Sunteți pe pagina 1din 1

2.

Avantajele si dezavantajele utilizarii materialelor compozite


comparativ cu materialele clasice in industria autovehiculelor

Avantaje:
- densitate mica in raport cu metalele. Compozitele din rasini epoxidice armate cu
fibra de Si, B si C au densitate sub 2kg/dm3. Rasinile epoxidice armate cu fibre de sticla sunt
cu 83% mai usoare decat otelul. Materialul plastic armat cu fibre de sticla hyfil are densitatea
de 1,8 kg/dm3.
- rezistenta la tractiune Rm sporita. Rezistenta materialelor compozite cu whiskersuri
este de 5... 30 ori mai mare decat a matricei, pe o directie paralela cu directia de orientare a
whiskers-urilor. Rezistenta la tractiune a fibrelor de sticla este 19000...39000 daN/cm2.
Materialul compozit Kevlar are Rm de doua ori mai mare decat cea a sticlei.
- consum energetic scazut, si instalatii mai putin costisitoare in procesul de obtinere,
in raport cu metalele. Materialele plastice armate cu fibre de sticla pot fi usor realizabile,
procedeele aplicate uzual putand fi: laminarea, pulverizarea, extrudarea si injectarea.
Materialele compozite pe baza de materiale plastice sunt mai putin energointensive decat
otelul, aluminiu si cuprul.
- rezistenta practic nelimitata la actiunea proceselor determinate de agentii
atmosferici si de mediu (oxidare, coroziune, microorganisme);
- capacitate ridicata de amortizare a vibratiilor, de trei ori mai mare decat cea a
aluminiului;
- coeficient de dilatare foarte mic in raport cu metalele;
- durabilitate mare in functionare. In aceleasi conditii de functionare 1 kg. de kevlar
inlocuieste 5 kg. de otel, la o durata egala de functionare.
- stabilitate chimica si rezistenta mare la temperaturi redicate. Fibrele de Kevlar,
teflon si hyfil isi pastreaza proprietatile pana la o temperatura de 500 C, iar fibrele ceramice
de tip SiC, Si3N4 si Al2O3 pana la temperaturi cuprinse intre 1400 C si 2000 C
Dezavantaje:
- uzarea prin frecare reprezinta un proces distructiv al materialelor compozite
echivalent cu cel a ruperii sau al deformarii.
- oxidarea si/sau coroziunea sunt procese care duc la degradarea progresiva si rapida
a suprafetei produselor si deci la uzarea lor avansata. Oxidarea devine mai periculoasa la
temperaturi inalte, insa depinde in mare masura de natura matricei si a materialului
complementar. Coroziunea se produce la temperaturi joase si inalte, in zona de contact dintre
componente (coroziunea galvanica, din cauza diferentei de potential electrochimic dintre
matrice si faza complementara).
- cedarea materialului sub actiunea solicitarilor mecanice ciclice se datoreaza
aparitiei, cresterii si propagarii fisurilor sau dezlipirilor. Starea de tensiune insa zone de
desprindere (goluri) la capetele fibrelor de ramforsare, si care se propaga sub forma unor
striuri in regiunea neramforsata.