- calculul ef de fisurare , calc la star limita de deschidere a fisurilor in sectiuni normale Calculul eforturilor de fisurare.

In proiectarea elementelor de beton armat nu se pune problema sa se faca verificari la starea limita de aparitie a fisurilor, uneori tb sa determinam valoarea eforturilor de fisurare. Un astfel de caz este in proiectarea antiseismica a unor elemente cu sectiunea avand talpi dezvoltate pe zona intinsa si procent mic de armare, caz in care forta taietoare a momentului de fisurare poate fi mai mare decat cea din stadiul de rupere. (urmeaza figura1). Valoarea eforturilor care produc fisurarea betonului intins se stabileste printr-un calcul bazat pe ipotezele stadiului Ia al elem de b a , prin insumarea eforturilor preluate de betonul partial plastificat in zona intinsa si de armatura. Relatiile pentru stabilirea eforturilor de fisurare sunt: (urmeaza figura2) . - pentru elemente intinse centric: Nf=AbRt+25Aa , unde Nf- forta de fisurare , Ab - aria sectiunii transversale , Aa- aria sectiunii de armatura. - pentru elemente de beton armat incovoiate: Mf=CplWfRt+25AaZa , unde Mf- moment de fisurare, Wf- modul de rezistenta, Cpl- coeficient pentru luarea in considerare a plastifierii partiale a betonului intins, Za- bratul de parghie al efortului de intindere.CALCULUL LA STAREA LIMITA DE DESCHIDERE A FISURILOR IN SECTIUNI NORMALE. Procedeul de calcul al deschiderii fisurilor se bazeaza pe analiza unor intamplari de intindere centrica,incovoiere pura. Deschiderea fisurilor ALFAf este datorata surplusului de deformatie al armaturii, pe distanta dintre doua fisuri consecutive. ALFAf=LANDAf(EPSILONam-EPSILONbm), unde EPSILONam - alungirea armaturii, EPSILONbm- alungirea betonului. Valorile EPSILONbm pot fi neglijate in raport cu valoarile EPSILONam . Astfel ALFAf=LANDAf*EPSILONam.. Distanta dintre fisuri LANDAf rezulta din ecuatia : LANDAf*u*TAUmed=Abt*Rt de unde rezulta LANDAf , unde TAUmed- efortul unitar de aderenta,u-perimetrul armaturilor toal,Abt-aria de inglobare a armaturilor intinse..(urmeaza figura3). Aria Abt nu poate depasi valoarea ariei zonei intionse a sectiunii . Pentru elemente incovoiate cu sectiune dreptunghiulara Abt<=0,5b*h. -Rt/TAUmed - nu depinde de rezistenta betonului . Abt/u=25*d/Pt , unde d- diametrul armaturii , Pt- procent de armare - calculul ef unitare in beton si i n armatura in stadiul de exploatare Proiectarea structurilor de beton armat nu se opreste doar la asigurarea elementelor structurale fata de starile limita ultime. Trebuie sa aibe in vedere si starile limita ale exploatarii normale a caror depasire presupune o exploatare necorespunzatoare sau chiar intreruperea exploatarii constructiei. In cazul incarcarilor curent de exploatare, dar si pentru incarcarile de oboseala , elementele de beton armat lucreaza in stadiul II , care se exprima prin fisurarea betonului comprimat.Calculul eforturilor si deformatiilor in stadiul II de lucru al elementelor de beton armat prezinta ipotezele urmatoare:a)sectiunile orizontale inainte de deformare raman orizontale si dupa deformare;b) contributia betonului intins nefisurat se neglijeaza;c) relatia dintre eforturile unitare si def specifice este liniara. Primele doua ipoteze sunt acceptate sin in calculul la rupere, cu atat mai mult pot fi considerate valabile in calculul in stadiul II. A treia ipoteza, care este importanta pentru armaturile de otel supuse la solicitari sub nivelul de curgere este acceptabila si pentru betonul comprimat.Ne vom referi la deformatiile fibrelor longitudinale situate in zona comprimata a unui element solicitat la incovoiere (urmeaza figura1). Viteza de deformare a fibrelor difera , fiind cu atat mai mare cu cat distanta pana in axa neutra este mai mare. Sub incarcarile curente de exploatare , componenta vascoasa de curgere lenta a deformatiei betonului este proportionala cu efortul unitar. Modulul de elasticitate Eb' - Eb'=0,9*Eb. Prin introducerea coeficientului 0,8 se tine seama de posibilitatea dezvoltarii unor deformatii neliniare. Calculul practic al eforturilor unitare in beton si in armaturile de otel impun considerarea in acelasi timp a conditiilor de echilibru,de compatibilitate a deformatiilor si a legilor fizice pt otel si beton. Vom considera o sectiune cu o forma oarecare solicitata la incovoiere cu efort axial de compresiune. Eforturile sunt notate cu E(urmeaza figura2). Echilibrul sectiunii: 1) Ecuatia de proiectie: N(sus)E=Integrala de la o la x din (Sigma by*by*dy)+Aa'Sigma ' a- AaSigma a ) .2) Ecuatie de moment , in raport cu centrul de greutate al armaturii Aa: M(sus)E +N(sus)E(h2-a)=Integrala de la o la x(Sigma by*by*(ho-x+y)dy+Aa'*Sigma ' a*ha). Din conditiile de compatibilitate a deformatiilor rezulta: Epsilon am=(ho-x)/x*Epsilonbmax ;-Epsilon'a=(x-d)/x*Epsilonbmax. Avem: Sigma a =Ea*Epsilon a;Sigma'a=Ea*Epsilon'a;-Sigmabmax=E'b*Epsilonbmax;-n(jos)e=Ea/E'b. Rezulta relatiile: Sigma a=n(jos)e/teta*ho-x/x*Sigmabmax ; - Sigma'a=n(jos)e*x-d/x*Sigmabmax. In cazul elementelor incovoiate cu sectiuni complicate apare mai avantajoasa rezolvarea problemei plecand de la o sectiune omogena de beton obtinuta prin inlocuirea armaturilor printr-o sectiune echivalenta de beton.

