Metoda fizica fara modificarea st-rii hidrocarburilor , distilarea fractionate in atmosfera si in vid. Distilarea atmosferica (360 grade C - titei) - cocs , bitum, pacura , uleiuri , motorina , kerosin , benzina , gaze . Benzina (10-15%) este supusa ulterior etilarii de fractionare . Metoda chimica cracare , reformare, izomerizare, alchilare , polimerizare. Cracare termica se obtin benzine cu stab. mica la detonatie din semigudron. Cracare catalitica benzine in prezenta catalizator. Silicat de Al din gudron si semigudron . Hidrocracare se obtin benzine si motorine , uleiuri de calitate din titei in prezenta Mb sau Platina. Reformare/Izomeriz benzine cu rezistenta inalta la detonatie din benzine obtinute la distilarea primara Polimerizare olefinelor din gazelle olefine de obtin benzine cu rezistenta inalta la detonatie RON97 si se mai utilizeaza la obtinera uleiurilor sintetice . 10-17. Presiunea de vapori este determinate la t=37,8 *C si caracterizeaza stabilitatea fizica a benzinei, proprietatile de pornire si formarea dopurilor de vapori in sistemul de alimentare a motorului. Valoarea presiunii de vapori pentru benzine de vara(VP=45...60kPa) de iarna(VP=60...90kPa). Compozitia fractionata a benzinei este apreciata prin temperatura initiala de distilare Ti, temperatura de distilare a 10% din volum(T10) sau procentul evaporate la 70*C(E 70), temperatura de distilare a 50% din volum (T50) sau procentul evaporate la 100*C (E100).... Temperatura initiala de distilare, temperatura de fierbere a 10% din volum si procentul evaporate la 70*C caracterizeaza proprietatile de pornire a benzinei. Cu cresterea Ti si T10 si respectiv scaderea E70 creste stabilitatea fizica a benzinei si mai joasa este probabilitatea formarii dopurilor de vapori. Temperatura de distilare a 50% din volum si procentul evaporate la 100*C caracterizeaza durata incalzirii motorului dupa pornire, capacitatea de repriza a motorului si omogenitatea amestecului. Micsorarea T50 si majorarea E100 imbunatatesc capacitatile de mai sus numite. Temperatura de distilare a 90% din volum, procentul evaporate la 150*C(180*C) si temperatura finala de fierbere influenteaza nemijlocit asupra consumului de combustibil, puterii motorulu, uzurii cilindrului motorului, lichefierii uleiului in baia de ulei. 18. Volatilitatea benzinei este caracterizata de indicele de volatilitate care se determina cu relatia VLI=10VP+7*E70 In dependenta de valoarea caracteristicilor de volatilitate standardul European EN 228 clasifica benzinele in clasele: A,B,C,D,E,F (F cea mai mare volatilitate, clima rece ) 19. Antidetonant pentru benzine tetrametilplumb TMP Pb(CH3)4, ciclopentadieniltertacarbonil de mangan C5H5Mn(CO)3 si C6H7Mn(CO)3 . Antidetonantii in baza de Pb , Fe , Mn provoaca formarea calaminei in camera de ardere , pe electrozii bujiilor . Aditivarea cu oxigenati alcoolii etilici C2H5OH , alcoolii metilici CH3OH . Alcooli olifatici si ester dialchili. Aditivarea anamegatorilor in benzine - asigura arderea deplina. 21. Substanta utilizata pentru determinarea cifrei octanice la benzine - C8H18 izooctanul (2,2,4-trimetilpentan) , C7H16 . 