Vascozitatea combustibililor

Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune tendintei de

deplasare relativa a straturilor componente, datorita fortelor de
atractie intermoleculara
(Cu cat aceste forte de frecare interioara sunt mai mari cu atat fluiditatea lichidului este mai mica)
Factori care influenteaza vascozitatea combustibilului
– compozitia sa chimica si fractionata,
– temperatura
– presiune.
Vascozitatea este una din principalele proprietati ale combustibilului de
care depinde
– alimentarea cu combustibil
– formarea amestecului in motor.
– Motorinele romanesti au viscozitatea cinematica
– la 200C cuprinsa in intervalul 5,43…8,66 mm2/s
– la 500C in intervalul 2,71…3,81 mm2/s
• vascozitatea dinamica;
• vascozitatea cinematica;
• vascozitatea relativa sau conventionala, 0E
• In functie de modul de definire se disting:
• vascozitatea dinamica;
• vascozitatea cinematica;
• vascozitatea relativa sau conventionala, 0E
• În Sistemul Internațional unitatea de măsură a viscozității dinamice este Pascal-secunda (Pa s), care
este egală cu 1 kg m−1 s−1.
• În sistemul CGS unitatea de măsură a viscozității dinamice este poise, numită după Jean Louis Marie
Poiseuille.
• 1 P = 1 g cm−1 s−1 . Curent se folosește subdiviziunea centipoise (cP), deoarece la 20 °C apa are
viscozitatea de 1,0020 cP, o coincidență convenabilă.
• Relația dintre poise și Pa s este:
• 10 P = 1 kg m−1 s−1 = 1 Pa s1 cP = 0,001 Pa s = 1 mPa s
• În Sistemul Internațional unitatea de măsură a viscozității cinematice este m² s−1.
• În sistemul CGS unitatea de măsură a viscozității dinamice este stokes (St), numită după George
Gabriel Stokes. Uneori se folosește subdiviziunea centistokes (cSt).
• 1 stokes = 100 centistokes = 1 cm2 s−1 = 0,0001 m2 s−1.1 centistokes = 1 mm²/sViscozitatea cinematică
exprimată în grade Engler se poate converti în unități SI cu relația:[1]
• [m² s−1]
 Factorii care influenteaza viscozitatea
combustibilului
• presiunea
• viscozitatea unui combustibil creste odata cu cresterea presiunii.
• Presiunea de injectie are o influenta insemnata asupra viscozitii: marirea presiunii in
sistemul de injectie pana la 200x105 N/m2, determina o crestere a viscozitatii
combustibilului cu 60%, in timp ce la presiuni de 400x105 N/m2 viscozitatea se
mareste de trei ori.
• Temperatura
• Cu cat temperatura este mai ridicata viscozitatea este mai redusa.
• Variatia viscozitatii benzinelor cu temperatura in domeniul temperaturilor pozitive,
este relativ redusa.
• Influenta temperaturii asupra viscozitatii motorinelor este mai importanta decat
asupra viscozitatii benzinelor (!la temperaturi sub 00C variatia viscozitii motorinei
cu temperatura este >>)
 Variatia viscozitatii motorinei cu temperatura
160

140

120

100
motorina din titei
Viscozitatea cinematica

parafinos
80
motorina de iarna
60
motorina din titei
40 neparafinos

20

0
-60 -40 -20 0 20 40 Variatia vascozitatii cinematice a uleiului M 10W40 Elf
Temperatura, 0C cu temperatura
300

Vascozitatea cinematica, [mm2/s=cSt]

250

200

8306b
150
8307b
8401a
100
8306a

50

0
0 20 40 60 80 100 120
temperatura
 Influenta viscozitatii asupra functionarii motoarelor cu
aprindere prin comprimare

• Marimea viscozitatii motorinei influenteaza calitatea pulverizarii care

se apreciaza prin
• finetea
• omogenitatea
• penetratia si
• unghiul de dispersie al jetului.
- viscozitatea este mai mare=> jetul de combustibil este mai compact,
unghiul de dispersie mai mic iar penetratia jetului este mai mare.

• In scopul imbunatatirii parametrilor jetului se impune utilizarea unor

motorine cu viscozitate redusa
• Fata de valoarea minima a viscozitatii exista insa restrictii impuse din
conditiile asigurarii unei ungeri corespunzatoare a unor piese ale
pompei de injectie si ale injectorului (pistonului plonjor, acul
injectorului etc).
(Cercetarile experimentale au aratat ca folosirea unui combustibil cu o
viscozitate de 1,10E20(2x10-6 m2/s) realizeaza o ungere satisfacatoare
a organelor mobile ale sistemului de injectie, cat si o pulverizare
optima a combustibilului)
• Din considerente de uzura cat si de pulverizare, limita inferioara s-a
stabilit la 1,10E20.
(Viscozitate motorine intre 2,0 si 4,5 mm2/s)
• Limita superioara a viscozitatii este impusa atat de calitatea
pulverizarii cat si de fluiditatea la temperaturi scazute.
Influenta viscozitatii asupra alimentarii motoarelor cu
combustibil
• Cresterea viscozitatii cu scaderea temperaturii poate fi atat de
importanta incat unii combustibili devin inutilizabili
• Viscozitatea are o mare influenta si asupra pornirii motorului la
temperaturi joase.
• Pornirea usoara a motorului diesel depinde de
-capacitatea de autoaprindere (CCmin)
-viscozitate
-punctul de congelare al motorinei.