- calculul la slr a elem din ba solicit la incov oblica cu ef axial Daca avem o sectiune transversala avand axele Ox, Oy , in cazul unui element de beton armat solicitat la efort normal cu excentricitate oblica, pe aceasta sectiune actioneaza :(urmeaza figura 1 ). - efortul normal N;-momentul Mx=Neox;-momentul My=Neoy. Mx si My sunt corelate cu directiile excentricitatilor e(jos)ox si e(jos)oy de unde rezulta un avantaj pentru ca se folosesc aceeasi indici pentru momente si pentru excentricitatile pe care le genereaza. . Armaturile s-au notat conform lui Mx si My astfel ca , pentru ,de exemplu, My=0 , Aax sa reprezinte armarea pentru momentul Mx. Metoda de calcul la incovoiere oblica cu efort axial numita si metoda exacta se bazeaza pe exprimarea conditiilor statice,geometrice si fizice in raport cu axa neutra oblica. Calculul nu se poate face decat cu ajutorul unor programe de calcul automat . In proiectarea curent se admite si utilizarea unor procedee simplificate bazate pe un calcul manual ,si cea mai folosita este metoda 'elipsei'. Metoda elipsei consta in aproximarea curbei de interactiune M(jos)cap(x)M(jos)cap(y) pentru N dat printr-o elipsa de gradul Beta , in care Beta are valori cuprinse intre 1,3<=Beta<=2 . (Mx/Mxo)(la puterea Beta)+(My/Myo)(la puterea Beta) = 1 . (urmeaza figura 2) . In figura de mai sus s-au facut urmatoarele notatii: -M = momentul incovoietor capabil;-Mx,My= componentele momentului M in planurile Oy si Ox;-Mxo= momentul capabil pentru N dat pentru My=0;-Myo=momentul capabil pentru N dat pentru Mx=0. Principalii parametri de care depinde Beta sunt:-nivelul de solicitare axiala;-modul de dispunere a barelor de armatura in sectiune. In calulele de proiectare apar doua probleme si anume de verificare a sectiunilor si dimensionarea armaturilor. In cazul problemei de verificare valorile mom capabile Mox si Moy sunt cunoscute . Sectiunea rezista la actiunea unui moment incovoietor cu Mx si My si efortul N avand valoarea N, daca se verifica relatia: (Mx/Max)(totul la puterea Beta)+(My/Moy) (totul la puterea Beta)<=1. In cazul problemei de dimensionare sunt cunoscute sectiunea de beton si valorile lui N , Mx si My. Pentru a rezolva problema de dimensionare trebuie sa determinam elipsa care continue punctul de coordonate Mx si My si ale lui Mxo si Myo . Cantitatile de armatura Aax si Aay se afla din dimensionarea la compresiune excentrica dreapta pentru valorile Mox si Moy. - calculul la starea limita de deformatie Deformatiile elementelor structurale sunt limitate de mai mai multe categorii de conditii :-conditii estetice= deformatiile mari afecteaza aspectul unor plansee;-conditii psihologice=deformatiile mari creeaza senzatii de disconfort si de insecuritate;-conditii constructive=pentru prevenirea unor deteriorari a unor elemente;conditii tehnologice=sensibilitatea unor echipamente tehnologice la deformatii. Sageata excesiva a unui element nu este daunatoare elementului insusi ci elementelor nestructurale sau altor elemente structurale care sunt rezemate pe elementul care le deformeaza. In calculul sagetilor tb sa se tina seama de marimea incarcarii, de natura incarcarilor, de durata de aplicare.In precedentele prescriptii pentru calculul elementelor de beton armat, verificare la starea limita de deformatie consta in compararea sagetii calculate cu valori limita. Calculul practic implica deter sagetii totale de lunga durata si a sagetii initiale,diferenta dintre cele doua valori urmand sa fie comparata cu valorile limita admise. In ceea ce priveste planseele salilor de spectacole si gradenelor arenelor sportive conteaza cresterea de deformatie de scurta durata sub incarcarea data de public, astfel incat in aceste situatii la verificarea la sageata nu se ia in considerera efectul curgerii lente a betonului. Modelul de calcul al rigiditatii. In cea mai mare parte a cazurilor, problema asigurarii la starea limita de deformatie se refera la limitarea deformatiilor sagetilor.Procedeul de calcul al rigiditatii de incovoiere (EI ) are la baza ipotezele specifice stadiului II de lucru al elementelor de beton armat. Modulul de rigiditate la incovoiere: EI=M(sus)E/GAMA. , unde GAMA - curbura fibrei medii deformate.(figura 1).In cazul elementelor de beton armat: EI=M(sus)E*x/EPSILONbmax;EI=M(sus)E(hox)/EPSILONam. In cazul elementelor de beton armat solicitate la incovoiere fara efort axial: EI=E'b*Ibi, unde Ibi - momentul de inertie al sectiunii in stadiul II. Calculul practic al sagetilor. Presupune integrarea dubla a valorilor curburilor in lungul elementului(urmeaza figura2). Calculul practic al sagetilor incovoiate : f=ALFA*Mmax(sus)E*l(patrat)/E'b*Ibi ., unde Mmax(sus)E - valoarea momentului maxim in deschidere pentru incarcarea considerata.;ALFA-coeficient ale carui valori de reazeme si de tipul de incarcare.. Deformatiile de forfecare. Solicitarea la incovoiere este insotita in mod obisnuit si de solicitarea la forta taietoare. Fisurarea in exploatare a elementelor de beton armat reduce in mare masura rigiditatea la deformatii de forfecare.In cazul grinzilor si placilor relativ flexibile ,solicitate la forte taietoare, efectul forfecarii asupra sagetilor ramane neglijabil.

