Controlul și reducerea poluării

CAPITOLUL 4 INFLUENŢE ASUPRA GENEZEI POLUANŢILOR

DIN GAZELE DE EVACUARE ALE M.A.S.

Departamentul Autovehicule Rutiere

2020-2021
4.1 DOZAJUL
Raportul aer-combustibil este unul dintre
paramentrii cei mai importanți ce afectează
concentrațiile emisiilor de gaze de evacuare.

Figura 4.1 Influența calității amestecului

asupra concentrațiilor principalelor
substanțe din gazele de evacuare precum
și asupra puterii efective și a eficienței
economice

➢ [CO] crește pe măsura îmbogățirii amestecului datorită

lipsei de O2. La amestecuri sărace, [CO] este foarte
redusă.
➢ Consumul este minim în zona amestecurilor sărace.
➢ Pe măsura sărăcirii amestecului, [NO] crește datorită
creșterii concentrației de [O2]. La amestecuri foarte
sărace temperatura din cilindru începe să scadă
datorită reducerii dozei de combustibil pe ciclu. Drept
urmare reacțiile chimice generatoare de NO vor fi
încetinite și [NO] va scădea.
4.1 DOZAJUL ➢ Tge: în primă fază, arderea se prelungește în destindere pe măsură
ce amestecul este mai sărac, fiind influențată de factorii chimici; în
a doua fază, creșterea este influențată de parametrii fizici:
turbulența crescută va determina o creștere a presiunii, astfel încât
gazele care ies prin supapa de evacuare sunt din ce în ce mai
fierbinți; la amestecuri sărace și foarte sărace gazele de evacuare
devin mai reci deoarece regimul termic al ciclului scade din cauza
reducerii dozei de combustibil pe ciclu.
➢ C[O2]: la amestecurile bogate este foarte redusă în gazele de
evacuare, dar crește foarte rapid în zona amestecurilor sărace,
acolo unde orice surplus de O2 se va regăsi în gazele de evacuare.
La amestecuri bogate creșterea [O2] cu sărăcirea relativă a
amestecului este mult mai lentă deoarece în tot acest domeniu
combustibilul este în exces și va căuta să consume tot oxigenul.
➢ CHS - scade pe măsura sărăcirii amestecului deoarece ea se
reduce și la nivelul global al întregului cilindru.
➢ hS - este minimă la dozaje îmbogățite, acolo unde arderea este
cea mai rapidă, regimul de p și T cele mai ridicate (λ≈0,9).

Tge – temperatura gazelor de evacuare;

CO2 – concentrația de O2 din gazele de evacuare;
CHs - concentrația de HC din stratul limită;
hs – grosimea stratului limită.
4.1 DOZAJUL
Consecințe:

➢ Cantitatea de HC provenite prin SFP va fi proporțională cu CHS și cu hs.

➢ Pe de altă parte SFMG este ridicată atât la amestecuri bogate și foarte bogate cât și la amestecuri sărace și
foarte sărace din cauza neomogenității chimice a amestecului proaspăt din aceste situații.

➢ Ca rezultat al tuturor acestor fenomene, [HC] ar înregistra un punct de minim în zona amestecurilor
îmbogățite (nu bogate).

➢ Nivelul [HC] este însă definit și de fenomenul de postardere. Acesta este cu atât mai intens cu cât Tge este
mai mare. În consecință [HC] va atinge un minim în zona amestecurilor săracite.

➢ Postarderea este favorizată de creșterea [O2] și deci, ea va fi cea mai intensă la amestecuri sărăcite
când Tge este mare și [O2] este ridicată.
4.2 TEMPERATURA AERULUI ADMIS ÎN CILINDRU

Creșterea temperaturii aerului admis în cilindrii duce

la creșterea [NO] prin efect termic. Atunci când
încălzirea aerului admis este foarte accentuată are
loc o scădere importantă a coeficientului de
umplere, ceea ce semnifică reducerea [O2]. În
consecință la tadm>1000 [NO] scade.
4.3 PRESIUNEA DIN CONDUCTA DE ADMISIE

pca rez ward pcil, Tcil [NO]

