COMBUSTIBILI SI LUBRIFIANTI

Note de curs

Cornelia Stan

• BIBLIOGRAFIE
• 1.Raicea-Stan, C., Iozsa, D., Combustibili pentru automobile, Editura Printech, Bucuresti;
2000;
• 2. Gheorghisor, M., Carburanti, lubrifianti si materiale auto speciale, Editura Paralela 45,
2003
• 3. Bataga, N. , Burnete, N. s.a. Combustibili, lubrifianti si materiale speciale pentru
automobile. Economicitate si poluare, Alma Mater 2003, Cluj Napoca;
• 4. Raicea-Stan Cornelia, Fratila, Gh., Indrumar de laborator, Editura Printech, Bucuresti,
1999;
• 5. N. Apostolescu, D. Sfinteanu, Automobilul cu combustibili neconventionali, ed. Tehnica,
1989;
• 6. B. Apahidean, M. Mrenes, Combustibili si teoria proceselor de ardere, Ed. U.T. Pres, Cluj-
Napoca, 1997;
• 7. M.G. Popa, N. Negurescu, C. Pana, Motoare Diesel Procese, MatrixRom, 2003;
• 8. I. Stefanescu, Lubrifiere si lubrifianti, Ed. EUROPLUS, 2008.
• 9. M. Gheorghisor, Carburanti si lubrifianti pentru autovehicule, Ed. Tiparg, 2012.
 Rezervele de petrol ale planetei ar urma să fie epuizate complet în aproximativ 37 ani
(25 de ani arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, inainte de Venezuela).
Sunt si predictii (2014) care prelungesc perioada de utilizare a petrolului pentru inca 50 ani.

Un studiu al BP (British Petroleum) realizat în anul 2013 arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar
cele de petrol pentru 19 ani

2020
rezervele Romaniei sunt estimate sa ajunga inca 12-15ani
Ministerul Energiei – 16 ani
• Producția de energie primară a scăzut între anii 2008 și
2018
• UE și statele sale membre sunt toate importatori neți de
energie
• Peste jumătate din necesarul de energie al UE este
acoperit prin importuri
• În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de
Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne
puternic dependent de petrol până în 2030.
• Un document de lucru ce însoțește “Strategia UE pentru o mobilitate cu emisii scăzute
de dioxid de carbon”, precizează: “Produsele petroliere ar putea reprezenta 86-
87% din nevoile sectorului transporturilor din UE, comparativ cu 94% în prezent,
cu toate reducerile semnificative” obținute în termeni absoluți.
• Același document arată că introducerea combustibililor alternativi necesită timp, din
cauza înlocuirii graduale a flotei de autovehicule.
• Reduceri semnificative sunt de așteptat pe termen lung, estimările executivului Uniunii
fiind că produsele petroliere vor coborî la 49 – 51% din necesarul transporutilor abia în
2050:

https://cursdeguvernare.ro/document-al-
comisiei-transporturile-din-ue-isi-vor-reduce-la-
jumatate-dep
Caracteristici generale, compozitia chimica si structura
titeiului (carburantilor, lubrifiantilor)
• Petrolul brut
• -combustibil lichid natural, mare diversitate (usoare-potential mare de
produse albe, peste 50%...foarte grele-produse albe sub 30%)
• Aspect: culoare inchisa cu reflexe verzui
• Amestec de HC (lichide 80-90%, gazoase, solide) + O2, N2, S, metale
C 80…87%
H2 11…14%
O2 0,1…0,5%
N2 0,1…1,5%
S 0,04…1,5%
Metale grele 50…150 ppm Fe, Ca, Mg, Si, Al…
Titeiul. Proprietati fizico-chimice

Densitate r <0,83 usor

0,83<r<0,86 mediu
r>0,86 greu

Punctul de inflamabilitate -35…120 grade C

Puterea calorifica inferioara 11000…11500 kcal/k(46000…48000kJ/kg); benzina
10500 kcal; motorina 10000 kcal; etanol 6400 kcal;metanol 4620 kcal)
Temp de congelare -52…35 grade C
Viscozitatea la 200C 5mm2/s(algerian)…5500mm2/s (venezuelean)
Temperatura initiala de fierbere, de regula, >290C
%V distilat la 3600C variaza intre 25% si 55%
 Tipuri de combustibili pentru automobile

