Utilizarea compusilor organici oxigenati ca substituienti sau

componenti ai combustibililor pentru automobile

*cresterea continua a consumului de combustibil

*restrictiile impuse privind protectia mediului ambiant
*caracterul neregenerabil al resurselor de petrol
*estimarile privind rezervele de petrol
-reduc intr-o anumita masura dependenta producerii combustibililor de titeiul
neprelucrat, aducand o nota de stabilitate pe piata

Benzina Combustibil Etanol din Compusi Gaz petrol Electricitate

diesel biomase organici lichefiat
oxigenati (GPL)
49,3% 16% 4% 23% 7% 0,7%

Principalele tipuri de combustibil pentru alimentarea motoarelor autovehiculelor

note de curs 1
• a doua mare sursa de energie pentru alimentarea automobilelor, este
reprezentata de compusii organici oxigenati .
• COO au cele mai bune perspective de utilizare din punctul de vedere al
posibilitatilor de producere, stocare, distributie, precum si al corelarii cu cerintele
motorului.
• ratiuni economice, politice, sociale si ecologice au contribuit la introducerea in
circuitul economic a combustibililor pe baza de compusi oxigenati.
• Avantaje:
- eliminarea aditivilor de plumb din benzine
- reducerea dependentei multor tari fata de livrarile de materii prime
energetice din exterior,
- scaderea nivelului de noxe emise in atmosfera,
- solutionarea problemei supraproductiilor agricole

note de curs 2
• Dintre compusii organici oxigenati, cei mai importanti sunt:IV 2021

Alcoolii:
Metanol, MeOH, CH3OH
Etanol, EtOH, C2H5OH
Izopropanol, IPA, C3H7OH,
T-butanol, TBA, C4H9OH
Amestec de alcooli
R - OH
Obţinere: înlocuirea unuia sau
mai multor atomi de H cu
gruparea oxidril OH:
Eterii:
Metil-tert-butil-eter, MTBE, CH3-O-C4H9;
Metil-tert-amil-eter, TAME, C5H11-O-CH3
Etil-tert-butil-eter, ETBE, C2H5-O-C4H9;
amestec de eteri
R’-O - R
Obţinere: derivaţi ai compuşilor hidroxilici
Rezultă din 2 molecule de alcool sau
fenol prin eliminarea unei molecule de
apă.

Esterii
(R’-COO-R)
esteri metilici ai unor acizi grasi(lauric C12, miristic C14,
palmitic C16, oleic C18)
note de curs 3
 Proprietati ale COO
Constanta / Proprietatea CH3OH C2H5OH TBA MTBE MTAE Benzină Motorină
metanol etanol
Masa moleculară 32,04 46,07 74,12 88,15 102,18 ~ 98 ~ 204
Temperatura de topire la - 97,9 - 114,6 - 25,5 - 115,5 - - 30 - 35 ... +5
presiune atm., 0C (trece in
faza lichida)
Temp. de fierbere la 64,85 78.5 82.8 55.3 86.3 30 ... 190 180 ... 360
presiune atm., 0C
Căldura de vaporizare, 1100,75 854 510 337 310 290 ... 380 250
kJ/kg
Punctul critic (punctul T si p,
dincolo de care nu se mai 240,15 243,15 235 227 - - ~ 470
poate lichefia) 7,95 6,30 - - - - ~ 2,2
Tcrt, 0C 358 280 - - - - -
pcrt, Mpa
cr, kg/m3
Stare normală
(1,013105N/m2; 293K) 0,735 0,825 ...
, kg/dm3 0,796 0,794 0,792 0,746 0,750 ...0,760 0,870
cp, J/kgK 2,369 2,369 - - - 2,010 1,93
, 103 Ns/m2 0,584 1,200 - - - 0,420 2 ... 7