Cu cât pca crește, cu atât regimul de

presiune și temperatură din cilindrii
motorului va crește și în consecință
emisia de NO va crește. În cazul
amestecului bogat, [NO] are valori
mici datorită lipsei de O2. La
presiuni mici SFP și SFMG se
suprapun iar emisia de HC crește.
4.4 PRESIUNEA DIN GALERIA DE EVACUARE

➢ Din cauza obturării parțiale a traseului de evacuare,

presiunea din conductă poate crește. Cu cât presiunea din
galeria de evacuare crește, cu atât conținutul de gaze arse
reziduale va fi mai mare, regimul termic va scădea și [O2] va
fi mai mică. În consecință NO va scădea la creșterea pge.

➢ La HC, deși la creșterea presiunii în evacuare SFMG devine

mai amplă, [HC] tinde să scadă. Aceasta se explică prin
reducerea vitezei de curgere în galeria de evacuare, fapt ce
conduce la o postardere mai completă (există timp mai mult
la dispoziție pentru postardere).

➢ În privința CO, postarderea este nesemnificativă și deci va

avea influență SFMG, generatoare nu numai de HC ci și de
CO. [CO] va suferi mai mult în urma încetinirii deplasării
gazelor de evacuare. CO este foarte sensibil la calitatea
amestecului mai ales când acesta se îmbogățește. La
creștere presiunii din galeria de evacuare s-a realizat și o
îmbogățire a amestecului.
4.5 SARCINA MOTORULUI
Tendințe opuse: influența depresiunii din conducta de
admisie și timpul cât gazele de evacuare evoluează în
conducta de evacuare. Creșterea sarcinii motorului
conduce, de regulă, la diminuarea SFMG datorită creșterii
presiunii din galeria de admisie (clapeta de accelerație se
deschide mai mult la sarcini mari). Grosimea stratului
limită se reduce odată cu creșterea sarcinii deoarece are
loc o creștere a temperaturii și presiunii din cilindrii. Din
aceste motive, la creșterea sarcinii, [HC] scade.

La sarcini mijlocii amestecul este sărac. La sarcini mici și mari

amestecul este bogat. În privința CO modificarea sarcinii are influență
indirectă prin modificarea dozajului. La dozaje sărace [CO] este
foarte mică, dar crește la dozaje bogate (calitatea amestecului va
influența [CO]). Reprezentarea cu roșu corespunde dozajelor
sistemelor de injecție în poarta supapei
 4.6 TURAŢIA MOTORULUI
La creșterea turației se intensifică turbulența și
amestecul inițial devine mai omogen, rezultând că
SFMG scade. De asemenea, creșterea turației
produce o dispersie a „norișorilor” creați prin
SFMG și astfel, flacăra se propagă mai bine. La
creșterea turației, grosimea stratului limită scade
datorită creșterii turbulenței din cilindrii (rezultând
scăderea concentrației de HC prin SFP) și Tge
crește deoarece timpul în care are loc transferul
de căldură de la gazele fierbinți la pereți scade.
Rezultă intensificarea postarderii. În consecință, la
creșterea turației, [HC] scade.
În privința NO există tendințe
contradictorii. La creșterea turației:
• arderea se deplasează în destindere, presiune
este mai mică și [NO] scade;
• timpul (ms) scade, [NO] scade;
• transferul de căldură de la gaze la perete este
mai mic, gazele mai fierbinți rezultând
creșterea [NO];
• coeficientul de umplere scade, cresc pierderile
gazodinamice, [O2] scade, [NO] scade;
 4.7 AVANSUL LA SCÂNTEIE