Criterii de clasificare:
• dupa destinatie,
• dupa starea de agregare,
• dupa natura lor,
• dupa procesul de fabricatie
 Compozitia combustibililor pe clase de compusi

normale

saturate
ramificate
aciclice
cu o dubla legatura
nesaturate
cu 2 duble legaturi
HC cu o tripla legatura

saturate
aliciclice nesaturate
ciclice
mononucleare
aromatice
polinucleare
 GPL C3, C4

Benzine C4…C10
energetice
Kerosen C6…..C16
Motorine C11…C20

Gazoline C4…C7

Produse
derivate din
titei Benzine speciale C5…C9

neenergetice White spirit C8…C11

Petrol lampant C10…C15

Lubrifianti C20…C40

Parafine C20…C30

Bitumuri C40…C100
 2021 Hidrocarburi
Hidrocarburi aciclice saturate
(parafine si izoparafine)
• Putere calorifica ridicata datorita
continutului mare de H
• Stabilitate mica la oxidare si
descompunere, rezistenta mica la
detonatie (parafine)
• Proportia in benzine COR 75…95 este
intre 55-80%
Ex: normalparafine
normalheptanul, C7H16, CO=0
cetanul, C16H34, CC=100
Izoparafine
Izooctanul, C8H17, CO=100
Heptametilnonanul, CC=15

Hidrocarburi aciclice nesaturate Ex: alchene (olefine)

• Instabili la stocare, reactivitate de 50 Etena, propena
ori mai mare decat parafinele la CH2=CH2, CH3-CH=CH2
formarea smogului Alcadiene: butadiena
• Formeaza gume prin oxidare si CH2=CH-CH=CH2
polimerizare
Alchine: etina, propina
• Se urmareste reducerea lor in benzine
HC=CH, HC=C-CH3
• Hidrocarburi ciclice saturate Ex: ciclohexanul
• Rezistenta la detonatie mai buna
decat alcanii normali (molecula mai
compacta) dar mai putin rezistente
decat aromaticele

• Hidrocarburi aromatice Ex:

• Rezistenta la detonatie mai mare dar • Mononucleare: benzenul
puterea calorifica mai mica
• Polinucleare: naftalina

• a metil naftalina, CC=0

Compusi cu S, O, N

• S 3…7% in titei
(10 mg/kg in 2012)
• Alcoolii R-OH
• Eterii R’-O-R
MTBE
ETBE
TAME
• Poliglicoli si poliesteri
 Surse si modalatati de obtinere a combustibililor
Obtinerea carburantilor din titei
- Obtinerea benzinelor component
- Obtinerea componentilor octanici
- Realizarea retetei de amestec
Procedee distilare fractionata
cracare
reformare
rafinare
Obtinerea carburantilor din gaze de rafinarie si gaze de sonda
Procedee: polimerizare, alchilare, izomerizare
Obtinerea benzinelor sintetice din chimizarea carbunilor (hidrogenare
directa p=200-700 bari, t=400-5000C; gazeificarea carbunilor->gazul de
sinteza)
Obtinerea benzinelor sintetice prin transformarea chimica a metanolului
Obtinerea carburantului auto din biomase
- obtinerea metanolului prin biosinteza (fermentatie alcoolica)
- conversia etanolului in benzina (t=300-4000C, p=1-5 atm,
catalizatori)
Obtinerea benzinelor auto din “plante energetice” familia
Euphorbiaceelor(latex ce contine HC, pana la 10% HC lichide))
Masuri pentru cresterea calitatii combustibililor

• Reformularea benzinelor
• Desulfurizarea carburantilor (motorina)
• Generalizarea utilizarii aditivilor
 Caracteristicile fizico-chimice si de exploatare
ale combustibililor
• Caracteristici care influenteaza procesele
termodinamice din motor