P.V.Reid, daN/cm2(bari) 0,34 0,14 - - - 0,8 vara 0,014

0,9 iarna
T prin vaporizarea unui 147 96,5 50,8 33 28 28 20
amestec teoretic, 0C

note de curs 4
Caracteristica CH3OH C2H5OH TBA MTBE MTAE Benzină Motorină

Lmin, kg aer/kg comb. 6,44 8,95 11,1 11,7 12,1 14,9 14,5
Qin, kJ/kg 19937 26805 32560 35200 36500 42690 42600
Qamestec stoichiometric
la p0 = 1,013105N/m2
T0 = 293K
kJ/m3amestec 3256 3393 3658 3740 3978 3758 3948
kJ/kg amestec 2680 2693 2690 2771 2786 2701 2937

CO/R 106 106 113 117 114 98 -

CO/M 87 87 100 100 100 90 -
Sensibilitate 19 19 13 17 14 8 -

CC 0 ... 3 5 ... 10 - - - - 45...55

Tautoaprindere, 0C 463,9 422,8 - - - 257...327 200...220

Tinflamabilitate, 0C 11 12,8 - - -  20 50...140

note de curs 5
• Calitatile octanice ale compusilor oxigenati sunt prezentate in
tabelul
Componentul COR COM

Benzina de baza 90-92 80-81

Metanol 112 90

Etanol 106 95

t-butanol 108 98

MTBE 117 101

ETBE 118 105

TAME 112 99

note de curs 6
 Principalele cai de utilizare la scara industriala a compusilor organici
oxigenati in calitate de substituienti partiali sau totali ai combustibililor
auto de origine petroliera
• Utilizarea alcoolilor inferiori:
- metanol, etanol, tert-butanol
- amestecuri de alcooli C1-C4 ca atare sau
- in amestec cu benzina sau motorina;
• Obtinerea de benzine sintetice prin conversia catalitica a metanolului si
etanolului;
• Utilizarea eterilor organici: MTBE, ETBE, TAME si a altor eteri in
calitate de componenti cu proprietati octanice ridicate pentru benzine;
• Folosirea esterilor naturali de tipul uleiurilor vegetale precum si a
derivatilor acestora in calitate de componenti sau substituienti ai
combustibililor diesel.

note de curs 7
Interesul pentru utilizarea compusilor organici oxigenati este justificat de
urmatoarele considerente:
• maresc disponibilitatea de combustibil pentru automobile >> o noua
cale care permite obtinerea de combustibili pentru automobile din surse
nepetroliere;
• - avand indici octanici si, respectiv, cetanici superiori, alcoolii, eterii,
esterii pot contribui la cresterea calitatii benzinelor si motorinelor auto;
• - satisfac unele cerinte actuale si de perspectiva privind protejarea
mediului inconjurator;
• permit crearea de piete stabile pentru produsele agricole excedentare,
existente in unele tari.

note de curs 8
Compusii organici oxigenati si m.a.s.

Substituirea partiala sau totala a benzinei clasice cu

compusi organici oxigenati se face pe scara industriala in
urmatoarele variante:
  Utilizarea alcoolilor puri (metanol, etanol, tert. butanol
etc);
  Folosirea amestecurilor de alcooli, in diferite proportii;
  Utilizarea compusilor organici oxigenati in amestec cu
benzine;
  Conversia alcoolilor si a uleiurilor vegetale in benzine
sintetice.

