INTRODUCERE

Cursul intitulat Combustibili, lubriflanti si materiale auto speciale trateaza aspectele legate de utilizarea
carburantilor (benzine, motorine, carburanti speciali), lubrifiantilor (uleiuri pentru motoare,
uleiuri pentru angrenaje, fluide speciale pentru lubrifiere, unsori, materiale speciale pentru
lubrifiere) precum si cele ridicate de performantele si folosirea maselor plastice, cauciucurilor,
materialelor cu functii acustice, materialelor de frictiune, materialelor de protectie, materialelor
ceramice speciale, sticlei, carbunelui activ si fluidelor tehnice auto (lichide de racire, lichide de
frana, electroliti etc).
Cursul cuprinde doua parti generale:
I. Chimotologia (chimia-motor-logos sau logia), o noua stiinta care a aparut datorita faptului ca
activitatea de conceptie si perfectionare a automobilului trebuie sa tina cont si de utilizarea
carburantilor, a lubrifiantilor si a altor materiale specifice, in corelatie cu conditiile de
exploatare.
Chimotologia poate fi definita ca stiinta care studiaza teoria si practica utilizarii rationale a
carburantilor si materialelor lubrifiante la motoare, in stransa dependenta cu productia
materialelor de exploatare auto, cu sistemele tehnice pentru care sunt destinate si cu conditiile de
exploatare.
Ea ridica doua feluri de probleme:
- principale - cand motorul se proiecteaza sa lucreze cu materiale de exploatare noi
- secundare - care sunt generate de necesitatea modificarii calitatii materialelor de exploatare
datorita unor cauze: tehnice (legate de fiabilitatea, de depoluarea automobilelor etc.), economice,
energetice, ecologice si internationale.
!roblemele chimotologice pot fi analizate in doua feluri:
cu ajutorul unui sistem cu trei elemente: motor (automobil) - carburant - lubrifiant,
caracterizat prin legaturi biunivoce intre elemente si prin variatia in lant a caracteristicilor de
calitate proprii elementelor, prezentat in figura "
cu ajutorul unui sistem cu patru elemente: motor (automobil) - carburant - lubrifiant -
exploatare, caracterizat printr-o independenta completa intre elementele sale, determinata de
actiunea mai multor factori.
#. $atura si calitatea uleiului influenteaza comportarea carburantului in procesul de ardere,
prin fenomenele care apar determinate de:
continutul in fractii volatile si in fractii grele
natura si calitatea aditivilor cu influenta directa asupra: cantitatii si compozitiei de
punerilor ce se formeaza in motoare, eficientei si duratei de utilizare a catalizatorilor.
%. $atura si calitatea carburantului, in special caracteristicile de volatilitate si capacitatea
antidetonanta a acestuia, influenteaza performantele uleiului prin:
dilutia reziduala a uleiului, cu efect negativ asupra capacitatii portante a peliculei lubrifiante
nivelul termic asigurat, in functie de calitatea arderii, cu influenta asupra viscozitatii si
capacitatii lubrifiante a uleiului
modul de degradare al uleiului, cantitatea si compozipa depunerilor care se formeaza in
camera de ardere.
C. &otorul, in functie de particularitatile sale constructive, impune o serie de cerinte de
calitate carburantului:
un anumit nivel antidetonant (C') pentru m.a.s., sau anumite calitati de autoaprindere
(CC) pentru m.a.c.
capacitate lubrifianta suficienta (ex. la motorine) pentru a preveni deteriorarea
elementelor in miscare ale sistemului de injectie
puritate, din punct de vedere al continutului de particule, puritate biologica
volatilitate convenabila, in functie de regimul termic de exploatare si de conditiile
climatice concrete de functionare a autovehiculului
un nivel maxim pentru compusii cu influenta importanta asupra emisiilor poluante.