• Caracteristici impuse de necesitatea de a realiza o

uzura redusa si durabilitate crescuta

• Caracteristici care influenteaza alimentarea

motorului cu combustibil, transportul, depozitarea
si manipularea acestuia
 Caracteristici care influenteaza procesele termodinamice din motor
Volatilitatea carburantilor
• Definitie: Tendinta unei substante de a trece din stare lichida in stare de vapori in
anumite conditii de temperatura si presiune
• Depinde de:
• - conditiile atmosferice: temperatura, presiune, altitudine
• - constructia vehiculului: amplasarea unor componente ale sistemului de alimentare in
vecinatatea zonelor calde ale motorului
• - masa moleculara, natura si proportia componentelor
• Influenteaza: pornirea , continuitatea alimentarii
economicitatea functionarii
dinamicitatea functionarii
uzura
Volatilitatea se apreciaza prin:
Curba de distilare (compozitia fractionata)
Presiunea de vapori
Temperatura de inflamabilitate
(Raportul V/L)

Indice de volatilitate VLI=PVR(mbar)+7xE70 (%)

ISPA20
Determinarea compozitiei fractionate
Determinarea compozitiei fractionate
Aparate pentru distilare
fractionata
• Domeniu temp: ambient - la 450 0C
• Sistem de racire integrat
• Racire rapida la finalul testului
• Standarde ASTM D86—D850-
D1078 – ISO 07002, IP123-GOST B
–DIN 51751
Curba de distilare
Distilare fractionata efectuata in laboratorul CLMSA.
Curbe de distilare pentru: 1-benzina de aviatie; 2-benzina auto; 3-withe spirit; 4-petrol
lampant; 5-petrol pentru tractoare; 6-motorina
 Presiunea de vapori Reid (PVR)

• Presiunea de vapori a benzinei

determinata prin metoda si cu
aparatul Reid
• Grad de evaporare
• Tendinta de a forma dopuri
• Pierderi in transport si
manipulare
 Puterea calorifica
• Puterea calorifica=cantitatea de caldura care se degaja prin
arderea completa a unei unitati de masa/volum de comb
[kJ/kg],[kcal/kg]
• Puterea calorifica superioara=…arderea comb in calorimetru
• Puterea calorifica inferioara=…prin arderea unui comb in
conditii reale cand vaporii de apa raman necondensati

Punct de inflamabilitate
• Punctul de inflamabilitate=temperatura minima, la presiune
atmosferica la care amestecul aer-cb se aprinde pentru prima
data in contact cu o flacara, in conditiile unei determinari
standardizate
• Determinarea punctului de inflamabilitate.
 Punct de inflamabilitate

• Temperatura cea mai joasa la care

vaporii de la suprafata unui
combustibil la presiune
atmosferica normala se aprind in
contact cu o flacara

• Benzine<21C
• Petrol lampant 21-65C
• Motorine 65-140C
 Raportul V/L
ASTM D2538

• Analizor automat portabil de

teren si de laborator pentru
presiuni joase de vapori si
determinarea raport
vapor/lichid V/L

• Se masoara volumul de vapori

format la presiune atmosferica
la o temperatura de testare
specificata
• Influenta volatilitatii benzinei asupra functionarii
motoarelor cu aprindere prin scanteie
• Influenta volatilitatii motorinelor asupra
performantelor motoarelor cu aprindere prin
comprimare
 Corelatii intre curba de distilare si performantele mas

- t50 (cu cat mai redusa) cu atat

- omogenizarea amestecului mai buna
- scade durata de incalzire a motorului
- scade timpul de accelerare
- scade consumul de comb in perioada incalzirii motorului
- t90
dilutie, depuneri, gume
Influenta volatilitatii motorinelor asupra performantelor
motoarelor cu aprindere prin comprimare
• Compozitia fractionata(volatilitatea) influenteaza:
• vaporizarii
• intarzierii la aprindere, formarea amestecului
• Calitatea amestecului
• Arderea
• Injectie directa:
• Formarea jetului, caracteristici
• Consum
Influenta volatilitatii combustibililor asupra emisiilor din
evacuare
(influenta acesteia este mica in comparatie cu cea a arhitecturii vehiculului)

• % crescut de hidrocarburi grele

• Scadere t 90% =>reducere HC, crestere usoara NOx
• temperaturii ambiante => CO ,HC, NOx.

Influenta volatilitatii combustibililor asupra proprietatilor

lubrifiantului
• Lubrifiant diluare
• Depuneri
• Proprietati lubrifianti
• Frecari
• Uzura
• Depozite