- calculul la starea limita de oboseala Fenomenul de oboseala afecteaza negativ structurile din beton armat prin: - fisurarea in repetate randuri a betonului;-coroziunea otelului;-deformatii excesive, datorate reducerii rigiditatii;-cedarea elementelor la valori de incarcare mai mic decat cele coresp actiunii statice.(urmeaza figura1). Dintre factorii care influenteaza fenomenul de oboseala , cel mai important este confinarea betonului prin armaturi transversale pe directia efortului. (urmeaza figura2). Factorii principali care afecteaza rezistenta betonului si anume raportul a/c, cantitatea de ciment ,volumul de goluri,conditiile de intarire nu influenteaza rezistenta la oboseala. Factorii care influenteaza rezistenta la oboseala a armaturilor de otel sunt: - forma profilului suprafetei laterale;-coroziunea otelului produse de pastrarea indelungata in mediul exterior inainte de inglobarea in beton, infiltratia de ape ,etc;-diametrul barelor , barele mai groase se comporta mai slab la oboseala decat cele mai subtiri;-indoirea barelor , barele indoite au o rezistenta mai mica la oboseala decat cele drepte.Comportarea la oboseala a elementelor de beton armat. Depinde de rezistenta la oboseala a materialelor componente, beton si armatura de otel si de conlucrarea dintre acestea. a)Comportarea la incovoiere. Desi starea limita de oboseala reprezinta o stare limita ultima, incarcarile de oboseala reprezinta valori obisnuite pentru elementele solicitate la oboseala.Deci stadiul de comportare pentru fenomenul de oboseala este stadiul 2, cu betonul din zonele intinse fisurate. Fenomenul de oboseala afecteaza starea de fisurare a elementelor de beton armat. Astfel apar redistributii de eforturi in sectiuni iar la structurile static nedeterminate si intre diferitele sectiuni ale elementelor. Comportarea la oboseala a armaturilor inglobate in zona intinsa a aelementelor incovoiate, este aceeasi cu cea a armaturilor libere solicitate ciclic.b) Comportarea la actiunea fortei taietoare. Cedarea elementelor de beton armat la actiunea fortei taietoare exprima un caracater neductil.Solicitarea ciclica favorizeaza posibilitatea unei ruperi casante.Evitarea unei cedari casante se poate realiza, printr-o armare transversala suficienta. Un mod eficient de crestere a performantelor la oboseala a elementelor solicitate la forte taietoare este reducerea efortului unitar de forfecare mediu TAUmed. c) Influenta asupra conlucrarii dintre beton si armatura. Conlucrarea dintre beton si armatura depinde in mare masura de rezistenta betonului la intindere , si este influentat decisiv de oboseala. Imbunatatirearea rezistentei la oboseala a aderentei se obtine prin armarea transversala a elementelor in zona de ancorare a armaturilor. Armarea transversala se realizeaza prin etrierii grinzilor , armatura de repartitie din placi sau chiar din spire din armaturi subitiri. Calculul practic. Calculul la starea limita de oboseala se face separat pentru momentul incovoietor si pentru forta taietoare.a) Calculul la moment incovoietor: Verificarea consta in compararea eforturilor unitare maxim in beton si armatura cu rezistentele la oboseala SIGMAbmax<=Rc , SIGMAamax<=Ra . b) Calculul la forta taietoare. Se deter efortul principal de intindere: SIGMA1(barat)=SIGMAI/Rt , unde SIGMAI- efortul principal de intindere in beton , Rt - rezistenta la intindere a betonului de calcul. Daca: 1)SIGMA1(barat)<=0,5- betonul poate prelua singur eforturile de intindere.2)SIGMA1(barat)>=2-solicitarea la forta taietoare este foarte mare si se mareste sectiunea de beton.3)0.5<SIGMA1(barat)<2- se efectueaza verificarea capacitatii betonului si a armaturilor transversale de preluare a eforturilor de intindere. In ultimul caz , etapele de calcul sunt: - se evalueaza aportul betonului in preluarea eforturilor principale de intindere ,SIGMAbI; - se evalueaza efortul unitar de intindere preluat de etrieri: SIGMA(BARAT)ie=Aae/(a(jos)e*b)*Ra/Rt. Relatia de verificare a armaturii verticale sub forma de etrieri este: Aae>=a(jos)e*b*Rt/Ra*SIGMAIe. (urmeaza figura 3). - calculul la starea limita.elem cu sect dreptunghiulara simplu armate Incovoierea reprezinta solicitarea dominanta a elementelor liniare si a elementelor de suprafata plane supuse la incarcari normale pe axa si pe planul median. (urmeaza figura 1 ) . In transmiterea incarcarilor la reazeme , actiunea mom incovoietoare se cupleaza cu actiunea fortelor taietoare. (urmeaza figura 2). In aceasta figura se prezinta schematic traiectoriile eforturilor principale precum si configuratia fisurilor intr-o grinda de beton armat supusa la mom incovoietor cu forta taietoare. In zona centrala , fortele taietoare au valori foarte reduse, predominand actiunea mom incovoietoare , si in zonele de la extremitatile grinzii simplu rezemate. Situatia de solicitare la incovoiere se considera nu numai atunci cand forta axiala de compresiune N este nula ci si atunci cand valoarea ei este redusa (N<0.05NA).Distributia de eforturi in metoda simplificata de calcul la SLR : - pe inaltimea x a zonei comprimate , eforturile unitare in beton sunt constante si egale cu Rc;- in armatura intinsa Aa, efortul unitar Sigma a , este egal cu Ra;- in armatura comprimata Aa , ef unitar este mai mic sau egal cu Ra. (urmeaza figura 3) . ELEMENTE CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA SIMPLU ARMATE. -Distributia de calcul a eforturilor: (urmeaza figura 4). Se