(. !entru a functiona in siguranta intr-un domeniu larg de temperatura si pentru o durata de
utilizare cat mai lunga, motorul impune o serie de cerinte de calitate uleiului:
Analiza sistemului cu trei elemente se prezinta astfel:
Fig. 1. Prezentarea schematica a unui sistem cu trei elemente, cu conexiunile lui
biunivoce
viscozitate suficienta la cald si totodata convenabila la frig
capacitate detergent - dispersanta si neutralizanta buna
calitati antiuzura cat mai bune
II. Materialele nemetalice speciale (masele plastice, elastomerii, adezivii, materialele de
protectie anticorosiva, materialele ceramice, materialele de frictiune, lichidele de frana etc.)
folosite in constructia si exploatarea automobilelor, care reprezinta circa )*+ din greutatea
acestora.
sunt definite din punct de vedere chimic si sunt prezentate principalele caracteristici ce le
fac importante in domeniul auto si se dau exemple de utilizare
se va tine cont, pe cat posibil, de ponderea si importanta lor la automobile, se va pune
accent pe cerintele specifice autovehiculelor, se vor prezenta perspectivele in ceea ce priveste
utilizarea in viitor.
,a materialele cu utilizare limitata se vor descrie metodele de evaluare a degradarii acestora,
caracteristicile cele mai importante si limitele lor pentru stabilirea momentului de inlocuire
(exemplu la uleiuri, lichide de frana, lichide de racire)
C#!.". COMPOZITIA CHIMICA SI STRUCTURA TITEIULUI SI COMBUSTIBILILOR AUTO
Combustibilii destinati alimentarii motoarelor auto se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
#. in functie de tipul motorului- se disting combustibili pentru alimentarea motoarelor cu
aprindere prin scanteie (&#-), a motoarelor cu aprindere prin comprimare (&#C), pentru
turbine cu gaze s.a.
%. dupa starea de agregare . se disting combustibili lichizi (benzine, motorine, biodisel etc.)
si combustibili gazosi (gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, hidrogen, bio-gas, bio-
hidrogen, etc.)
C. dupa natura comustiilului- se disting combustibili conventionali (combustibili petrolieri
clasici de tip benzine, motorine, etc.) si neconventionali (benzine sintetice, compusi organici
oxigenati-de tipul alcooli, eteri, esteri, gaze sintetice si alti combustibili proveniti din
biomasa, etc.)
/iteiul (petrolul brut) este singurul combustibil lichid natural. -e prezinta de obicei sub
forma unui lichid de culoare inchisa, cu reflexe verzui. Exista o mare diversitate de titeiuri (peste
0***), de la cele usoare, parafinoase cu un potential mare de produse albe (peste 1*+) pana la
cele foarte grele, cu un confinut de produse albe sub )*+.
2reutatea specifica poate varia in limite largi, de la *,31 pana la ",*1 4g5,.
!etrolurile brute cu 6 7 *,8) sunt titeiuri usoare, cele cu *,8)* 7 6 7 *,83* sunt titeiuri medii iar
cele cu 6 9 *,83* sunt titeiuri grele.
/emperatura initiala de fierbere este, de regula, mai mare de 0:;C, +< de distilat la )3*;C
variaza foarte mult si poate fi cuprins intre 01+ si 11+.
!unctul de inflamabilitate are valori cuprinse intre -)1;C si "0*;C. Caldura specifica este
cuprinsa, in general, intre ",= si 0,l 4>54g;?. #re puterea calorica inferioara @
i
A "".*** - "".1**
4cal54g (B3.*** - B8.*** 4>54g).
/emperaturile de congelare sunt cuprinse intre -10;C si C)1;C si depind de continutul de
parafina, de continutul in fractii usoare si continutul de compusi asfaltici.
<iscozitatea la 0*;C poate varia in limite foarte largi, de exemplu de la 1 mm
0
5s pentru petrolul
algerian (Darzaitine) la 11** mm
0
5s pentru cel venezuelean (%achaEuero).
/ipurile de FiFei romGnesc sunt:
- parafinoase (au un conFinut ridicat de cearH de petrol)
- neparafinoase (asfaltoase, care au un conFinut ridicat de compuIi cu caracter asfaltic)
- intermediare
JiFeiurile nord americane sunt clasificate astfel:
- parafinoase
- naftenice
- asfaltoase
- mixte
Kn scopul obFinerii unui profit cGt mai mare, unele companii multinaFionale care au ca
domenii de activitate exploatarea de noi cGmpuri petrolifere implicit extracFia-vGnzarea-
cumpHrarea de FiFei Ii prelucrarea acestuia opereazH cu aproape B* de tipuri de FiFei.
!.!. Compozitia elementala
/iteiul, materia prima de baza pentru combustibilii si lubrifianpi auto, este un amestec de
hidrocarburi lichide in care sunt dizolvate hidrocarburi gazoase la temperatura ambianta,
hidrocarburi solide si care mai contine, in cantitati reduse, '
0
, $
0
, - si metale.