22. Metoda utilizata pentru determinarea rezistentei benzinei la detonatie . Metoda directa Metoda indirecta in baza masurarii permeabilitatii dielectrice Metoda indirecta in baza spectrometriei infrarosii 23. Caracteristici care apreciaza rezistenta benzinei la detonatie Aprecierea cifrei octanice , tetraetilplumb, treatrametilplumb 24. Aditivarea cu oxigenati pentru sporirea rezistentei la detonatie Alcoolii etilici C2H5OH , alcoolii metilici CH3OH. Alcooli olifatici si ester dialchili.C1..C4 25. Caracteristica anticoroziune. Indicele de neutralitate - cantitatea de KOH Coroziunea pe lamella de Cu 26. Clasa de volatilitate a benzinei in dependent de compozitia fractionate . VLI = 10*VP+ 7*E70 Standardul EN228 clasifica benzinele in urmatoarele clase A, B , C , D , E , F. Cea mai joasa volatilitate poseda clasa A clima calda Cea mai mare volatilitate clasa F . 27. Metode de sporire a cifrei octanice a benzinei Aditivarea benzinelor cu antidetonanti Aditivarea benzinelor cu hidrocarburi Aditivarea benz cu oxigenati Aditivarea benz cu anamegatori 28. Notatia benzinelor in conformitate cu EN228 si GOST 31077 EN288 - Regular (RON 91..92) , Premium (RON95) Super (RON 98..100) GOST 31077 Normal 80 , Regulare 91 , Regular 92 , Premium 95 , Super 98 29. Notatia benzinelor in conformitate cu GOST 2084 A-76 , AI-93, AI 98 , A benz pentru automobile , I RON , fara I MON 30. Promotorul de autoaprindere pentru motorina Promotoare in baza de alchilnitrati R-O-N-O2 si alchilperoxizilor R-O-O-R. Descompunerea usoara a moleculelor alchilnitratilor sau hidroperoxizilor cu legaturile O-O sau N-O. 31. Substanta utilizata pentru determinarea cifrei cetanice a motorinei Cetan normal CH3-(CH2)14-CH3 alfa-metilnaftalina hidr. aromatica C11H10 32. Metode pentru determinarea sensibilitatii la autoaprindere Determinarea cifrei cetanice Determinarea indicelui cetanic IC Determinarea indicelui diesel ID Aditivarea cu promotori de autoaprindere 33. Caracteristici pentru determinarea sensibilitatii la autoaprindere Determinarea cifrei cetanice / Determinarea indicelui cetanic IC Determinarea indicelui diesel ID / Aditivarea cu promotori de autoaprindere 34-35. Din m.multe valori ale indicelui cetanic alegeti valoarea care corespunde cifrei cetanice. CC=12.9+0.66ID IC = (17.8+v20)*1,5879/p20 p densitate, v viscozitate 36. Notatia motorinelor in conformitate cu standartul EN 90 si GOST 305.
Standartul EN 590- EURO 1,2,3,4,5,6
GOST 305- L- 0,2-62 Z- 0,1-30 A- 0,12 L- Motorina de vara Z- Motorina de iarna A-Motorina arctica 37. Notatia combustibililor gazosi pentru autovehicule. 1 Gaz petrolier lichefiat LPG 2 Gaz comprimat natural CNG 3. Gaz lichefiat natural LNG 4.Gaz de generator 5. Hidrogen 6.Biogaz 7.Gaz de sist 38. Indicele cetanic al motorinei in dependenta de compozitia fractionata si densitate IC=184-20.8(0.3*T10)^1/3+0.53T50+0.17T90 42. - notaia uleiurilor pentru motor n conformitate cu: SAE - 10W-30, SAE 5W-40, SAE 10W-40 , SAE 15W-40 API - SA, SB, SC, SD, SE, SF, SG, SH, SJ (benzin) diesel, CA, CB, CC, CD, CE, CF universale F/CD; SG/CE; SH/CF ACEA - A3-96, B3-96 , ACEA A2, B2 CCMC - CCMC G4, D1 CCMC G2 ILSAC - GF-4 JASO- FD, FB, FC, MA-2, MI-L MIL-L-2104A, MIL-L-46152D 43. Clasificarea GOST17479.1-85 : M - 6 / 1 0 - G uleiuri de var 8, 10, 12, 14, 16, 20, 24; uleiuri de iarn 3z, 4z, 5z, 6z, 6, 8; uleiuri multigrade 5z/12, 6z/10, 6z/14. STO AAI 003 : B1, B2, B3, B4. D1, D2, D3. Clasificarea SR 13464 / 2001 : M - -2 0 W / 4 0 S U P E R 3 45. GOST 17479.2.-85: TM1, TM2, TM3, TM4, TM5 i TM6 GOST 23652-85 : TAP 15v; TSp 14 ghip ; TSp 15k; TAD 17 I; TSzp9. C lasif i carea SR 13464/2001 : T57 W / 9 0 E P 3 . 