Capitolul 1 Aspecte generale ale protecției mediului

1.1 Aproximarea ratei de deteriorare a atmosferei de către

automobile

Debitul de aer consumat de automobilele echipate cu m.a.i.:

Qaer = Nauto · Cutil · Cmot · Vt · v · ncicl;

Qaer = Nauto · Cutil · Cmot · Vt · v · n / 30

Număr de autoturisme și autovehicule comerciale utilizate în Europa în 2019:

1
 1. AUTOTURISME
Nauto ≈ 950 ∙ 106 autoturisme;
Cutil ≈ 0,2;
 = 4 timpi;
~ 70% cu m.a.s. Cmot mas ≈ 0,7;
~ 30% cu m.a.c. Cmot mac ≈ 0,3.
1.1 Cu m.a.s.
Vt ≈ 1,6 · 10-3 m3; v ≈ 0,4; n ≈ 2200 min-1;
Qaer 1 = 950 ∙ 106 · 0,2 · 0,7 · 1,6 · 10-3 · 0,4 · 2200 / (30 · 4);
Qaer 1 = 1,092 · 106 m3/s
1.2 Cu m.a.c.
Vt ≈ 2 · 10-3 m3; v ≈ 0,8; n ≈ 1600 min-1;
Qaer 2 = 950 ∙ 10 · 0,2 · 0,3 · 2 · 10-3 · 0,8 · 1600 / (30 · 4);
6

Qaer 2 = 1,216 · 106 m3/s

2. AUTOCAMIOANE ŞI AUTOBUZE
Nauto ≈ 250∙ 106 auto;
Cutil ≈ 0,25;
 = 4 timpi;
100% cu m.a.c. Cmot mac = 1.
Vt ≈ 4 · 10 m ; v ≈ 0,8;
-3 3 n ≈ 1500 min-1;
Qaer 3 = 259 ∙ 106 · 0,25 · 1 · 4 · 10-3 · 0,8 · 1500 / 30 · 4;
Qaer 3 = 2,5 · 106 m3/s

TOTAL Qaer auto = Qaer 1 + Qaer 2 + Qaer 3 = 4,808 · 106 m3/s

RESPIRAŢIA OAMENILOR
Qresp = Noameni · nresp/s · Vinsp;
Noameni ≈ 7,7 ·109; nresp/s ≈ 25/60; Vinsp ≈ 0,5 · 10-3 m3.
Qresp ≈ 7,7 ·10 · (25/60) · 0,5 · 10 = 1,6 · 10 m3/s
9 -3 6

CONCLUZIE
Qaer auto ≈ 3,005· Qresp

Qtotal = Qaer auto + Qresp = 6,408 · 106 m3/s = 6,408 · 106 · 1,225 = 7,85· 106 kg/s

Masa atmosferei matm = 5,15 1018 kg (Povară Rodica, Meteorologie generală,:

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006).
Timpul necesar consumării aerului atmosferic:
ani

2
 1.2 Preocupări privind poluarea aerului

• Sec. VI şi V î.Hr. – Hipocrate şi discipolii – influenţa aerului şi ambientului asupra

sănătății;
• Seneca (4î.Hr.-65d.Hr.) remarcă mirosul urât al fumului evacuat din coșurile
caselor;
• 79 d.Hr. – erupţia Vezuviului – Plinius cel Bătrân moare din cauza inhalării
aerului poluat;

• Anglia sec. XIII – Coroana ia măsuri de restricţionare (taxe) a arderii cărbunelui

în case;
• 1661- doctorul John Evelyn – tratat despre efectele negative ale fumului şi
aerului poluat din Londra datorate arderii cărbunelui pentru încălzirea locuințelor;

3
• Sec XVII – medicii purtau măşti cu substanţe balsamice pt. a-i feri de „miasmele”
ce răspândeau ciuma; malaria se datorează aerului rău (mala aria);
• Sec. XIX – apariţia trenului → temeri privind otrăvirea pasagerilor cu fumul
produs de locomotivă;

• 1915 – primele îngrijorări privind riscul potenţial al gazelor emise de automobile

4
 Canada, 1928

• 1945 formarea smogului fotochimic în zona Los Angeles;

Centrul civic al LA în 6 Ianuarie 1948,

Courtesy of UCLA Library Special
Collections - Los Angeles Times
Photographic Archive

Nori de poluare la orizont pe fundalul unei

fotografii din 1951, din California State
University Dominguez Hills Archives

5
Incidente majore produse de inversiuni termice:
- 1948 – Donora Valley, Pennsylvania, USA – smog-ul industrial s-a acumulat timp de 5
zile - 20 persoane au decedat; - 7000 de persoane (din 14000) s-au îmbolnăvit.
- 1952 – Londra, Anglia – The big Smoke, The great Smog of ‘52 - smog-ul datorat
arderii cărbunilor s-a acumulat timp de 4 zile; - 4000 de persoane au decedat; - 100
000 de persoane s-au îmbolnăvit.