El reprezinta un amestec de circa "*** substante individuale din care cea mai mare parte o
formeaza hidrocarburile lichide (mai mult de 1**, sau in mod curent 8*-:*+ din masa),
heterocompusi (B-1+), din care cei cu sulf predomina (cca 01*), cei cu azot (cca )*), cei cu
oxigen (cca 81) si compusi organometalici (in special cu vanadiu si nichel).
Elementele chimice de baza se gasesc in urmatoarele proportii masice medii:
L C - 8* - 8= +
L M
0
- "" - "B +
L '
0
- *," -*,1 +
L $
0
- *," - ",1 +
L - - *,*B - 1 si chiar = +
L metale grele (1* - "1* ppm) in ordinea descrescatoare: Ne, Ca, &g, -i, #l, <, $i, Cu etc.
'xizii lor sunt componentele obisnuite ale cenusii titeiului.
!.". Compozitia pe clase de compusi
!.".!. #idrocaruri
Midrocarburile existente in titei sunt prezente partial si in proportii foarte diferite si in majoritatea
combustibililor si lubrifiantilor auto.
Combustibilii obtinuti direct din titei, utilizati in motoarele cu ardere interna, sunt amestecuri de
combinatii chimice ale carbonului cu hidrogenul (hidrocarburi). #tomul de carbon (C) are patru
electroni pe stratul exterior (electroni de valenta), in timp ce atomul de hidrogen are un singur
electron (M). !entru ai asigura configuratia stabila de octet (pentru C) si respectiv dublet (pentru
M), acesti atomi pun in comun cate un electron de pe stratul exterior.
#tomii de carbon se pot combina si intre ei, formand molecule mai mari cu doi sau mai multi
atomi de carbon.
(upa geometria catenei atomilor de carbon se deosebesc doua mari grupe de hidrocarburi:
aciclice si ciclice. #cestea se impart in diverse alte clase dupa felul legaturii dintre atomii de
carbon:
Midrocarburile din titei contin de la " la peste 8* atomi de carbon in molecula, avand mase
moleculare pana la "***.
!rodusele derivate din titei, cu diverse utilizari auto, au urmatoarea repartizare dupa numarul
atomilor de carbon:
a) produsele energetice: gazul petrolier lichefiat: C) si C
B
, benzinele: C
B
- C
"*
, motorinele: C
""
- C
0*
, gazolina: CB - C
=
.
b) produsele neenergetice: benzinele speciale (folosite ca solventi in industria auto) de la C1
la C
:
, Ohite -pirit: C8 . C
""
, petrolul lampant: C"* . C
"1
, lubrifiantii: C0* la C
B*
, parafinele: C0* - C)*,
bitumurile: CB* la C"**
!.".!.!. #idrocarurile aciclice saturate $parafine si izoparafine%
#u o putere calorica ridicata datorita continutului mare de atomi de hidrogen, dar o stabilitate mai
mica la oxidare si descompunere, deci o rezistenta mai mica la detonatie (parafinele). -unt
sensibile la aditivarea cu aditivi antidetonanti.
-tarea parafinelor la temperatura si presiunea normala in functie de numarul de atomi de carbon
este: C
"
- CB sunt gazoase, C1 - C"1 sunt lichide si 9 C
"
1 sunt solide. !unctele de fierbere ale
izoparafinelor sunt mai mici decat ale alcanilor corespunzatori.
!roportia de hidrocarburi aciclice saturate in benzinele auto C'5P =1 - C'5P :1 este, in general,
intre 11 si 8* +.
!entru normal parafine (n-parafine):
L Normal &eptanul $n'&eptan% C=M
"
3 este o hidrocarbura saturata liniara careia i s-a atribuit
conventional cifra octanica zero (C'5P si C'5& A *) si este etalonul primar, folosit alaturi de
izooctan, pentru determinarea cifrei octanice. #re urmatoarele caracteristici:
p.t.A - :";C p.f.A :8;C 60* A *,38)8 4g5,.
L Normal #e(adecanul $cetanul%) C"3M)B, caruia i s-a atribuit conventional cifra cetanica "** (CC
A "**), este folosit ca etalon primar pentru determinarea cifrei cetanice la motorina. #re
urmatoarele caracteristici: p.t. A "8;C p.f. A 08=;C 6
0*
A *,==) 4g5,.