noteaza: a - distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea intinsa a sectiunii;-ho=h-a - inaltimea utila a sectiunii. Conditiile statice: - ecuatia de proiectie: bxRc(ho-x/2) = AaRa ; - ec de moment: M=bxRc(ho-x/2) , M=AaRa(ho-x/2);. Daca se noteaza Fi= x/ho - inaltimea relativa a zonei comprimate si u = Aa/bho - coef de armare al sect. Rezulta: Fi = uRa/Rc , M=FI(1-FI/2)bho(patrat)Rc . Sunt 2 tipuri de probleme in proiectarea cladirilor :- problema de verificare- se dau date complete privind alcatuirea sectiunii si se cere sa se deter mom capabil al sectiunii;- problema de dimensionare - se cunosc eforturile sectionale , sect de beton , si se cere sa se deter cantitatea de armatura. I Calculul bazat pe rezolvarea sist. ecuatiilor de echilibru. 1) Verificare. Se cunosc:b,h,a,ho,Aa,Rc,Ra . Necunoscute: x,Mcap. x se deter din ecuatia de proiectie x=AaRa/bRc rezulta Mcap = bxRc(ho-x/2)=AaRa(ho-AaRa/2bRc).2) Dimensionare. a) Se cunosc:b,h,Rc,Ra,M,a,ho. x rezulta din x=ho(1-radical(1-2M/bho(patrat)Rc)).Aa rezulta din Aa=bxRc/Ra , Aa=M/Ra(ho-x/2). b) Se cunosc b,Rc,Ra,M. Necunoscute:ho,h,x,Aa. Se alege coef de armare u=Aa/bho . se deter Fi=uRa/Rc. ho=radical(M/bRcFi(1-Fi/2)). h=ho+a. Aa= ubho , Aa=M/Ra(1Fi/2)ho . II Calculul practic cu ajutorul tabelelor. Se introduc relatiile: B= Fi(1-Fi/2)Rc , r=radical(1/B) , Gama=1-Fi/2. Rezulta M=Bbho(patrat)=bho(patrat)/r(patrat. - Verificare. - se calculeaza p=100u=100Aa/bho. - din tabelul coresp valorilor Rc si Ra se deter val coef B sau Gama;-se calc mom capabil : Mcap=Bbho(patrat) , Mcap=AaRaGamaho. Dimensionare: a) - se calc B=M/bho(patrat);-din tabel se poate scoate valoarea lui p sau Gama in functie de B Aa = pbho/100 . b)- din tabel se scoate val r in functie de p ;-se calc inaltimea utila ho=r*radical(M/b);- se deter inaltimea h, h=ho+a;-se rotonjeste valoarea h coresp tipului de elem;-se deter cant de armatura. - cazul elem armate cu procente mici de armare CAZUL ELEMENTELOR ARMATE CU PROCENTE MICI DE ARMARE.Daca avem procente mici de armare, distributia fisurilor la distante reduse, nu mai corespunde realitatii. In aceste situatii este posibil sa apara o singura fisura sau numai cateva fisuri , in pozitii intamplatoare in lungul elementului. In aceste cazuri este necesara adoptarea unei scheme diferite in care deschiderea fisurilor se obtine multiplicand deformatia armaturii cu dublul distantei . LANDAf=2l(jos)a*EPSILONam. EPSILONam=EPSILONa/2=SIGMAa/2Ea . Avem relatia: PI*d*l(jos)a*TAUmed=PI*d(patrat)/4*SIGMAa . Tinand cont si de aceasta relatie avem LANDAf=d/4*SIGMAa/(TAUmed*Ea). CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR PENTRU ELEMENTELE ARMATE CU PLASE SUDATE. Este necesara o schema de calcul specifica. La aceste elemente aderenta sarmelor este foarte redusa,practic neglijabila.Conlucrarea cu betonul se bazeaza in acest caz pe impanarea in beton a barelor transversale in dreptul nodurilor rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de cele transversale. Transferul efortului de la armatura la beton se face direct prin intermediul fortelor de strivire aplicate la noduri.Forta de strivire aplicata la noduri: Fnod=d(jos)t*l(jos)l*15Rt , unde d(jos)t- diametrul armaturii transversale, l(jos)l - distanta dintre axele armaturilor longitudinale.Distanta dintre fisuri: LANDAf=n(jos)t*l(jos)t(urmeaza figura1). n(jos)t=Ab*Rt/Fnod - cazul I de compresiune excentrica Cazului I de compresiune ii corespunde o rupere prin zdrobirea betonului din zona comprimata,armatura din zona intinsa fiind solicitata peste limita de curgere.Un stalp comprimat excentric cu excentricitate mare privit din exterior arata o comportare la fel cu cea a elementelor incovoiate. In cazul I de compresiune excentrica ruperea ruperea este ductila pe cand in al doilea caz ruperea este casanta. Cazul I de compresiune excentrica - N<=NB. Inaltimea zonei comprimate verifica relatia x<xb. Metoda simplificata de calcul propune aceeasi distributie de eforturi pe sectiune la SLR la fel ca in cazul incovoierii. Distributia de eforturi intr-o sectiune oarecare: (urmeaza figura 1). Se fac urmatoarele notatii: -Ta=AaRa- efortul de intindere din armatura Aa.-Cb-rezulta eforturilor de compresiune din zona comprimata.-Ca=AaSigma a' .zdistanta de la punctul de aplicatie al fortei Cb la axul armaturii Aa.-h1 - distanta de la centrul de greutate al sectiunii la fibra extrema comprimata. Relatiile de echilibru sunt: 1) N=Cb+Ca-Ta .2)M+N(hoh1)=Cb*z+Caha . In cazul x<=2a' : M-N(h1-a')=Taha+Cb(ha-z). VERIFICAREA SECTIUNILOR. -doua cazuri de determinare a capacitatii rezistenta: a)determinarea mom capabil cand se cunoaste efortul axial N. b)determinarea fortei axiale capabile cand se cunoaste excentricitatea .a)Se cunoaste:b,h,Aa,Aa',a,a',N. Necunoscute: Mcap,x. Din ecuatia de proiectie rezulta: x=(N+AaRa-Aa'Ra)/bRc - inaltimea zonei comprimate. Daca 2a'<=x<=xb rezulta: Mcap=-N*ha/2+bxRc(ho-0,5x)+Aa'Raha. Daca x<2a'

