgerea laminard R<2300 iar pentru curgerea turbulent[ Re>2300'

suprafelei Valoarea num6rului Reynolds depinde de natura fluidului c6t qi de starea mdsuri la interioare a conductei. Dac[ sunt inldturate perturbaliile care contribuie in mare curgerea poate r6mAne laminard p6nd la nllmere Reynolds de ordinul a

apai\iaturbulenlei,

3000 pAna la 4000.

in condilii normale curgerea laminard a unui fluid are loc in cazul unor diametre mici
sau

cu viteze mici gi pentru o viscozitate mare a fluidului'


este Curgerea prin conductele qi organele active sau pasive ale circuitelor hidraulice
a

insolitl de pierderi de presiune denumite qi pierderi de sarcind. Aprecierea exactd


ale circuitelor hidraulice

pierderilor de sarcina este deseori dilicila datoritd marii divelsitali a elementelor componente

atit ca rol funclional cdt qi ca geometrie interioarS.

in mod practic pierderile de sarcind pot li clasificate in:


- pierderi de Presiune reParttzate; - pierderi de presiune localizate.

de bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice


Cont-.Dr. lne. Nicolac-$erban Tonlescu

Note de curs 20

Pierderile cle presiune repartizate se datoresc

tiecilii fluicluilui

de perelii conductelor $i

de sunt inevitabile oricdrui circuit' iar pierderile mari a sec{iur"rii de trecere' fluidului prin orificii de mici dimensiuni qi varialiei

presiune localizate se datoresc curgerii

pot apdrea ciatorit[ organelor de legIturd De asemenea, pierderile locale de presiune


intre condttcte ca: cotL[i' racorduri etc'

in care se dore$te o cddere de presiune Se inlelege c5, cu exceplia situa{iilor

in sistem'

printr-o geometrie corespunz[toare a suplafelelol pierderile de sarcin6 trebuiesc mic$orate in acest scop, rezultatele experimentale qi experienla interioare ale componentelor circuitului. in proiectare are un rol ajutdtor deosebit'
bruqte de diametru, cat 9i alegerea corecta De mare imporlanla este evitarea variatiilor

a pentru inliturarea cotudror, raco'durilor Ei a traseurui conductelor pe avion

legiturilor

care

produc pierderi de Presiune' 3.1 Pierderi de salcinf, reparlizate


de pierderilor de salcind rcpartizald depinde 3.1.1 Curgerea laminard Evaluarea de laminat'a are loc in general prin conductele regimul de curgere prin conductd. Curgerea poate fi pentru o vtscozitate mare a fluidului' culgerea secliune mica. La vttezescazute sau

de asemenea

laminari qi in conductele de diametru mare'

Dac6inseclitrneadeintrareaconductei,profiluldevitezeesteconstantavand lungime de n'anziyie, are loc o modificare valoarea , atuncr pe o distanlit l, denumit6

pdn6 cind se a vitezei maxime pe axa conductei continud a profilr,rlui de vitezdqi o cregtere

atinge vitezamaximf,

zi

de tra,zilie profilele de viteza rg.3.1). La stdrgitut lungimii

se

stabi|izaezdpdstrdndovarialieparabolics.Yttezamaxim5aprofiluluiparaboliceste

uo=2i. in realitate, lungintea de tranzilie

se defi,eqte ca

fiind lungimea considerata din

secliuneadeintrareaconducteipdn6inseclir.rneaincareuo:],9Btt. tranzifie este: Pentru curgerea laminali lungirnea de

lt:
=
115d.

0.057R.d

lt pentru R'': 2000' lungimea de tranzilie este La limita superioard a curgerii laminare. i,erlie qi vdscoase afecteazd'pierderea de regiunea de tranzilie 1t, ambele fb(e de

in

presiune.

bord Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonlescu

Note de curs 2013

in
poate

regiunea

in care profilul de viteze devine parabolic forJe vascoase devin

de tranzilie c[derea de presiune preponderente. Pentru conducte mai lungi decat lungimea

fi aproximat[ cu ajutortll relatiei:


po

Pz

1 r
2Pt'r-

e+!-(

d\R")

l-l+

z,zs

(3.2)

Introducind relaliile (3.i) in (3'2) se obline

Po- P: =

-;;l'*

DSdo(-

2,28dR"\

6o ,

(3.2)

Primultermendinrelalia(3.3)reprezir-rtdLegealuiHagen-Poiserrillepentrucurgerea laminard prin conducte, profilul de viteze fiind


d ._r!

"rJ

i",,

ffv i.lfi

Fig.3.1
cf,derea de presiune poate fi pusd sub forma parabolic. Considerdnd numai primul termen,

Po- Pz=

^;;Pu

t1 -2 l7\ulO unoe r n=T . 64 =-;f;

(3.4)

rezisten![ a conductei' unde prin ). s-a notat coeficientul teoretic de

cel de-al doilea termen line


exist[ un
gradien

seama de pierderile datorita

ine(iei fluidului' deoarece

conductei pe porliunea lungi*rii de tranzilie. Jindnd qi ieqirea din conductd este mai corect s6 se seama de pierderile de presiune la intrarea

t de vitezdin rungul

rtihzezeforrnula (3.3) sub forma corectatd


Po

D. ="rllo (r + o'o+:+$l - Yz l) ldu \


p2

(3.s)

in care s-a inlocuit factorul 2,28 prin2'78 9i s-a aproximat

= p3'

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Nicolae-Serban Totrtescu

Note de curs 2013

presiune poate fi in cazul conductelor scwte circulare la care 1/dR.<0,001 cf,derea de

calculati cu ajutorul relaliei


I

T+=t+r3,74 ,P"

(3.6)

dR,,

qi pielderile de presiune la intrarea sau mai apropiatd de rezultatele experimentale. Inciuzdnd vom avea ieqirea fluidului din conductf,, pentru secliuni p[trate' po

- pt= [r,, *

t3,7

W,)t$'

(3.7)

Se observ6

pierderea cd.in cazulcurgerii laminare existi o relalie de iiniaritate intre

de

presiune in lungul conductei qi debit'

sunt acieseori folosite in circuitele Tuburile de secliune redusa de tipul celor capilare pentru stabilizarea presiunii, sau pentru hidraulice alaturi de supapele de siguranla qi reduclie, ea anortizfurii in circuitele cu motoare hidraulice.
imbunatalir

cu temperatura' fapt in calcule trebuie sd se ia in consideralie qi varialia vdscozitSlii


care poate modifica natura curgerii'