note de curs 9
 Utilizarea alcoolilor puri

• Alcoolii nu pot fi utilizati ca substituienti totali ai benzinei in motoarele

automobilelor fara modificari si adaptari
Proprietati:
• Alcoolii -volatilitate foarte redusa, -presiuni de vapori Reid foarte
scazute
• > evaporarea nu poate avea loc la tempearturi mai mici de 100C =>
pornirea motorului la temperaturi joase!!!!
• -utilizarea unor dispozitive speciale de vaporizare a combustibilului
adaptate la sistemul de admisie sau aditivarea alcoolilor cu compusi
volatili
• -caldurii masice de vaporizare. Metanolul - o extrema.
• vaporizarea metanolului rezulta un efect de racire a aerului cu circa
1500C.
• Neajunsurile enumerate sunt intalnite doar in cazul alcoolilor.
• Eterii organici au valori ale caldurii de vaporizare apropiate de cele ale
benzinelor
note de curs 10
• Dozaje limita:
Alcoolii au functionare stabila la dozaje mai sarace
Ex:
m.a.s.  = 6,94, n = 1600 rot/min, taer = 82OC, tapă = 85OC,
pmi = 3,76 bar benzină: llim = 1,43;
metanol: llim = 1,75.
• Caldura de ardere -se diferentiaza net de benzine.
– Este mai mica la toti COO decat la benzina si motorina, ------
compensata de raporturile stoechiometrice (variaza in acelasi
sens cu caldura de ardere).
– Pentru amestec Qin este apropiata de cea a comb conv.
• viteza de ardere in faza initiala a amestecurilor aer-alcooli este
mai ridicata decat a amestecurilor aer-benzina = > timp mai redus
necesar initierii arderii in m.a.s.
• modificari constructive ale motoarelor

note de curs 11
 Viteza de ardere laminara

Variatia vitezei de ardere cu 1/l

p=1 bar, T0=298 K
50

45

40
Viteza de ardere, cm/s

benzina
35

metanol
30
izooctan

25

20

15
0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6
Calitatea amestecului, 1/l

note de curs 12
• Cifra octanica
C.O.O. au rezistenţă ridicată la autoaprindere şi la
detonaţie
rezulta posibilitatea măririi lui   i  cu 5 ... 10% (până
la 11 ... 14)
• întârzierea la autoaprindere este f. mare 
imposibilitatea funcţionării m.a.c. cu alcooli inferiori
• Uşurarea autoaprinderii C.O.O. – prin aditivare cu
acceleratori de reacţii (nitraţi organici). î.a.a. poate fi
adus la aceeaşi valoare cu a motorinei.

note de curs 13
Intarzierea la autoaprindere

note de curs 14
Avantaje ale utilizarii COO
• proprietati favorabile utilizarii lor in m.a.s.:
• viteza arderii laminare superioara fata de cea a benzinei -
reducerea duratei initiale si totale a arderii si la avansarea
limitei de inflamabilitate spre amestecuri mai sarace) si
rezistenta superioara la detonatie.

• reducerea duratei totale a arderii si posibilitatea utilizarii unor

amestecuri mai sarace si a unor rapoarte de comprimare
superioare >>>>>randamente indicate mai ridicate.

note de curs 15
Inconvenientele folosirii alcoolilor, constatate in m.a.s., sunt:

• - reducerea puterii efective

• - inrautatirea vaporizarii
• - dificultatea pornirii la rece

• - cresterea incidentelor in functionarea motorului la cald

• - calitati defavorabile de ungere;

• - cresterea coroziunii

• - toxicitatea alcoolilor (metanol-deosebit de toxic; 5-10g oral provoaca

orbirea, 30-75 g doza letala la om)

• - incompatibilitatea cu uleiul din sistemul de ungere si cu elastomerii.

note de curs 16
 Utilizarea metanolului sau etanolului in m.a.s.=>modificari
constructive

• Caldura de vaporizare foarte ridicata a alcoolilor >> pelicule de alcool

pe peretii raciti ai traseului de admisie,
• solutie:racordarea colectorului de admisie la circuitul de racire al
motorului sau la traseul de evacuare al gazelor arse.
• Puterea calorifica redusa >>consumului de combustibil sa se dubleze
si, drept urmare,
• capacitatea rezervorului de combustibil.

• Atentie:
- gradul de toxicitate marit al vaporilor de alcooli (constructia
rezervoarelor cu capac interior flotant),
- efectul coroziv al carburantului asupra pieselor metalice si
- de posibilitatea separarii fazelor alcool-combustibil in prezenta apei.

note de curs 17
.

• Solubilitatea CH3OH în Prezenţa apei în benzină:

benzine este favorizată de
proporţia de HC aromatice
prezente în benzine.
• Punctul de tulburare (limita
de separare a metanolului)
•La ieşirea din rafinărie 50 ... 80 ppm;
•Manevrare, transport, stocare 100 ppm
•Metanolul conţine apă 500 ppm
•Metanolul este higroscopic=>% apă creşte în timp
 în rezervorul automobilului 0,05 ...0,08% apă
Prezenţa apei măreşte riscul separării amestecurilor benzină –
metanol:
5% metanol, 13% HC aromatice, + apă 0,05%  Ttulburare = +10OC.