Mcap=N*ha/2+AaRaha. b)Se dau: b,h,Aa,Aa',a,a',e(jos)0. Necunoscute:Ncap,x. -x se determina dintr-o ecuatie de moment fata de suportul fortei excentrice N: AaRa*e-Aa'Rae'-bxRc(e(jos)oc-h/2+x/2)=0. Ncap rezulta: Ncap=bxRc+Aa'Ra-AaRa. DIMENSIONAREA ARMATURILOR LONGITUDINALE:- doua tipuri de probleme: a) Se dau: b,h,a,a',Rc,Ra.Necunoscute:Aa,Aa',x. - x=xb rezulta: din ecuatia M+N*ha/2=bxRc(ho-x/2)+Aa'Raha rezulta Aa'=(M+N*ha/2=bxBRc(ho-xB/2))/Raha . Cunoscand Aa' so ca x=xb rezi;ta armatura intinsa necesara:Aa=bxb*Rc/Ra+Aa'-N/Ra .. b) Se dau:b,h,a,a',Aa',Ra,Rc,M,N. Necunoscute:Aa,x. Notam: M1=M+N*ha/2-Aa'Raha rezulta x=ha(1-radical(1-2M1/bho(patrat)Rc)) - cazul II de compresiune excentrica In cazul II de compresiune excentrica ruperea se produce prin betonul comprimat si armatura intinsa nu mai ajunge la curgere. Cand efortul axial de compresiune este mare , aceasta armatura ajunge sa fie comprimata si astfel rezulta ca aceasta armatura este mai potrivit sa se denumeasca armatura intinsa sau mai putin comprimata. Din punct de vedere al ruperii aceasta este la fel cu cea a elementelor supuse la compresiune centrica cu fisuri paralele cu directia fortei de compresiune.Distributia de deformatii are una din configuratiile de mai jos: (urmeaza figura 1). Se fac urmatoarele observatii: a) in ceea ce priveste deformatiile specifice pe sectiune: -pentru xb<=x<=h,deformatia limita a betonului comprimat este Epsilon bu.x=0,8x(barat).b) in ceea ce priveste efortul unitar din armatura Aa:-pentru xb<x<ho , Sigma a scade de la Ra la 0.-pentru ho<x<infinit , Sigma a variaza de la 0 la -Ra.- curgere prin compresiune.c)in ceea ce priveste efortul unitar din armatura Aa':-Sigma a'=-Ra - curgere prin compresiune. Relatia x=0,8h este corecta numai pentru a,b,d(din figura). Determinarea efortului unitar Sigma a: - pentru Epsilon b<=Epsilon<=0,8 rezulta Epsilon a=Epsilon bu*ho-1,25x/1,25x ; rezulta Sigma a=(Fi b/Fi)*(0,8-Fi/0,8Fib)*Ra. Pentrul x>0,8 rezulta Sigma a=-Ra(5Fi-4). Ecuatiile care descriu echilibrul elementului sunt: N=bxRc+Aa'Ra-AaSigma a . M+N*ha/2 = bxRc(ho-x/2)+Aa'Raha (urmeaza figura 2). - efectul zveltetei la elementele comprimate excentric Elementele zvelte sunt acele elemente la care diferentele intre momentele calculate prin echilibru in pozitie deformata a structurii si monentele rezultate dintr-un calcul de ordinul I determinate pe pozitia nedeformata a structurii sunt importante si nu pot fi neglijate. (urmeaza figua1). Avem un stalp in consola supus unei solicitari la compresiune excentrica rezulta momentul incovoietor total : - in calcul de ordinul I : M(jos)I=SH;-in calculul de ordinul II:M(jos)II=M(jos)I+deltaM=SH+Nx. Zveltetea stalpilor de beton armat cu sectiune dreptunghiulara se caracterizeaza prin coeficientul de zveltete landa=l(jos)f/h , l(jos)f lungimea de flambaj ; h- dimen sectiunii transversale fata de directia de actiune a momentului incovoietor. .Avem un stalp de beton armat cu o forta verticala care se mareste pana la cedare .(urmeaza figua 2 ) Se fac urmatoarele observatii: a) La valori reduse ale coeficientului de zveltete (landa<=10) efectele de ordinul II sunt neglijabile.- Curba de incarcare M=f(N) este o dreapta. Stalpii de acest gen sunt denumiti stalpi zvelti.. b) la valori 10<=landa<=30, - cu cat landa este mai mare cu atat efectele de ordinul II sunt mai importante , si curba 2 se departeaza mai multe de dreapta 1 si intersecteaza curba limita de interactiune intr-un punct A2 , la care corespunde Ncap,2<Ncap,1. Stalpii care fac parte din aceasta categorie se numesc stalpi zvelti. .c) Pentru landa>30 , cedarea apare prin flambaj rezulta stalpii din aceasta categorie se numesc stalpi foarte zvelti. - sunt de evitat in constructiile de b.a. . Influenta zveltetei stalpilor in calcul se masoara prin valoarea coeficientului n (niu) = M(jos)II/M(jos)I. n(niu) = 1/(1-N/Ncr) , unde Ncr=pi(patrat)*EI/l(jos)f(patrat). In functie de influenta efectelor de ordinul II se folosesc urmatoarele procedee de calcul pentru stalpii de beton armat: 1) pentru n<=1,2 - calcul obisnuit de ordinul I si momentele sunt majorate cu coeficientii n . .2) pentru 1,2<n<1,5 - calcul de ordinul II. 3) pentru n>1,5 trebuie evitate dar daca nu este posibil se face un calcul de ordinul II mai aprofundat tinand cont si de modulul de elasticitate EI. EI= Eb*Ib*0,15(1+radical(p))/(1+M(jos)ld/M) , unde Ib-momentul de inertie al sectiunii, Eb- modulul de elasticitate al betonului; p- procentul de armare, Mld - mom incovoietor din incarcarile de lunga durata , M- momentul incovoietor total. - elem cu sect drept dublu -armata In constructii exista numeroase elem incovoiate la care apare necesitatea prevederii unor armaturi in zona comprimata . In unele cazuri , din considerente arhitecturale sau functionale, inaltimea sect grinzilor este limitata. Daca val. maxima a mom aplicat grinzii depaseste val mom maxim a grinzii simplu armate este

necesara intarirea zonei comprimate prin armatura. In alte cazuri , posib. aparitieri de momente incovoietoare de semne contrare in aceeasi sectiune reclama prevederea de armaturi atata la partea superioara cat si la partea inferioara. (urmeaza figura 1) . - Echilibrul elem se exprima prin 2 ecuatii , ecuatia de proiectie si a ec de moment.;-Ecuatiile pot capata forme diferite dupa cum armaturile ajung sau nu la curgere.;- Conditia ca armatura intinsa sa ajunga la curgere este x<xb;-Conditia ca armatura din zona comprimata sa ajunga la curgere: x=>2a' . Rezulta bxRc+Aa'Ra-AaRa=0 . M=bxRc(ho-x/2)+Aa'Raho. ha=ho-a' (urmeaza figura 2). Cu notatiile B=Fi(1-Fi/2)Rc; Fi=x/ho ; u=Aa/bho ; u'=Aa'/bho . M = bho(patrat)RcFi(1-Fi/2)+AaRaha=Bbho(patrat+Aa'Raho). CALCULUL BAZAT PE REZOLVAREA DIRECT A SIST EC DE ECHILIBRU.1)Verificare:-Se cunosc:b,h,Aa',a,a',Rc,Ra. Necunoscute:Mcap,x. Din ecuatia de proiectie x=(Aa-Aa'/b)Ra/Rc. Daca 2a'<x<xb rezulta Mcap=bxRc(ho-x/2)+Aa'Raho.