Pentru un

num[r Reynolds timita R'

2000 qi un raport

7ld:800

paranteza ecua]iei

(3.5)

aplicaliilor curente se poate valoarea 1,11. Acest rezultat aratdcdpentru majoritatea (3.4). Relaliile de calcul pentru curgerea calcula pierderea de presiune cu ajutorul relafiei sintetic in c6ntinuare: laminard prin conducte de diferite sec{iuni sunt date
ar.e

- secliune eliPtici (axe a Ei b)

O=;;6a4\P'pentrua:b:r

nntb' r

\ Pz)

o=ffb,-P,)
- secliune dreptunghiulard (a Z b) Q= pentru

abi

WL

lt-ry,^?1;, ft'a zb)


p,)

p=)

a:

O=*ou,b,pentru a>>b

de Bazele comenzilor hitlraulice si pneumatice

bord

." ,nr1 201 3 Note de curs

=*(,),I)pt

P=)

a) - secliune triunghiulard echilateral[ (de laturd

o=Lb,"
1857-t/
'

p',)

- secliune triunghi drept (laturi a'a 9i 2a)

' t'-r9 =Gs.s,t\P' -

au

P=)

.^ \

bazate pe o curgerii turbulente prin conducte sunt 3.1.2 Curgerea turbulenta. Ecualiile profilere de vitez' sunt apratizate,lungimea de tranzilie serie de observalii experimentale. vtteza maxima este de (25+40)d. Dincolo de aceastd lungime

fiind cle aproximativ

de presiune este datd vitezd iqi pdstreaz[ forma' Pierderea aproxin-rativ l,21.t,rar profilele de
de relalia (3.4) sub fotma

^ll Pt- Pz= nTrPu

-2

(3.8)

cu ajutorr-rl relaliei unde coeficientul de rezisten![ se apreciazd

=o'3:94 R:."

(3.e)

mai mici ca 10s' pentru conducte netede qi numere Reynolds de rezistenla lege universala pentru calculul coef,tcientului

qi pentru

numele

Reynolds cuprinse intre 4' 10s

107 are expresia

--

= z log(R"

"ll )- o,*
pentru R" > 4000 (3'11)

(3.10)

de forma intle pierderea de sarcin[ qi debit existi relalia


,o'ts 9t'ts h-Pz _ w)L t, =0.242D d4,15
.0.25 )

experimentale' dedusd teoretic pe bazaunor studii

gi deci se hidraulice ale avioanelor sunt netede pentru )":0,025 ' Aceast6 valoare poate fi majorat[ poate considera pentru o prim6 aproximare de pentru o evaluare cdt rnai corectS a pierderilor diametre mici de ordinul milimetrilor,

in general. conductele instalaliilor

salcinS.

Pentrucalcululcoeficientuluiderezistenldtrebuiesiseverificeintotdeaunaregimul
date anterior' dup6 aceeasa se aplice una din formulele de culgere prin conducta 9i numai

Bazele comenzilor hidraulice si pneunratice de bord


Conf.Dr. lng. Ni colae-$erban Totrrescu Note de curs 2013

in cazul conductelor de secliune

oarecare reialiile (3.8-3.11)

rirndn rzalabile dac[ in

locul diametrului d se introduce diametrul hidraulic definit prin relalia 4A Lh=P


unde:

(3.12)

A - aria secliunii transversale


P - perimetrul

a conductei; a conductei'

interior al secliunii transversale

Conceptul de diametru hidraulic nu poate

fi

asociat curgerii laminare deoarece acest

tip de curgere este dependentd de geometria secliunii transversale. Numdrul Reynolds de tranzifiede la curgerea laminard la cea turbulentd poate fi aproximativ determinat cu ajutorul
razei hidraulice.

3.2 Pierderi de sarcin[ localizate

3.2.1

in majoritatea cazurilor, pierderile de sarcinx prin diferitele elemente ale circuitelor


hidraulice de tipul distribuitoarelor. supapelor, robinetelor pot
curgerii prin orificii de miei dimensiuni (fig. 3.2).

fi

evaluate considerAr-rd cazul

Fis.3.2

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de liord


N

icolac-Serban Tontescu

Note de curs 20 I 3

Prin orificiu curgerea poate

fi laminarf,

sau turbulentf,, dupd cum fortele vascoase sau

inerlie sunt dominante. DacA yilezacurgerii creste suficient de mult, curgerea este turbulentS. Pentru valoli mari ale numarului Reynolds cf,derea de presiune prin orificiu se datore$te
accelerdrii particulelor de lichid de la viteza care o au in amonte de olificiu la viteza de dupa

orificiu cind curgerea are aspectul unui jet de lichid. Pentru r,aiori scAzute ale numdrului Reynolds ciderea de presiune se datoreqte forlelor interne de frecare vdscoasd din interiorul
fluidului.
Cur.gerea turbulentd la numere Reynolds ridicate nu re acelaqi sens ca

in cazul curgerii

prin conducte. Din fig. 3.2-b se obsewa cd parliculele de lichid sunt accelerate intle ptinctele I gi 2 cind curgerea are aspectul unui jet de lichid. Curegrea intre aceste doud puncte este potenfiald gi se justificd folosirea ecualiei

lui Bernoulli in

aceastd regiune' Aria

jetului in

a vdnei fluide, secliunea 2 este mai rnicd dec6t aria orificiului. Are loc astfbl o contraclie coeficientul de contractie fiind C.. Prin umlare
(3.13)
o

.A2:

CeA6

peltru orificiile circulare, contraclia vAnei se produce la o distan![ de aproximativ

jum[tate din diametrul orificiului. De asemenea, secliunea 1 se gdseqte la aceeaqi distan{a in loc pe o amonte de orificir-r. Prin umtare, se poate considera c[ accelerarea fluidului are
distanla de aproximativ un diametru orificiu.

intre punctele 2 gi 3 curgerea este putemic turbulent[ qi apare un amestec violent intre

jetul de fluid qi fluidgl aflat in aval de secliunea 2. O pafie din energia cinetic[
jetului
recuperat[, presiunile p2

jetului

se

a transformd i1 energie intemd (temperatura) datorita turbulenlei. f)eoarece energia cineticd


nLr este

li

ps sunt egale

intr-o prinld aproximalie. Difernla

de

presiune care accelereazdparticulele de fluid de la viteza u1 din secliunea 1 la viteza uz din


secliunea 2 este datd de ecualia lui Bemoulli.