La creșterea avansului presiunea este mai mare

pentru că se însumează presiune din comprimare cu
presiunea de ardere, apoi gazele se destind rapid; la MAS
apare fenomenul de ardere cu detonație. Când avansul
este foarte mic, arderea se desfășoară, în majoritate, în
destindere, iar cele două efecte (presiunea de ardere și
presiunea de comprimare) se scad (nu se mai
acumulează). Destinderea se realizează cu viteză mai
mică, răcirea este mai mică iar gazele rămân fierbinți.
Cu cât p2/p1 crește cu atât primele tranșe de gaze
arse vor fi mai puternic comprimate și se vor încălzi mai
mult rezultând creșteri ale [NO].
T3 (temperatura gazelor la deschiderea supapei
de evacuare) scade cu creșterea avansului la scânteie
deoarece se amplifică gradul de destindere a gazelor.
Drept urmare, la creșterea avansului Tge scade, se reduce
postarderea, iar [HC] crește.

1 – punct de separare a curbelor de presiune (început fază

de ardere); 2- pmax; 3 – deschiderea supapei de evacuare.
4.7 AVANSUL LA SCÂNTEIE

BDTC = Before
top dead center
= înainte de PMI

Concentrația de NO la
evacuare în funcție de
avansul la aprinderea
scânteii, la un motor MAS,
cu turație de 1600 rpm,
coeficient de umplere 50%

30.03.2021
4.8 TEMPERATURA LICHIDULUI DE RĂCIRE

Cu cât peretele este mai cald cu atât stratul limită creat prin SFP se subțiază rezultând concentrație de HC mai
mică. Când lichidul devine mai cald, gazele de evacuare vor fi mai fierbinți. Se accelerează post-arderea și
[HC] va scădea. La creșterea temperaturii lichidului de răcire, cedarea de căldură la perete scade, temperatura
gazelor din cameră crește, iar concentrația de NO crește.
 4.9 RAPORTUL ASC/ VC
Asc – arie pereți camera de ardere; Vc – volum cameră de ardere;

➢ Cu cât, la același Vc, Asc crește, cu atât hs va avea un

volum mai mare și deci [HC] crește.

➢ Cu cât Asc crește cu atât transferul de căldură de la

gazele fierbinți la perete crește (se amplifică SFP-ul ) și
rezultă că temperatura gazelor pe ciclu scade și [NO]
scade.

➢ [CO] este insensibilă.

 4.10 Influențe ale stărilor tehnice
Emisiile de HC excesive pot fi cauzate de:
• Avans mare la sistemul de aprindere;
• Timp de aprindere incorect;
• Amestec extrem sărac sau bogat;
• Compresie cilindrică scăzută;
• Supape, ghidaje sau tacheți defectați;
• Inele, pistoane sau cilindrii defecte;
• Lipsă de etanșeitate.

Emisiile de CO excesive pot fi cauzate de:

• Amestecuri bogate de aer / combustibil;
• Filtru de aer murdar;
• Injectoare defecte;
• Presiune de combustibil mai mare decât cea normală;
• Senzor de intrare defect al sistemului;
Emisiile excesive de HC și CO pot fi cauzate de:
• Sistem PCV conectat (sistem de ventilație a carterului pozitiv (PCV));
• Raportul aer / combustibil excesiv de bogat;
• Supapa de admisie blocată în poziție deschisă;
• Pompa de aer inoperantă sau deconectată;
• Uleiul de motor diluat cu benzină.
4.10 Influențe ale stărilor tehnice
Valorile O2 mai scăzute decât cele normale pot fi cauzate de:
• Amestecuri bogate;
• Filtru de aer murdar;
• Injectoare defecte;
• Presiuni de combustibil mai mari decât cele normale;
• Senzor de intrare defect al sistemului;
• Sistem PCV restricționat;
• Curățarea canistrei de carbon activ la ralanti și la viteze reduse.

Valorile mai mici decât cele normale de CO2 pot fi cauzate de:
• Neetanșeități în sistemul de evacuare;
• Amestec bogat.

Valorile O2 mai mari decât cele normale pot fi cauzate de:

• Rateuri la aprindere;
• Amestecuri sărace;
• Neetanșeități pe traseul de vacuum;
• Presiuni de combustibil mici;
• Injectoare de combustibil defecte;
• Senzor de intrare defect al sistemului.