-x<2a' rezulta Mcap=AaRaha;-x>xb rezulta Mcap=bxbRc(ho-xb/2)+Aa'Raha. 2) Dimensionare: a) Se cunosc:b,h,a,a',Rc,Ra,M. Necunoscute:Aa,Aa',x . - Se alege x=xb.-M2max=bhoRcXB(1-xb/2);-M1=MM2max.-Aa1=Aa'=M1/Raha;-Aa=Aa1+Aa2=bxbRc/Ra+Aa'. b) Se cunosc:b,h,a,a',Aa',Rc,Ra,M. Necunoscute: Aa,x . -Ma=2ba'Rc(ho-a')+Aa'Raho. Daca -M>Ma , x=>2a' si modul(Sigma a') = Ra . -M<Ma, x<2a' si Sigma a'<Ra . In cazul x=>2a' rezulta M1=AaRaha , M2=M-M1<=M2max;-Fi=1radical(1-2M2/bho(patrat)Rc). - Aa2= bFihoRc/Ra , Aa=Aa'+Aa2. In cazul x<2a' Aa=M/Raho - elemente cu sectiune in forma de T In general in constructii din beton armat pot aparea elemente incovoiate avand sectiunea in forma de T. In ceea ce priveste grinda planseului din beton armat monolit (a si b) forma T a sectiunii rezulta din conlucrarea placii cu grinda datorita turnarii impreuna a celor doua elemente.In cazul c din figura de mai jos adica a grinzii planseului prefabricat forma de T rezulta din necesitate realizarii unei dimensiuni suficiente pt rezemarea placilor prefabricate , la partea superioara. Chesoanele din figurile d si e se pot echivala pt calcul tot cu sectiuni T. (urmeaza figura 1) . Din punct de vedere al calculului , forma sectiunii este in stransa legatura cu forma zonei comprimate a sectiunii. LATIMEA ACTIVA A PLACII. Depinde de urmatorii factori: - proportia zonelor in care placa grinzii este in zona comprimata,in raport cu deschiderea grinzii;- raportul dintre grosimea placii si inaltimea inimii hp/h - daca raportul este mic eforturile unitare principale si cele de intindere pot sa aiba valori care conduc la o fisurare mare a talpii. Eforturile Sigma nu sunt uniform distribuite in talpa, avand valori mai reduse cu cat distanta fata de axul grinzii este mai mare. (urmeaza figura 2) . latimea activa bp :- bp<=bpreal;-bp<=b+delta p dr. RELATII DE CALCUL. (urmeaza figura 3). Echilibrul elem de constructie se deter printr-o ecuatie de proiectie si o ec de momente in raport cu centrul de freutate al armaturilor intinse.(urmeaza figura 4). Aa=Aa1+Aa2 ;-M=M1+M2 . Ecuatiile de echilibru (pentru b) : - (bp-b)hpRc-Aa1Ra=0 . -M1=(bp-b)hpRc(ho-x/2). pentru c: -bxRc-Aa2Ra=0;-M2=bxRc(ho-x/2) . 1) Problema de verificare.Aap=bphpRc/Ra . Daca Aa=Aap rezulta ca x=hp;-Aa>Aap rezulta x>hp;-Aa<Aap rezulta x<hp. 2) Problema de dimensionare:-Mom capabil: Mp=bphpRc(ho-hp/2). Daca Mp=M rezulta x=hp;-Mp<M rezulta x>hp;Mp>M rezulta x<hp. a)Verificare:Se cunosc: b,h,bp,a,Aa,Ra,Rc. Necunoscute: Mcap,x. a1)Cazul x<=hp:-x=(Aa/bpho)Ra/Rc;Mcap=bpxRc(ho-x/2)=AaRa(ho-x/2).b1) Cazul x>hp:-Mcap=M1+M2cap;-M1=(bp-b)hp(ho-hp/2)Rc;x=(Aa2/b)Ra/Rc. b) Dimensionare: - Se cunosc: b,h,hp,a,Rc,Ra,M. Necunoscute: Aa,x .b1)Cazul x<=hp rezulta:-x=(1-radical(1-2M/bpho(patrat)Rc)ho);-Aa=bpxRc/Ra. b2)Cazul x>hp:-Aa1=(bp-b)hpRc/Ra;M2=M-M1=M-(bp-b)hpRc(ho-hp/2);-x=(1-radical(1-2M2/bho(patrat)Rc)ho);-Aa2=bxRc/Ra;Aa=Aa1+Aa2 - Forta taietoare preluata de betonQb Forta taietoare preluata de beton Qb. Intr-un element de beton armat fara armatura transversala forta taietoare intr-o sectiune inclinata fisurata este preluata prin:-forta taietoare preluata din zona comprimata Qb;-forta taietoare Qa preluata de armatura longitudinala printr-un efect de dorn;- componentele verticale ale eforturilor TAU rezultate din efectul de inclestare al agregatelor ramase in contact in lungul fisurii inclinate. (urmeaza figura1). Valoarea efortului Qb preluat de beton se calculeaza cu relatia urmatoare:Qb=(b*ho(patrat)*Rt/Si)*radical(p). Se fac urmatoarele observatii:- Qb este direct proportional cu dimensiunile sectiunii inimii;-Qb este direct proportional cu rezistenta betonului;-cresterea procentului de armare mareste valoarea Qb, ca urmare a faptului ca sporesc inaltimea zonei comprimate , efectul de dorn al armaturii,dar si efectul de inclestare al agregatelor, fisura rezultand mai putin deschisa;-Qb creste daca inclinarea fisurii creste.Cu cat fortele sunt mai apropiate de reazem, fortele de compresiune din beton

sunt mai mici si ponderea unui asemenea mecanism este mai mare.Forta taietoare preluata de beton este limitata la:Qb<=2bhoRt. Forta taietoare preluata de etrieri Qe. Forta taietoare preluata de etrieri Qe se determina prin insumarea eforturilor Tej din etrierii interceptati de fisura inclinata de rupere Qe=SUMA DIN (Tej) . Eforturile in etrieri variaza pe lungimea fisurii. In zona intinsa, unde fisura este cea mai deschisa, armaturile ajung in momentul cedarii la curgere, in timp ce in zona din apropierea axei neutre,unde fisura este mai putin deschisa armaturile transversale nu ajung la curgere.Pt simplificarea calculelor: Rat=m(jos)at*Ra.Efortul preluat de un etrier este:Te=n*Aae*Rat, n - numarul de ramuri verticale ale etrierului , Aae aria sectiunii unei ramuri verticale a etrierului. In calculul practic se prefera ca eforturile Te din etrieri sa se echivaleze cu un efort uniform distribuit q(jos)e , q(jos)e=Te/a(jos)e(urmeaza figura 2) - intindere excentrica cu excentricitare mare si mica In cazul structurilor de rezistenta ale constructiilor , intervin si elemente solicitate la intindere centrica si intindere excentrica.. In general elementele care sunt supuse la eforturi de intindere sunt