u;
Ecualia de continuitate dd

) ) = 2/ -ui -\Pr p

Pr)

(3.14)

A1u1:A2U2:A3U3

(3.1 s)

Combin6nd ultimele doua ecualii se obline

'

-t-tl2
l

,, =lt-(l'r' '"2

I "\J'l

?b,
p

(3. 1 6)

ConfDr.lrrg. Nicolae-$erban

Tonrescu

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

Datoritl tiecarii vascoase viteza de iegire a jetului este mai mici dec6t cea dat6 de
formula (3.16) gi de aceea este necesar

si

se introclucd un coef-lcient de coreclie Cu. Acest

coeficient are valoarea de aproximativ 0,98. Debituljetului de lichid in secliunea 2 este

Q=Aru,=
sau, utilizAnd coeficientul de contraclie a v6nei se poate scrie

(3.17)

Q=

C,'C','Ao

t-c:(d,lt,)'

(3. l 8)

Notind cu C6 coeficientul de descdrcare dat de relalia

c': (,to

l,)'

(3.1e)

ecuafia (3.1 8) devine

Q=cuA,W-^

(3.20)

Este destul de greu sd se calculeze teoretic valoarea coeficientului de contraclie

vdnei pentru diferitele tipuri de orificii. Pentru orificiile circulare sau dreptunghiulare din

figura 3.4 coeficientul de contraclie a vdnei se poate determina cu ajutorul diagramei din
figura 3.3.
:t.rf
:

r{ :,

--"**

"

-'

i
a

,
t' , l. - *,*" * *f I

i
;

;.

..i ,,* 'i

i
i

', f"
,

rj: .j!.

.l -**-. ,/ :i

:-r''-

.** ,

".,".-''"
-.
,'*r
i

,." h--'- i,--i}

Ii

/':

iil;

:;'*

r;!

i;-:.:,ir;; Fig.3.3

,..;*f#r#i

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bqrd


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tontescu Note de curs 20 I 3

Experienlele au arS.tat cd
reduse Si deci pentru

in cazul curgerii

turbulente pentru orificii de dimensiuni

Ao<<Ar coeficientul de descircare are valoarea

Cr=J-=0,611
n+2
indiferent de forma secliunii orificiului.

(3.21)

Coehcientul de contraclie a vinei se poate calcula cu relalia (corespunz[toare


diagramei din fig. 3.3)

,,=#

(3.22)
B

n\c,u B) "

pentru orificiile circulare sau dreptunghiulare ardtate in fig' 3.4.

@"**-*--*"**i
1!

;x

tt

*t
e

&

&i
.-..
1

;
1

\i
Pr

-"FI
I

$ I

>"}*

.*r_.$ u3 !;

r!fr' {-J',L

i.r'

iI

* FTr,-*."="
v ""ts

Fig.3.4
Pentru

orificiul de forma unui tub scurt ardtat in fig. 3.5 coeficientul

de desc[rcare se

poate calcula cu relaliile

c, =[r,s .,r.r+(ft)"] c, =lz,zt-

''

pentru

dR

'>)u
.50

(3.23-a)

64ft)"'
R.: dpQ/pA

pentru

dR" L

(3.23-b)

unde numlrul Reynolds este dat de expresia

in care A este aria secfiunii transversale a orificiului, iar d diametrul acestuia. Ecualiile 3.23'a

qi 3.23-b sunt reprezentate grafic in fig. 3.6. Oricum, rea-rltatele experimentale sunt de
preferat in calcule celor stabilite teoretic.

r
Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban

Tomescu

Bazele cornenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

Fig. 3.5
t

ts"a'd

I
t

fi

*r.i

rn lt

"t t

:t i

- tr*1

:l ,f

"

,-

Fx

'itill''J

Fig. 3.6

3.2.2 Curgerea laminard prin orificii de mici dimensiuni

La temperaturi scizute gi orificii foarte mici num6rul Reynolds devine suficient


mic pentru ca scurgerea sd devind laminarS. Nurn6rul Reynolds este definit de expresia
l\a,

de

p(QlA)D,, p
D7,. Pentru

(3.24)

unde Q/A6 este viteza in dreptul

orificiului de diametlu (hidraulic)

orificiul circular

de diametru d, diametrul hidraulic este Dn

d. Pentru un orificiu dreptunghiular de ldlime b

qi lungime h, cdnd h>>b, diarnetrul hidraulic este

o,=ffi=u
'calculat cu formula (3.12).

(3.2s)

Pentru Ru<10 coeficientul de descdrcare se calculeazl, cu formula

C, = 5t[R.

(3.26)

t0

-I

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.Ing. Nicolae-$ertran Tomescu Note de curs 20 i 3

Coeficientul 6 depinde de geometria orificiului qi este denumit coeficient de curgere laminar[. Substituind ecualiile (3.24) qi (3.26) in ecualia (3.20) se obline relalia

p,) o=T(p,262 D, A.. ,

ts.zt)

corespunzltoare ia numere Reynolds scdzute. Se observl propor{ionalitatea intre debit gi


c[derea de presiune.
Rezultatele teoretice oblinute de diverqi cercetdtori aratd cd

^ nd3 / Q= **\Pt-Pz)
pentru orificiul circular qi

(3.28)

d<<D qi

- nb2h, O--lo,-o.l
JZlt
\r

\
r t a/

(3.2e)

pentru orificiul dreptunghiular de secliune ftxb cuprins intre doud pldci aflate la distanla B, iar

b<<8, h>>b.
Comparind ecualia (3.27) cu (3.28) se gdsegte

6:0,2
6

pentru orificiul circular;

0,157 pentru orificiul dreptunghiular.

ConsiderAnd coeficientul de desc[r'care al culgerii turbulente Ca:0,611 ecualia(3.26) poate aproxima valoatea numdrului Reynolds de tranzilie sub fbnna

0., = f "

0,6t')'

\6)
:
9,3.

(3.30)

Pentru d = 0,2, numdrul Reynolds de tranzilie este R,,

in concluzie curgerea prin orihciu


presiune exista

este laminara atunci cdnd R,SR,,. intre debit qi

in acest caz o relalie de tipul celei date de ecuafia (3.27). Pentru RrZ R4
lluid
put6ndr-r-se calcula cu relalia (3.20).

curgerea prin orificiu este turbulentf,, debitul de

in mod practic, cdnd se urmlregte deterrninarea pierderii de presiune se poate pune


ecuafia (3.20) sub fonna

ry '
unde coeficientul de pierdere de presiune
de

49_ '2Ai
<: I ,8.