Ca răspuns la aceste tragedii, s-au luat o serie de măsuri legislative privind reducerea
emisiilor de poluanți:
1. The Clean Air Act, 1956, Anglia – utilizarea de combustibili ce nu emit fum -
schimbarea sistemului de încălzire a locuințelor și utilizarea preponderentă a
electricității şi gazului natural - relocarea centralelor termoelectrice departe de oraş şi
creşterea înălțimii coșurilor;
2. The Clean Air Act, 1963, USA – precizează standardele pentru cei 5 poluanți
majori ai aerului: PM, SO2, CO; NOx, O3 - amendamentul din 1990 – standarde şi
mecanisme de control pentru ploile acide şi emisiile de carcinogeni.

Los Angeles – fotografii comparative

Definiţia poluării
Polluere (latină) = a murdări, a pângări, a polua;
DEX:
A polua = A face ca aerul, apa, mediul de viaţă să devină nocive din cauza
materiilor chimice reziduale, a deşeurilor industriale, a gazelor de eşapament etc.

6
 Consiliul Europei, 14 septembrie 1967:
„Poluarea aerului are loc atunci când prezenţa unei substanţe străine sau când o
importantă modificare a componenţilor acestuia este pasibilă de a produce un efect
dăunător, potrivit cunoştinţelor ştiinţifice ale timpului, sau de a crea un disconfort.”

Conferința Mondială ONU asupra mediului (1972):

„Modificarea componentelor naturale sau prezența unor componente străine, ca
urmare a activității omului și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se
găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort
sau împiedică asupra diferitelor utilizări ale mediului la care acesta putea servi în forma
sa anterioară”
Prin această definiţie se recunoaşte oficial faptul că cea mai intensă poluare
este consecința activității antropice.

1.3 Efecte ale poluării aerului

1.3.1. Efectul de seră
O parte din energia primită de Pământ de la Soare sub formă de radiaţii este
retrimisă în spaţiu. Unele gaze prezente în atmosferă absorb şi reflectă radiaţia
infraroşie emisă de suprafaţa Pământului

Soare Radiaţie termică Soare Radiaţie termică

Gaz cu efect de seră

Fără efect de seră Cu efect de seră

(Tmed = -18oC) (Tmed = +15oC)

Principalele gaze cu efect de seră: apa, CO2, N2O, CH4, O3.

Conferinţa de la Kioto – decembrie 1997 – reducerea concentraţiilor de:
➢ CO2 (bioxid de carbon),
➢ N2O (protoxid de azot),
➢ CH4 (metan),
➢ HFCs (hidrofluorcarburi),
➢ PFCs (perfluorcarburi),
➢ SF6 (sulfhexa fluorură)

7
 1.3.2. Smogul
Fotochimic (uscat):
Condiţii de formare:
• aer uscat; lipsa vântului;
• NO şi HC; lumină puternică (solară);
• temperaturi mai mari de 20OC;
Umed (londonez)
Condiţii de formare:
• umiditate atmosferică ridicată, t < - 4OC;
• funingine + SO + CO;

1.3.3. Ploaia acidă

Este formată din:
• oxizii de sulf,
• oxizi de azot ,
• vapori de apă

1.4 Statistici ale poluării mediului

8
Figura 1 Evoluția temperaturii la nivelul suprafeței terestre prin măsurare directă și din
satelit

Figura 2 Contribuția umană la efectul de seră

9
Figura 3. Emisii globale de gaze cu efect de seră antropogene în perioada 1990-2005

Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră antropogene din SUA în 2011

10
 Figura 5. Comparație a emisiilor de gaze pentru autoturisme fără un dispozitiv de
tratare a gazelor și cele cu catalizator

1.4.1. Emisii de CO2 (dioxid de carbon)

Figura 6. Evoluția CO2 din atmosferă în ultimii 10000 ani (graficul mare) și după 1750
(medalion). Măsurătorile sunt realizate la nivelul ghețarilor (marcate în culori diferite
pentru diferite studii) și eșantioane atmosferice (linii roșii) (02.03.2021)
11