Concentraţia de Concentraţia de HC Ttulburare,

metanol aromatice OC

5% 13% -20

5% 25% -26

15% 13% +8

15% 25% -12

note de curs 18
 Influenta adaugarii alcoolilor asupra COR
99

98

97

96

Etanol
COR

95
Metanol
Poly. (Etanol)
94 Poly. (Metanol)

93

92

91
0 5 10 15 20 25
% R-OH

note de curs 19
 700

650
Presiunea de vapori Reid, mm Hg

600

i-BU-OH
n-Or-OH
550
Metil-fuel 30
Et-OH
Metil fuel 10
500
Me-OH

450

400
0 2 4 6 8 10 12 14 16
R-OH, % masa

note de curs 20
 Distilarea fractionata a amestecului benzina-metanol
comparativ cu benzina

250

200

150
Temperatura

8306a
8306b
8307a
100

50

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Procent distilat

note de curs 21
CONCLUZII PRIVIND UTILIZAREA C-OH LA M.A.I. DE AUTOVEHICULE

La m.a.s.
• Tendinţa de reducere a Pe la Qcomb= const. Datorită Qinf mai mici;
•  O în moleculele C.O.O.  Lmin ;
• Qamestec se menţine cvasiconstant;
• Încetinirea vaporizării alcoolilor în conducta de admisie datorită Qva
• Pornire la rece dificilă (pres. vap. redusă la temp. mici);
• Tendinţa formării dopurilor de vapori;
• Miscibilitate limitată a metanolului în benzine (influenţa apei);
• Rezistenţă la detonaţie ;
• Posibilitatea măririi lui  ;

La m.a.c.
• Tendinţa de reducere a Pe;
• Întârziere mare la autoaprindere (CC foarte mică);
• Miscibilitate redusă a alcoolilor în motorină, accentuată de prezenţa apei;
• Calităţi defavorabile de ungere (viscozitate redusă);
• Atac chimic direct al unor compuşi specifici formaţi în timpul arderii.
note de curs 22
Utilizarea amestecurilor benzina-eteri

note de curs 23
 Avantajele si dezavantajele utilizarii eterilor
Avantaje
• Introducerea eterilor in procent de 5-15% creste CO cu pana la 5 unitati
• Sunt miscibili in orice proportie cu benzinele si nu pun probleme de
separare nici in prezenta apei nici la temp scazute
• Utilizarea lor in procente de 5-15% este compatibila cu sistemele actuale de
distributie
• Nu au actiune coroziva asupra pieselor din sist de aliemntare si nici
probleme de compatibilitate cu materialele plastice
• Adaugati in procente de 5-15% in benzine nu modifica semnificativ
proprietatile fizice, curbele de distilare si presiunile de vapori
• Imbunatatesc volatilitatea si amelioreaza consumul de cb
• Imbunatatesc pornirea la rece eliminand aditivii anticongelanti
• Nu formeaza peroxizi in timpul depozitarii

Dezavantaje:
- pret
- determina o crestere a a concentratiilor de alcooli, aldehide si acizi in gazele
de esapament

note de curs 24
Cercetarile actuale vizeaza urmatoarele directii:

 Valorificarea sisturilor bituminoase ;

 Utilizarea drept combustibil a gazelor naturale;
 Obtinerea benzinelor sintetice prin chimizarea gazelor naturale, a
carbunelui si a biomaselor;
 Obtinerea de carburanti de biosinteza prin cultivarea “plantelor
energetice”;
 Utilizarea hidrogenului drept combustibil;
 Utilizarea compusilor chimici oxigenati.

note de curs 25
Obtinerea benzinelor sintetice din alcooli
Conversia catalitica metanolului si etanolului in benzine

note de curs 26