(3.31)

( we valori cuplinse intre

1,7+1,9. Pentru orificii

tipul celor din fig 3.7

se poate considera o valoare medie

1l

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.trrg. Nicolac-$erban Torrescu
Note de curs 2013

;*, "+i-xi.r' 1i d*.

.: ** "

,/

rI '-1" i-*
f.**d

L:,,"J

r ^1

l-./ I [,n.J

i, "+i. -

-I$L .t t.e
; - a'F,'

;Y4
f".r"x

" [/ ..* ] i"-;f , .'\-*'


f

r./* -'""i .' "* ,."


Fig. 3.7

i..
$r"

3.3 Pierderi de sarcind datoriti variatiei bruste de sectiune

Trecerea fluidului pdntr-o zon6 cu

o variafie bruscd de

sec{iune este insolitd de

pierderi de presiune care pot fi evaluate in funclie de coeficientul ( sub forma

^p=+
in anumite
cazuri cum ar

(3.32)

fi

lSrgirea brusc[

a conductei

sau mic$orarea acesteia,

coeficientLrl de pierdere de sarcind poate

fi calculat teoretic. a:A:/Ar

Fie cazul curgerii din fig. 3.8 pentru care se noteazd rapoftul

Considerdnd doud secliuni A1 qi A2, prima imediat in amonte de

{* *

i;1
$-

Fig. 3.8
secliunea largit6 iar a doua la o distan!6 (8+10)dt de aceasta, unde curgerea se stabrlizeazd,
pierderea de presiune se poate calcula aplic0nd:

- ecualia impulsului;

PQUrv):(prpz)Az

(3.33)

t2

Bazete comenzilor hidraulice si pneumatice de bord

- ecualia conservarii debitului;

Q=AtVr'4zl/z
- ecualia energiei;

(3.34)

p, * unde prin

tv,

*- pz

lv| + tp,.

(3 .3 s)

de sarcind datoritd saltului de secliune qi reprezintd cu ecualia lui Bernoulli) qi presiunea diferenla dintre presiunea pzs (furdpierderi, determinatb

lpt2

s-a notat pierderea

p2 realdexistenta in

peretelui conductei s-a secliune a 2, De asemenea, pe porfirurea tiontald a

aproximat presiunea egald cu P r.


Deoarece
LPtz

=(p,-

p,l.lV: -v:)=t',(v,-v,l.lV: -v;)

rezultd

Lp,z=t
gi deci

:('-?)' =tr;[, *) =tr':[,-i)'


,
=

oo,,l

tr: =(r-*)'
c1e

(3 36)

qi se aplicS de exemplu pentru Rezultatul oblinut corespunde curgerii turbulente rezervor. calculul pierderilor de presiune la joncliunea conductS

in acelagi

mod se poate calcula pierderea

presiune

in

cazul ingustirii bruqte

conductei (tig. 3.9).

Fig. 3.9

13

Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban

Tomescu

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de cLrrs 2013

Notdnd cu

rl:Az/At
qi presupunAnd ca intre seclirurile Ar gi
247,

$i

[i:.4t/At

curgerea are loc cu randament unitar. se poate

calcula pierderea de sarcind aplicdnd intre secliunile 1'qi 2: - ecualia impulsului;

pUrV)Q:(prp)A
- ecuatia conservdrii debitului;

(3.37)

Q:A1V1:\A2V1,:A2Vt
- ecualia energiei;

(3.38)

p,,+ 4V,? = p, a4 * *rrl 2' 2 -

Lpn

(3.39)

Pierderea de sarcin6 Ap1,2rcprezint[ diferenla dintre presiunea p2B datd de ecualia lui

Bemoulli in absenla pierderilor qi presiunea realb' p2 din secliunea 2.

in acetaqi mod rezulti pierderea de sarcin6

n, ,a"fl er: _14_,) = [l -,]' =(yr-,]' _lB_,)

i,,

(3 40)

Se observd cd problema

nu este complet rezolvatd intrucdt nu se cunoaqte coeficientul

de contraclie.

Coeficientii
trecere.

qi

fr sunt dali in tabelul 3.1 pentru cdteva cazuri curente de secliuni

de

fi reduse Ia cele indicate in tabel se vor considera coeficien{i acoperitori. $i in acest caz practica in proiectare cdt qi datele experimentale au o mare importanfd in evaluarea cdt mai corectd a pierderilor de sarcinf, ln concluzie, trebuie remarcat cd atunci c6nd este posibil trebuie sE se evite trecerile bruqte realizate la imbin6rile dintre conducte, inlocuindu-le cu porliuni cle trecere profilate la care pierderile de sarcind sunt neglijabile.
Pentru alte tipuri de treceri care nu pot

i
;

t4

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr,lne. Nrcolae-$erban Tomescu Note de curs 20 l3

Tabelul 3.1
-'I
.;

*1
"*j}}i&-d; .* - .- ---*

i
I

&f
:

I ,' i: *:,

..* "t. 1

i
t

-"- ^"

,'i

"

"i
I

i:,rff

i)

' 7", . i/,'"


:

1".;'1
4a

":'4 | ") ....l t.,'i i-'

I i I

l-.i .

/l ,r.1J'!l !'i.

i:,
.r

ti.;"

.q

xi '
I

iq

-i>.:l

lt

.idr;: fte r*t:; njvYfi

,..***'*"*^
l

ffr1 it ,'1 ui" L,q,r

_-_:*--r
t

f;

3.4 Pierderea de sarcind prin coturi $i racorduri

O altd cauzd a pierderilor locale de presiune se datore$te coturilor gi racordurilor care

leagi conductele pentru stabilirea unui anumit traseu a acestora. in acest caz coeficientul

de

pierdere de safcinl este funcfie de unghiul cotului, raza de racordare raportat[ la diametrul conductei. Determinarea coeficientului

( in acest caz se face cu ajutorul diagramelor

deduse
sA

experimental (fig. 3.10), dar de cele mai multe ori se poate considera o valoare medie care
suplineasca lipsa datelor experimentale. O valoare cuprinsi intre 0,45