realizate din beton precomprimat deoarece acesta prezinta avantaje in ceea ce priveste gradul de fisurare si rigiditatea. Comportarea la rupere a elementelor solicitate la incovoiere depinde de excentricitatea e(jos)o=M/N a fortei de intindere in raport ci centrul de greutate al sectiunii.Daca punctul de aplicatie al fortei excentrice se afla in exteriorul armaturilor , in sectiune se dezvolta o zona activa de beton comprimat si distributia de eforturi este la fel cu cea din cazul incovoierii. Solicitarea aceasta de intindere se numeste intindere cu excentricitate mare. Daca punctul de aplicatie al fortei excentrice este situat intre armaturile de la extremitatile sectiunii, apar fisuri pe intreaga sectiune de beton , si astfel care apare ruperea sunt active numai armaturile.Tipul acesta de solicitare este denumit intindere excentrica cu excentricitate mica. INTINDERE EXCENTRICA CU EXCENTRICITATE MARE..In calcul se considera distributia in calcul a eforturilor ca cea din figura urmatoare: (urmeaza figura1.). Daca se respecta conditia 2a'<x<=xb atunci conditiile de echilibru ale unui element de constructie cu sectiune dreptunghiulara supus la intindere excentrica cu excentricitate mare sunt : --N=bxRc+Aa'Ra-AaRa;-M-N*ha/2=bxRc(ho-x/2)+Aa'Raha. Rezolvarea problemelor de verificare si dimensionare este la fel ca in cazul I de compresiune excentrica . INTINDERE EXCENTRICA CU EXCENTRICITATE MICA. Starea limita de rezistenta este asociata cu atingerea valorii Ra in armatura Aa, in care momentul incovoietor induce intindere. Deoarece atunci cand apare ruperea , armatura din extremitatea opusa a sectiunii nu ajunge la curgere , pentru exprimarea echilibrului se utilizeaza o ecuatie de moment in raport cu axul acestei armaturi (urmeaza figura2). Mcap=AaRaha-N(h1-a') (urmeaza figura 3) . In cazul in care N nu se aplica in centrul de greutate al armaturilor Aa' si Aa , atunci curba de interactiune se prezinta ca in figura de mai sus (b).In functie de valorile efortului de intindere si ale momentului incovoietor , SLR (starea limita de rezistenta) este asociata fie cu curgerea armaturii Aa fie cu curgerea armaturii Aa'. In cazul a) din figura de mai sus portiunea CD are urmatoarea ecuatie: Mcap=AaRaha-N(h1-a') . Portiunea ED corespunzatoare curgerii armaturii Aa' : M2cap=Aa'Raha+N(h2-a). - metoda generala de calcul si metoda simplificata Caculul la stearea limita de rezist se poate efectua prin 2 metode: a)metoda generala de calcul - bazata pe exprimarea explicita a conditiilor statice , geometrice , statice pt sectiunea considerata. b) Metoda simplificata - introduce unele aproximatii in vederea simplificarii calculului si rezolvarii problemei numai pe baza conditiilor de echilibru. Aceste aproximatii se refera la admiterea unei anumite configuratii a distributiei eforturilor unitare din beton si armaturi pe sectiune la SLR. Pt o sectiune data curbele de interactiune obtinute prin utilizarea metodei generale si a celei simplificate nu se suprapun. a) METODA GENERALA DE CALCUL. Ipoteze de calcul . - sectiunea plana normala la axa elementului ramane plana si dupa deformatie (ip lui Bernoulli);-armatura nu luneca in raport cu betonul;-eforturile unitarea Sigma in betonul comprimat si in armatura rezulta pe baza deformatiilor Epsilon din curbele caract ale betonului si ale armaturii.(urmeaza figura 1); - se neglijeaza rezist betonului la intindere;-sectiunea normala ajunge la starea limita de rezist sub combinatia de eforturi M si N. Se pot identifica 3 domenii distincte , in fiecare , stadiul de rupere atingandu-se prin atingerea unei anumite deformatii specifice . Astfel intr-un prim domeniu ruperea sectiunii se datoreaza atingerii deformatiilor Epsilon au in armatura cea mai intinsa a sectiunii (a) , in alt domeniu ruperea este dictata de atingerea deformatiei Epsilon bu la fibra extrema comprimata (b) iar in alt domeniu de atingere la fibra extrema comprimata a deformatiei Epsilon blimita <

Epsilon bu . (urmeaza figura 2 ). Fata de metoda simplificata , metoda generala prezinta urmatoarele avantaje: - se poate aplica la toate formele de sectiuni de beton armat cu armare oarecare , atat pt incovoiere dreapta cat si pt cea oblica;- furnizeaza atat capacitatea de rezistenta a sectiunii cat si capacitate de deformatie specifica.;- se poate folosi si pt deter starii de eforturi si de deformari la combinatii de N si M inferioare celor asociate starii limita de rezistenta. Algoritmul determinarii valorii momentului capabil al unei sectiuni de beton armat solicitata la incovoiere cu un anumit efort axial N, cuprinde urmatoarele etape: 1) se stabilesc valorile NM si NQ de la granitele intre cele 3 domenii corespunzatoare celor 3 moduri distincte de rupere; 2) Prin compararea valorii N cu valoarea NM SI NQ se determina domeniul in care se incadreaza problema - tipul de rupere si deformatia specifica; 3) Plecand de la deformatia specifica caracateristica domeniului de rupere identificat la faza 2 se propune o distributie Epsilon pe sectiune. Corespunzator acesteia se evalueaza eforturile unitare in beton si armaturi si se insumeaza valoarea acestora pe sectiune. Se obtine astfel efortul axial N1;4) Se compara valoarea N1 cu N si se deter intervalul injumatatit in raport cu precedentul in care se incadreaza problema.;5) Se corecteaza distributia Epsilon la rupere pe sectiune. Se