46. GM : Dextron B (GM 6032M),mai trziu Dextron II (GM 6137 M), Dextron II D (GM D 22818), Dextron II E (GME 25367), Dextron III i Dextron IV FORD : M2C33 A/B, M2C33 D, EAPM-2C166-H, Ford M2C CJ, M2C 166H. ZF : F TE ML 11. OST (Rusia) : A pentru cutiile automate. 47. ISO: ISO VG32 HL(HH, HM, HV) GOST 17479.3 : MG-22-V(A, B) SR-871 : H-40-EP 48. ngrotori: Ca,cCa, Na, Li, cLi, T, Ba, Bn, Si. (B a s p u n d e b a r i u ; C a s p u n d e c a l c i u ; L i s p u n d e l i t i u ; N a s p u n d e n a t r i u ; Zn spun de zinc; cMe spun comple x metalic (cLi, cC a etc. ); T hidroca rburi soli de; Pg pigm en t color a nt; Bn bentonit; Si silicagel) 49. Caracteristica respectiv apreciaz proprietile de exploatare (limita de rezisten, viscozitate, punctul de picurare, stabilitate fizico-chimic i mecanic, penetraia) 50.Notatia unsorilor consistente in conformitate cu DIN51825,ISO 6743-9,NLGI. Conform DIN51825 KPHC 2 N - 40 , c odul destinaiei unsorii P aditi vi pentru micorar ea coef ici en tului de f recar e i uzuri; F adaosur i solid e, de exemplu.MoS2, grafit. Codul uleiului de baz se indic numai n cazul utilizrii uleiurilor sintetice: E esteri compui; HC hidrocarburisintetice; Sl silicoane; FK fluorcarburi; PH n baza esterilor acidului fosfatic; X alte tipuri de uleiuri K-destinatia unsorii (rulmenti),P-codul aditivilor (pentru micsorarea uzurii),HC-codul uleiului de baza , 2-clasa de penetratie a unsorii in conf.cu NLGI ,40-temperatura minima de utilizare Conform ISO 6743-9 . L-X-B-C-E-A 2 STAS 4951 : UM 180 Li 3 L-unsoare consistenta ,X-material lubrifiant,B-codul temperaturii minime 51.Notatia unsorilor consistente in conformitate cu GOST 23258,STAS 4951 Conform GOST 24258 U Li 4/12 - ud2 Udomeniu de utilizare Li-codul ingrosatorului 52.Din mai multe tipuri de compusi alegeti substanta care provoaca formarea pietrei de cazan in sistemul de racire al motorului -formarea chetriselelor de cazan este determinata de cantitatea de saruri dizolvate in apa . 53.Din mai multe unitati de masurare alegeti unitatea de masurare a duritatii apei unitatea de masurare a duritatii mg/l sau ppm 54. Duritatea generala a apei este determinata de : -concentratia totala de ioni de Ca2+ si Mg2+ 55.Din mai multe tipuri de compusi alegeti substanta pentru inlaturarea pietrei de cazan din sitemukl de racire al motorului . -acid lactic tehnic -biocromatul de potasiu -zer -praful de trilon 56.Din mai multe tipuri de compusi alegeti substanta partea componenta a lichidului antigel. Contine CaCl sau NaCl sau cristale de sulfati ,cristale de silicati 57.Din mai multe componente alegeti inhibatorul coroziunii-partea componenta a lichidului antingel -lichidul pe baza de saruri CaCl sau NaCl poseda agrseivitate asupra coroziunii . 58. Din mai multe tipuri de materiale alegeti lichidul de racire pentru motor . -lichid antigel pe baza de alcool etilic (C2H5OH),n baza de etilen glicol (HO-CH2-CH2-OH), -in baza de glicerina . 59.In dependenta de densitate determinati temperatura de congelare a lichidului antigel - densitatea: 1,10 - 1,14 g/cm3 - punct de fierbere: minin 140 gradeC - punct de congelare dupa dilutie/diluare :de max. -30 gradeC Pe noi ne intereseaza 'punctul de congelare/inghet' care ne asigura protectia motorului ...in cazul in care valoarea e mai mica se mai adauga antigel concentrat si se masoara iar 60.Din mai multe tipuri de materiale alegeti lichidul de frina . in baza de ulei (BSK,DOT3,4,5,NEVA ,Motul ,LHM)