* 1,0 poate fi adoptati

pentru aplicaliile practice. Pentru coeficientul de pierdere de sarcind la trecerea fluidului prin racorduri se poate
adopta o valoare cuprinsd intre 0,5

1,0

t5

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 20 I 3

"

| '-'"*""i
l
i

I
"1

,t
;

,!

l
1

4r, i
I

I 'i

! I I ^1

t I
N

f.."i

*,*J t{ri /l\


;.,-

Fig. 3.10

3.5 Pierderea de sarcina prin filtre

Filtrele sunt constituite dintr-un num[r foarte mare de orificii calibrate dispuse in paralel qi in serie in calea curentului. Practic cugerea prin aceste orificii este laminara.
pentru un

filtru constituit din N

canale dispuse

in paralel,

avand diametrul

qi

lunginrea / pierderea de presiune este datA de relalia

1128 Lp=pT n

Ta

(3.41)

Cu Q s-a notat debitul total filtr"at. Rela{ia precedentd poate

fi pus[

sub forrna

lp:lwQ/S

(3.42)

in care coef-rcientul k exprimat in Kg/(cml/s.cSt) este dat de producltor, iar S este suprafala
frltrantd.

in tabelul 3.2

se dau cdteva

valori ale coeficientului k.

l6

Conf.Dr.lrrg. Nicolae-$erban

Tonrescu

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

Tabelul3.2

Pentru

evita pericolul de rupere

a fiitrului datolit[

colmatdrii, acesta

se

supradimensioneazf, pentru o pierdere de sarcirrd mai mare decdt cea dat[ de formula (3.41).

in acest scop

se

multiplic6 membru drept al ecualiei (3.41) cu un coeficient

c:

5.

3.6 Viteza admisd prin conductele circuitului hidraulic

in cazul unei linii hidraulice complexe coeficientul de pieldere totald de sarcind este

,=Tlt*t_l r'-'J[r d)
qi este ctrprins intre 5 + 20. Pentru uir f}-rid de
corespunzdtoare de presiune este

r\

densitate

p:

B\LKg/ntr pierderea

np = (5* 2o)1
Pentru doua viteze v

pv' = (z \ *s)v' -to' 'z'


/

I1m/s si v

2m/,:' se obline

tp

= (2+s). t 0' N f m' = (z +t)ar

ap = (0,08 +a)2\o' Nf m' = (0,08 +o]2)ar Rezultatui oblinut explicd motivul pentru care viteza de curgere prin conductele
hidraulice trebuie lirnitatd.

in practici

se adrnit

urmitoarele viteze de curgere:

- 8 + 10 m/s pentru conductele de inalti presiune gi corespunde unei pierderi de sarcind de 2


+ 8 at. neglijabild in raport cu presiunea de 200 + 300 at. a reielei

- 2 + 3 m/s pentru

conductele de joasd presiune puse sub presiune de cdtre lichidul din

rezervor presurizat la altitudine.

- | + Z rn/s pentru conductele puse sub presiune de c[tre lichidul unui rezervor
3.7 Caracteristica pierderea de presiune-debit

nepresurizat.

Pierderea de sarcind pe o porfiune de conductd poate

ti pusd sub forma generalS


(3 43)

* =4oo =Z(^*.r)rr'

t7,

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Con f-.Dr. ln.e. N icolae-$erban Tonrescu

Note de curs 20 I 3

in care prin ( s-a cupdns pierderea de sarcin[ localizatl, pe porliunea de conductd de diametru
d qi lungime /, pentru o yitezd, Za fluidului.

Dac[ in locul coeficientului

se

sclie

t=)L 'd
in care prin l. s-a notat lungimea echivalenta atunci

p=il rl-*l-\t=r!Q d d) 2
7\
unde prin

ad'

+r,)41 ('|

*,{ ) =l 7 d 2

e44)
/.

L"

s-a notat lungirnea totalf, echivalent5 a conductei de diametru

d qi lungime

Deoalece
poate scrie

tV=4QI nd' qipentrucurgereaturbulentdincaresepoateconsidera ):con.st.se

^P

= uo. [4t ),!'(i=)'1Q. lzt d\,&1'))'

(3.4s)

Coeficientul K este definit prin rela{ia

u=tz^+(#)'
Ecualia (3 .45) reprezinti caracteristica pielderii de presiune-debi t.

(3.46)

gi reprezintd o mdsuri a rezistenlei liniei gi depinde de regimul de culgere prin conduct[.

Ecualia (3.45) este valabili pentru curgerea turbulentd in care se considerd o valoare constantS pentru )" deci independenta de numlrul Reynolds. Astfel trebuie

si

se ia in

consideralie ecualiile (3.11) pentru curgerea turbulentd qi (3.a) pentru curgerea laminard.
Pentru generalitate se poate scrie caracteristica de sarcinf, sub tbrma

AP:KQ,'
Caracteristica pierderea hidraulice montate in serie sau paralel.

(3.47)

de presiune-debit este utilizati pentru calculul liniilor

in cazul conductelor in serie ca in fig. 3.I 1 vom avea

Ap:Ap +Ap2+....+Api:(K
r

+K2+..

..

*K ) e'r1:11qnt
;

(3.48)

gi deci

K:Kr*Kr*....+I(i

(3.4e)

18

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Conf.Dr.lng. Nicolac-$erban Tomescu
Note de curs
201 3

.1 o, ^i Jl",
I

@.-s..

i-; ii]

.4

-*. =i....
i
.q*'-

@1**

. . , 1,, i.----..-***
,"

..

-,si....4 -

a! ,s

...+ ..,',|.iJ441 ',, i'f


{1 u{!

t'..'

'.-.r" ."' .r';"!r"!*r-*-o


"

":1"'

Fig. 3.l

in cazul conductelor montate in paralel ca in tig. 3.12

.1 A 1 k* "'"L *,'!., ,1 .+_.,"ti \111 iiltr\


?r,triFi.(:':***!.r"Vy{

,:?

1.

-*F*---aEj*

Fig.3.12

vom avea

Q:Qr+Qz+....+Qi
qi deci

(3.s0)

o=r,E-= \lK

*l#,.#+
,tlK,
l-

+#]
( x,

(3.s1)

1111 xlr -r-l xlx,


Pentru curgerea laminard m
_'l

(3.s2)

: l, iar pentru cea turbLllentA se poate lua aproximativ nt


/7,
/2,

in cazul in care in linie existd conducte de diametre dr. dz, ,. d,, qi lungimi
......1n se poate

inlocui cu o singur6 conductA de diametru d/ $i lungime echivalentd Lr.


intdi cazul curgerii laminare. Pierderea de sarcind va fi

Sd

' considerAm

n'rai

t9

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Coni.Dr.lng. Nicolae-$erban Tomescu
Note de curs 2013

Lp = A.d '
sau

d, 2

L, . Pv,'

* 7.