evalueaza val N2 corespunzatoare. Calculul continua corectandu-se succesiv solutiile din fazele anterioare pana cand se obtine o valoare a efortului axial pe sectiune suficient de apropiata de val. N; 6) Se deter ef capabil M intr-o ecuatie de momente in raport cu unul din punctele sectiunii. b)METODA SIMPLIFICATA DE CALCUL. Metoda simplificata de calcul se bazeaza pe adoptarea unor ipoteze privind distributia eforturilor pe sectiune a i conditiile statice sa fie singure in masura sa permita rezolvarea problemei. D p d v al metodei simplificate , se pot identifica si alte situatii caracteristici suplimentar fata de situatiile M si Q si anume: - situatia limita B care corespunde cazului in care armatura Aa ajunge la limita de curgere simultan cu cedarea betonului comprimat XB (barat) = ho * Epsilon bu / Epsilon bu + Epsilon ap. (URMEAZA FIGURA 3) . - situatia limita C , in care armatura isi atinge limita de deformatie (Epsilon a = Epsilon au) in timp ce armatura Aa' nu este solicitata. Epsilon a' = 0 , Sigma a' = 0 , Xc(barat) = a' .Din definirea situatiilor limita M si Q si a sit B si C rezulta urmatoarele: a) Daca x barat > X Q barat - cedarea se datoareaza cedarii betonului la compresiune;b) daca x barat mai mic decat X A barat cedarea se datoreaza cedarii armaturii. Daca x barat mai mare decat X C barat atunci armatura Aa ' si o parte din sectiunea de beton sunt comprimate. Daca x barat mai mic decat x c barat rezulta armatura Aa' si toate sectiunea de beton sunt intinse. Pe aceste considerente in calculul simplificat la incovoiere cu efort axial pot intervenii situatii caracateristice: 1) x barat mai mare decat x B barat ; 2) x B barat mai mare sau egal decat x barat mai mare sau egal decat x C barat ;3) x barat mai mic decat x C barat. Situatiile precedente se denumesc tinand cont si de semnul fortei axiale : - cazul II de compresiune excentrica in situatia 1 ; - cazul I de compresiune excentrica in situatia 2 cu forta axiala N de compresiune.; - incovoiere simplia in situatia 2 cu forta axiala N = 0;- intindere excentrica cu excentricitate mare in situatia 2 cu forta axiala N de intindere;- intindere excentrica cu o excentricitate mica in situatia 3. - modele de calcul la actiunea f taietoare In zonele unde apar forte taietoare cu valori importante fisurile sunt inclinate dupa traiectoriile eforturilor principale de compresiune. (urmeaza figura1). Valorea efortului tangential Tau se determina cu formula lui Juravski. Tau=QS/b*l. Valorile eforturilor principale de intindere Tau1 si de compresiune TauII se stabilesc cu relatiile: SigmaI,II=Sigma/2+(sau -)radical((Sigma/2)(la patrat)+Tau(la patrat));- tg2alfa=2Tau/Sigma. Marimile S si I se determina cu relatiile: S=bx(la patrat)/2 ; -I= bx(la a treia)/3+nAa(ho-x)(paranteza la patrat) ; -n=Ea/Eb . Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pura, relatia Tau=Q/bz poate fi utilizata ca o masura a efortului unitar de intindere Sigma1 in grinzile de beton armat. Pentru a fi calculul mai usor se face aproximatia z=ho si astfel rezulta: SigmaI,II=Tau=Q/bho - indice al intensitatii solicitarii la forta taietoare. Daca elementul de constructie are inaltimea variabila, valoarea efortului tangential in sectiune verticala este afectata de componentele verticale ale eforturilor din zona comprimata. Tau=((Q+(M/z)*tgBeta)/b)*ho. Semnul minus corespunde cazului cand inaltimea sectiunii creste in acelasi sens cu valoarea momentului , iar semnul plus in cazul cand inaltimea sectiunii creste in sensul reducerii momentului.. Se considera ca nu apar fisuri inclinate daca Sigma1=Q/BHO<=0,5Rt . Daca Sigma1>0,5Rt betonul este fisurat in sectiuni inclinate si pentru preluarea fortei taietoare sunt necesare si armaturi transversale.METODE DE CALCUL LA ACTIUNEA FORTEI TAIETOARE. Incarcarile aplicate elementelor de beton armat supuse la solicitari la incovoiere cu forta taietoare sunt preluate prin doua mecanisme de rezistenta si anume mecanismul de grinda si mecanismul de arc. In cazul mecanismului de grinda , incarcarile ext transv se transmit la reazeme prin eforturi tangentiale(a). In cazul mecanismului de arc fortele transversale sunt echilibrate prin componenta verticala a fortei din arcul constituit in grosimea

elementului(b).(urmeaza figura 2). Raportul rigiditatilor celor doua mecanisme depinde de raportul l/h intre deschiderea si inaltimea sectiunii elementului.Astfel pot exista 3 tipuri de grinzi: -grinzi lungi (l/h>5); grinzi inalte(l/h<1,5) - incarcarile sunt preluate printr-un mecanism de arc; - grinzi medii (1,5<=l/h<=5) incarcarile sunt preluate prin ambele mecanisme. La calculul grinzilor lungi se utilizeaza doua tipuri de metode: a) Metoda bazata pe modelul grinda cu zabrele. In acest caz , grinda este egalizata printr-o structura orizontala articulata in care zona comprimata de beton indeplineste rolul talpii comprimate, armatura longitudinala rolul talpii intinse , armaturile transversale rolul montantilor , si inima grinzii rolul diagonalelor comprimate.(urmeaza figura3). b) Metoda echilibrului limita in sectiuni inclinate. Metoda prezinta un mecanism de cedare cu un grad de libertate, care este alcatuit din doua corpuri rigidem care se rotesc.Ruperea elementului are loc prin zdrobirea betonului din zona comprimata dupa ce armaturile care traverseaza fisura au fost deformate dincolo de pragul de curgere.