La punctul de tulburare (care este cu aproximativ 60C mai mare decat

punctul de congelare) se poate produce infundarea sitelor sau a
filtrelor pentru retinerea impuritatilor mecanice din combustibil.
 Variatia consumului specific in functie de Variatia emisiei de fum in functie de
viscozitatea cinematica a motorinei viscozitatea cinematica a motorinei
465
100
Consumul specific de combustibil, ce,[g/kWh]

445
95

425
90

Emisia de fum, [unit conv]

405

85
385 ce
fum

80
365

345 75

325
70
0 20 40 60 80
0 20 40 60 80
Viscozitatea cinematica, [mm2/s]
Viscozitatea cinematica, [mm2/s]
• Punct de tulburare
• Punctul de curgere
• Punctul de congelare
• Temperatura limita de filtrabilitate
Temp de infundare a filtrului la rece(Cold Filter
Plugging Point)
• Temperatura limita operationala
• Temperatura limita de curgere(Low Temperature
Flow Test)
Punctul (temperatura) de congelare
• temperatura la care meniscul format de combustibilul dintr-o
eprubeta ramane nemiscat la inclinarea acesteia cu 450
• Pentru combustibili intereseaza si temperatura de tulburare, adica
temperatura la care se observa separarea unor particule solide fine in
combustibil (cristale de alcani solizi si microcristale de gheata) care
conduc la o alimentare defectuoasa a motorului.
• La temperatura de tulburare se formeaza cristale de parafina.
• De multe ori determinarea punctelor de congelare si tulburare nu
sunt suficiente pentru aprecierea comportarii combustibililor la
temperaturi scazute in sistemul de alimentare
• Punctul de filtrabilitate, temp limita de filtrabilitate (mai mica decat t
de tulburare-aprox cu 10 0C)
• Temperatura limita operationala
In exploatare motorul poate functiona sub cifra de filtrabilitate
! Importanta asupra functionarii cb la temp scazute o are si viteza de racire (mai problematica e o
racire lenta)

Limita de filtrabilitate (CFPP), [0C]

-40

-35

Temp limita de functionare iarna, [0C]

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0 -5 -10 -15 -20 -25

0
Tensiunea superficiala an IV 2021

• se manifesta la suprafata libera a lichidelor, adica la suprafata de separare a

acestora de un gaz
• -finetea si omogenitatea pulverizarii combustibilului.
• Tensiunea superficiala e direct proportionala cu continutul fractiunilor
grele si cu vascozitatea combustibilului.
• hidrocarburile aromatice au o tensiune superficiala mai mare decat alcanii.
• -cresterea intarzierii la aprindere si a duratei de vaporizare
• dependenta de temperatura si presiune.
 Variatia tensiunii superficiale cu temperatura
31000

30000

29000
Tensiunea superficiala, N/m

28000

Petrol pentru tractoare

27000 motorina de iarna

motorina de vara

26000

25000

24000
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Temperatura, 0C
Temperatura de autoaprindere
• temperatura minima la care combustibilul se aprinde fara interventia
unei surse exterioare.
- presiune
- compozitia combustibilului,
• Cea mai inalta stabilitate o au aromaticele urmata de naftene si alcani.
Variatia temperaturii de autoaprindere cu presiunea aerului
700
Temperatura de autoaprindere, taa, [oC]

600

500

400

300 motorina
benzen
200

100

0
0 5 10 15 20 25 30 35
Presiunea aerului, bar
Indicele de cocs

• Indicele de cocs este = procentul de cocs care se formeaza la cocsificarea unei

cantitati date de combustibil.
• Determinarea indicelui de cocs pentru motorina, uleiuri si pacura se face prin
metoda Conradson.
• depinde de
- compozitia fractionata a combustibilului si de
- gradul de rafinare.
• indice de cocs mare=>o tendinta mare a combustibilului de a forma calamina.
• Pentru motoarele rapide, se impune ca indicele de cocs sa aiba o valoare cat mai
mica.
• Puterea calorifica (calorica)
• Puterea calorifica reprezinta cantitatea de caldura care se degaja prin
arderea izobara si izoterma completa a unei unitati de masa sau volum
de combustibil si se exprima in kJ pe unitatea considerata.
• Lucrul mecanic efectiv produs de un motor si consumul specific de
combustibil este determinat de puterea calorifica a combustibilului
utilizat.
• puterea calorifica inferioara si superioara.
Puterea calorifica inferioara a diferitelor produse

PCIm[MJ/kg] PCIv[MJ/litru]

60 50
46.11
50 43.2 42.6
37 36.6 37.7 37.4
40 32
35.8 34.14 36 33.2 34.3
29.5 29.3
26.8 26.2 27
30 20.5
24.8
19.46 21.5
16.5
20
10
0
C

Be PL

E
E
B
1

ol

ta
ol

ta
in

M
TB
AT
N

an
an

pi
a

pi
G

or
in

in
G

TA

ra

ra
Et

M
et
ot
nz

nz

de

e
M
Be

rd
ei

te
Ul

Es
Densitatea
• raportul dintre masa corpului si volum
• Densitatea relativa d420, la 200C, se defineste ca raportul
dintre densitatea combustibilului si densitatea apei in vid la
temperatura de 40C si 760 mm Hg.
• densitatea relativa la 200C este data de relatia
d420=d4t+c(t-20)
d415