L=

'd.2

Pvl + ..... + 1 Lt & "c1,, 2

61,

71, Pv,' | ,, *,^

;, z l"-"
R,

l, ltYi+t ..... + / 1,, d, v:1 r, d.v,' """ 'tt Td,,r:)


d;v=4ef

Sl observam c6

^-+-+V,I
$r

d'

v:
v:
Lungirnea echivalentd va fi

dt )",
d,,

lt d: d, 4

_dl 4

d,,

_dl
d:

Lu

= t,

.,,(*)^ + . +,,1*)^
]":
const. vom avea

(3.s3)

in cazul curgerii turbulente, pentru

L1=1,2:1,3=......l,n
$1

d, .V,

v:=

=d,

=( d,'4=\L)

./i

!t\'

(3.s4)

Prin urmare, lungimea echivalenti este dat6 de relatia

Lo=t,.,,(*)' +

...+

,,(*)'

(3.ss)

Fie un volum V

in

care intrd un debit de lichid p7 qi iese un debit Q2. Yaria\ia

debittrlui conduce la o varialie a masei m in spa{iul de volum V (fig.3.13), datd de relalia

p(g,-o)=#

(3.s6)

20

Conf.Dr.ln.s. Nioolac-$erhan

Tonrescu

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de bord


Note de curs 2013

i' j

*"*T

Fig.3.13

Deoarece

m: pV, rezulta
p(0, - Q,)=

,4#

*r'#
(3.s7)

sau

aL Q'-8'=+*n'1" dt pdt
lntroducdnd expresia modulului de elasticitate datb de relalia
dP

s!2 p
*L4L
Bdt
(3.s8)

rezultd

dv o, Lt - o^ ?! = &
verin hidraulic (fig. 3.14)

Ultima reialie are o aplicalie imediatd la calculul debitului care intrd sau iese dintr-un
-r

Ur'

'J

..._J.*

Fig.3.14

Volumul din stAnga pistonului are expresia

vt:vo*xA ;:!!t = '14

dr

dt

Conform relaliei (3.58) debitul la intrare va avea expresia

21

Bazele comenzilor hidraulice si pneumatice de liord


Conf.Dr.lng. Nicolae-$erban Tonrescu
Note de curs 20,l3

o. = A\t
iar la ieqire expresia

dr

*v'

dP

Bdr

(3.5e)

_o. -

V" dp ,dx+-_A-

dr

Bdr

(.3.60)

^*+=ylH^-H,)

presiunea necesar6 function[rii Generatoarele hidraulice (pompele) asigurS unei anumite presiuni determin[ tipul sistemului hidraulic la un anumit debit. Asigurarea unui anumit debit este legata de pompei gi finelea ei de prelucrare, in timp ce asigurarea
dirnensiunile gi turalia PomPei'

prin puterea consumat[' alunecarea pulsaliei lichidului in (pierderi interne), natura lichidului, randament, amplitudinea
Funclionarea pompei poate

fi

caractetizata

pompS,frecvenlaacesteia,etc.Deasemeneaopomp6hidraulicdpoateficaracterizatd durabilitate 9i robustele' posibilitatea prin ugurinla in exploatare, siguranla in funcfionare, (de la +55 pana la -500C)' capacitatea de funclionarii intre limite largi de temperatur5 funclionare la suprasarcini 9i prin viteza de autoumplere cu lichid, posibilitatea de
rSspuns la impulsurile de comandd'

funcfioneaza la presiuni inalte Pompele moderne utilizate in tehnica aerospa{iala in cazuri speciale 9i la turalii cle ordinul a de p6nd la 300 daN/cm2 qi chiar 750 daN/cm2
10000 rot/min' 5000 rot/min., ajungAnd pinf, la turalia de

ele putdnd funcliona ca motoare Generatoarele hidraulice sunt perfect reversibile,


cu refularea' hidraulice prin simpla schirnbare a admisiei Generatoarele hidraulice se impart in:

A Pompe cu debit constant - pompe cu rolidinlate;


- pompe cu quruburi;

- pompe cu Palete cu dubl[ acliune; - pompe cu Plunjere; - pomPe cu excentric;


- pompe centrifugale. B Pompe cu debit reslabil - pompe cu Pistonaqe radiale; - pompe cu Pistonaqe axiale; - pomPe cu Palete;

- pompe de dozare. Dintre acestea cele mai folosite in sistemul hidraulic al avioanelor 9i de alimentare
cu combustibil sunt: pompele cu roli dinlate, cu palete, c6t 9i cele cu pistonaqe axiale sau radiale.

4.1. Aspecte fundamentale ale teoriei agregatelor rotative

in timpul funclion[rii pompelor qi motoarelor apar o serie de pierderi care fac ca


puterea consumatd de

pompl de la generatorul electric (sau de [a sistemul de propulsie)

si fie mai mare decat cea necesard refulSrii debitului de fluid. La aceastd creqtere de putere coltribuie pierderile volumetrice de lichid hidraulic, frecarea in lagdre a
elementelor in miqcare gi celelalte rezistenle mecanice'

in timpul funclionirii agregatului pot apare pierderi de lichid

at6t datorita

lichidului impins prin jocuri in cavitatea de aspiralie a pompei sau in rezervor, cAt 9i datoritl umplerii incomplete a volumului camerelor gi cavitAlilor de lucru. Prin aceasta se
micgoreazl debitul efectiv al pompei. Umplerea incomplet[ a camerelor de lucru ale pornpei la aspirafie este provocat6 in afar[ de valoarea necorespunzdloare a presiunii
absolute la intrarea in PomPa gi de:

rezistenfa mare a conductei principate de aspiralie in urma cdreia camerele de lucru nu se umplu complet;
existenfa aerului in lichid sub formd de amestec mecanic;

degajarea din lichid a unor vapori sau gaze dizolvate gi dilatarea acestora in
camera de aspiralie a PomPei;

fbrlele centrifuge care impiedic6 la anumite tipuri de pompe (mai ales cele cu roli din{ate gi cu palete) umplerea cu lichid
a camerelor de lucru;

compresiunea in cavitatea de refulare qi dilatarea apoi in cavitatea de aspira{ie a

lichidului qi gazului care umple spaliile moarte ale pompei'


Pierderile de lichid prin jocuri depind de valoarea presiunii la refulare, in timp ce pierderile volumetrice prin umplerea necorespunzltoare a camerei la aspira{ie nu depind
practic de valoarea acestei presiurri.

La

cregterea presir.rnii

la refulare, debitul pompei poate r6mdne constant prin

pltrunderea lichidului prin jocuri

in

camera de aspiralie, imbundtSlind prin aceasta,

umplerea camerei de lucru a pompei, atunci cAnd umplerea insuficientl nu este provocati
de existenla gazelor

in lichid.

Pierderile datoriti umplerii necoresplrnzdtoare cu lichid a camerei de aspiralie pot ajunge la 75o/o din pierderile totale de debit ale ponrpei gi de aceea este necesar sd se
str-rdieze

in mod special cdile de inldturare a ef-ectelor diunltoare.

Pentru a determirra randamentele pornpei gi ale motorului hidraulic vom evalua

pierderile volumetrice gi mecanice care apar la curgerea fluidului prin agregat sau la
aclionarea axului acestuia. Pompa,

in urma ac{ionSrii axului, refuleazd fluid la o anumitl presiune in timp

ce

motorul hidraulic transformd energia fluidului intr-un cuplu motor.

Conform schemei din figura 4.1 la axul pompei se aplicd un cuplu de aclionare

Mt' corespunzdtor unei puteri de aclionare P{


debit util

pentru a obline la ieqirea din pompl un

g[

lao anumitl presiune

9i deci putere

utild P,! a debitului de fluid.

in cazul motorului, energia debitului util de fluid Q,i' avdnd o putere de aclionare

Pj" se transform[ intr-un cuplu util


puteri utile Pj"
.

M]

la arborele motorului corespunzdtoare unei

p:
M:

p:
AT

p,n

0:
Figura 4.1

>{$+;:

Datoritd pierderilor, debitul util al pompei sau al motorului hidraulic poate fi


exprimat sub forma:
QX

=Q,-Qr-Q,

(4.t.1)

Q'i,'=Q,+Qn+Q,

in care s-a notat:

Qr

- debitulteoretic, Qt: Qni Qp - debitul de lichid pierdut


de vAscozitatea

prin jocuri gi care depinde de mirimea jocurilor,

fluidului

gi de diferenla de presiune Ap;

Qu

pierderile de debit ta aspiralie datoriti umplerii necorespunzdtoate a

camerelor de lucru;

- turalia; q - volumul util al agregatului, adicd volumul


n

descris de elementele de lucru ale

agregatului la o anumit[ turalie; p, m

indici referitori la pomp6, respectiv motor'

Evalu6nd pierderile de debit la curgerea fluidului prin jocurri prin relalia Qo =

k,

?P zE. p

$t.2)

unde ku reprezinti coeficientul pierderilor interne, se poate scrie

Qli

=q.n-kn 9^.,oP zlr-p-e,

(4.1.3)

ei,, = q.n +

ko.{4*
z7T .

lt

e,

Momentul de actionare al arborelui pompei, respectiv ntomentul util la arborele


motorului va fi

M: =M,+M,+M,+M,, M:, - Mt-M t-M,-M,


unde s-a notat:

(4.1.4)

Mt

- momentul de rotafie teoretic;

Mr

momentul de frecare datorat rezistenlei la rotirea rotorului din cauza


de diferenla de presiune;

frec[rii mecanice care depinde doar

M, - momentul datorat
mers

rezisten{ei

la rotirea rotorului din

cauza frecdrii

mecanice care nu depinde de diferen{a de presiune (moment de rezitenld la

in gol);

Mt,

momentul datorat rezistenlei

la rotirea rotorului

pentru invingerea

efortului tangenlial de deplasare a stratului de fluid viscos'

Momentul teoretic are exPresia:

u,
iar momentul tangen{ial poate

=LP zlt
'

(4.1.s)

fi

pus sub forma

M,' = k, 'q'n
unde k1 reprezintd coeficientul de rezistentd.

lt

(4' l '6)

Momentul datorat rezistenlei de frecare

la

cursa r-rtil6 este proporlional cu


sr"rb

diferen{a de presiune intre cele doud cavit[fi qi se poate pune

forma

M,-t,.q-LP It2r
rezultd:

(4.1.7)

(4.1.4) in care ki este coeficientul de frecare. lntroduc6nd rela{iile precedente in ecualiile

MX

=ry* o,'#+ k'' Q'n' Lt+ M' p- M, MX' =ry- o, #-kt'Q'n'


P

(4.1.8)

Puterea de acfionare a pompei (consumatS) precum 9i puterea utilS a motorului

(cedat[) este dat[ de rela]ia

=Ztr'n'M

(4.1.9)

puterea util6 a pompei precum gi energia debitului de lichid pentru aclionarea motorului se expriml prin relaliile

P,! = QX - Lp = (q.n

- o"'#- Ztt . p Q)'

LP
(4.1 .10)

Pl" = Q'i' . Lp

(q'n + O,

m+

Q)'

LP

Puterea de aclionare a pompei, precum gi puterea

util[

a motorului sunt date de

P! = zn

\ry /
[2n

r,,.#+
'

k . 4' n' p+ M,)',


(4.1.1l)
'

P" =27r.(q'nP -k,.-Q'LP -k, 2tr

'

q.n.p-M,)',

intrucdt puterea teoretic[ este

P, =

2r .n. M = Q, . LP

(4.1 .12)

se poate exprima puterea

util[ qi puterea de aclionare a pompei,

respectiv puterea de

aclionare si puterea util6 a motorului prin relafiile

tt
Pl" =

t (

"2r'q'n'P

L"

o..\ q'n)

P,'[l + ft,

no

.;;o^)
)

AJ.lz) \

Ztt Zr'n' u .T P!=P,'[t+t,*k,' tp


p,l, =
Se

M.\ O,)

(4'l'13)

p,

'\ (,- o, -

rr,.2o';-!---'

LP

-+ q +\ LP)

observl cl puterea necesarS ac{ion6rii pompei va fi inrotdeauna mai mare decAt

puterea ei teoreticd, teoretic6.

in timp ce puterea util6 debitatl de pompd va ft mai mici decdt cea

4.1.2 Randamentul agregatelor hidraulice

pentru d defini calitalile urnei pompe sau motor hidraulic se introduce noliunea de
randament volumetric definit in cazul pompei prin relalia

,t;

=#=7-u#i h
LP- * Q, l+ k,. l.ft'n'p q'n

(4r14)

iar in cazul motorului prin relafia

,, =#=

(4.l.rs)

Randamentele volumetrice ale diferitetor tipuri de pompe au valorile: pompe cu rofidinfate pompe cu palete cu dubll acfiune pompe cu palete qi debit variabil pompe cu pistoane radiale pompe cu pistoane axiale 0,65+0,93 0,84+0,92 0,90 0,80
0,97

Randamentul mecanic al pompei se definegte ca fiind

,fr=#=W=fu(4.r
'LpqLrt
iar randamentul mecanic al motorului hidraulic este ry:;

16)

=#=W=t-kr -0, '"fru


al

+*

@t.17)

Randamentul total

pompei sau motorului hidraulic este produsul dintre

randamentul volumetric Ai randamentul mecanic. Agadar itr oazul pompei randamentul total este

t-k,
rtl'=ryf .rtll =

Lp

Q,

2r.n.

p q'n

_lt

Pr)

+ 1r, .?L!--P *?o r+ k, ttLpqLp

.4,

P!

(4.1 .18)

iar in cazul motorului hidraulic

qi' =rlir'

'ry:,]

n' r- k, -o,.2tr' P -2r .M, LpqLp

,,Lp8, l'r(o'

PP :_u_

(4.1.19\

lr'n'P

-r--

P,i

q'n

intruc6t pierderile Qo $i M, sunt foarle mici qi pot fi neglijate rezultd, cd randamentul total depinde de coeficientii ku , k1 , ki gi de parametrul dimensional

lt'n/

Ln

Pentru

a g6si valoarrea randamentului maxim in

cazul pompei se anuleazl

derivata expresiei (4.1 .l 8) in func{ie de parantetr ul

lt' / /

tp:
k,

/\
dl

dryl'

\tp

v:!l
)

,"

ko(ap)'

t+k,.rff*u,

lr,)

(,-o.
\

rf [,*o,

rn-l .2r + //t p.n )

(4.1.20)

.k,)

gi deci expresia lui


este dat6 de relalia

H'/
/'t

OO pentru care se obline o valoare rnaximi a randamentului

inlocuind ultima expresie in formula randamentului to tal se obline


T|uru*

(4.1.21)

Din ultima rela{ie se observ6 ci randamentr.rl maxim poate fi reprezentat in funclie


de prodrrsr-rl

k,,.k,

pentru diferite valori ale h,ri

k,

(figura4.2).

Randamentul total al diferitelor tipuri de pompe au valorile:

pompe cu roli din{ate pompe cu palete gi acliune dubla pompe cu palete gi debit variabil pompe cu pistonaqe radiale pompe cu pistonage axiale

0,5 + 0,75

0,7

0,85

0,7 + 0.80 0.7

0.90

0,95

,f)
'''

p
'

ltl!)

r,,

,tt

LJ

0,008

0,012

0.016

Ko K I

figura 4,2

F*

4.1.3 Determinarea coeficientilor

Coeficienfii ku , kr , ks pot fi determinafi experimental pentru diferite presiuni

gi

turafii, la o temperaturS constantd a uleiului in dreptul canalului de aspiratie. Cu ajutorul diagramei din figura 4.3, cunoscind panta curbei reprezentAnd variafia debitului cu
presiunea se poate calcula coeficientul pierderilor interne k,
.

8s'

D ?t ct. = 1t = ct,

Tg

*{ := tol I 2n t,
,T

*'

Fig.4.3 Urmdrind diagrama din figura 4.4 se poate calcula valoarea coeficientului kr.

TF_ V

b
{\4 a.
t

ft -rt Tsd=(t+kt)glZri

'll: ct.

a{r
I

Fig.4.4
De asemenea, cunoscAnd panta curbei din figura 4.5 se poate calcula coeficientul kt pentru celelalte valori considerate cunoscute.

p
Nla

1-

tg -

R1

7",

Mtn My+ M7

Fig.4.5 Cu ajutorul curbei din figura 4.6 se pot evalua experimental pierderile de debit Q, +Qo.

L,

ctu

ap' cf

f^ ct

Fig. 4.6
Utilizdnd apoi expresia (4.1.21) se poate calcula randamentul maxim. in incheiere
trebuie menfionat faptul cd randamentul pompei sau motorului hidraulic diferl de la o construclie la alta tn funclie de calitatea de execulie gi de cea a rnontajului.

4.1.4 Clasificarea generatoarelor hidraulice

Generatoarele hidraulice pot


generatoare de debit constant.

fi

clasificate in generatoare de presiune constant[ $i

Generatoarele

de Dresiune sunt de tipul

pompelor centrifugale, axiale,

helicoidale, a c6ror presiune la iegire nu depinde de turafie gi prin urmare intr-o primd aproximalie dg debit. Caracteristica acestor generatoare este de tipul P=ct.

in realitate, func{ionarea

acestor pompe este intr-o oarecare mdsurd influenlatd de


de

debitul de fluid, prin pierderile la aspiralie sau alte tipuri


caracteristica presiune

pierderi gi de

aceea

- debit are alura din figura

4.7.

Figura 4.7.

Se poate considera

in mod real numai o porfiune in interiorul cdreia presiunea este

independent[
Funclionarea

de debit. Funclionarea
este

in

zonele ha$urate

] li 2

trebuie evitat6.

in zona 2 nu

doriti din in

cauza efectelor negative care pot aplrea odatd

cu aparigia cavitaliei, iar funclionarea func!ionarea pompei. Generatoarele de acest

zona

poate duce la apari[ia unei instabilitali in

tip nu se folosesc in instalafia de fo(6 a avionului. Aceste

generatoare sunt frecvent utilizate in instalalia de alimentare cu combustibil.

Generatoarele de debit sunt de tipul celor studiate anterior. Debitul teoretic de lichid (Q

nq) nu depinde de presiunea la iegire. irr realitate, oclat[ cu cregterea presiunii,

se creeazd un curent invers de lichid care curge prin neetangeitali qi debitul de lichid la
iegire se micgoreazi intr-o oarecare m[sur6.

Figura 4.8.

Caracteristica presi u ne debit este indioati in figura de mai sus.