!entru izoparafine:
L Izooctanul $0,0,B-trimetilpentanul):
Q s-a atribuit conventional cifra octanica "** atat dupa metoda Pesearch cat si &otor. #re
urmatoarele caracteristici: p.t. A -"*=;C p.f. A ::;C 6 A *,3:" 4g5,.
L #eptametilnonanul:
Este etalon pentru determinarea cifrei cetanice (CC A "1).
!.2.1.2- Midrocarburi aciclice nesaturate (alchene, alcadiene, alchine)
-unt compusi instabili la stocare, formeaza gume si au o reactivitate de circa 1* ori mai mare
decat hidrocarburile parafinice, la formarea smogului poluant.
Exemple:
alchene (olefine) C
n
M
0n

CM
0
A CM0 CM
)
- CM A CM
0
etena propena
alcadiene C
n
M
0n
.
0

CM
0
A CM - CM A CM
0
utadiena
alchine C
n
M
0n
.
0
etina $acetilena% propina
Midrocarburile nesaturate sunt instabile la stocare, formeaza gume prin oxidare si polimerizare.
-e cauta eliminarea acestora din benzinele auto (tendinta sub ),1 - B +).
!.".!.*. #idrocaruri ciclice saturate $naftenele%
#cesti compusi, avand molecula mai compacta, au o rezistenta la detonatie mai buna decat
parafinele.
%enzinele auto romanesti contin "* ... )* + naftene. -unt mai rezistente la detonatie decat
alcanii normali, dar mai putin rezistente decat aromaticele.
Exemplu: ciclohexanul are p.t. A 3,B;C p.f. A 8";C C'P5& A 8)5==.
!.".!.+. #idrocarurile aromatice
-unt compusi cu rezistenta la detonatie mai mare decat alte tipuri de hidrocarburi, dar au puterea
calorica mai mica. Qn combustibili se intalnesc atat hidrocarburi aromatice mononucleare cat si
polinucleare.
Aromatele mononucleare confera benzinelor calitati antidetonante deosebite, datorita stabilitatii
nucleului benzenic.
Exemple: benzenul are: p.t. A 1,1;C p.f. A 8*;C 6 A *,8=: 4g5, C'P5& A ""=5"*8. $orma
europeana E$00850*** limiteaza continutul in benzen al benzinelor auto la maximum "+, iar in
prezent si normele romanesti sunt aliniate la cerintele europene. (e la max. 1+, inainte de 0***,
se prevedea o scadere a benzenului chiar la *,*0+, asa cum impuneau normele statului
California (-R#) pentru anul 0**1. /oluenul are: p.t. A -:1;C p.f. A A """;C 6 A *,8338 4g5,
C'P5& A "0*5"*B.
Aromate polinucleare
Exemple: naftalina (decalina) are: p.f.A "81;C CCA *
metilnaftalina are: p.f. A A 0B";C p.t. A -00;C.
Rn continut ridicat de parafine sau aromate determina cresterea, respectiv scaderea valorilor
cifrei cetanice, puterii calorifice si punctului de congelare a motorinelor naftenele au efecte
intermediare.
!.".". Compusi cu sulf
Compusii cu alte elemente (sulf, oxigen, azot) care de obicei se gasesc in proportii mici in titeiuri
se regasesc in cantitati si mai mici in combustibilii auto, de regula in motorine. -ulful, de
exemplu, care in titei poate ajunge la ) + si chiar = + (cel provenit din Qra4), in motorinele din
unele tari poate ajunge la ",* +. Qncepand cu anul 0**1, producatori romani il limiteaza la max.
*,0+ in motorine, iar in benzinele romanesti cu plumb este admis pana la maximum *,"1 +
(-/#- "=3 - :=) si *,*8+ (M2 B"150**)). Qncepand cu vara anului 0**" se produc si in
Pomania carburanti cu continutul de sulf in limitele impuse de normele europene actuale (max.
)1* ppm in motorine, conform E$1:*5"::: si respectiv max. "1* ppm in benzine, conform
E$0085":::), alaturi de calitatile de carburanti mentionati, a caror pondere este in scadere
vertiginoasa. Peducerea continutului de sulf din combustibili a fost un deziderat pentru care se
lupta in scopul unei depoluari avansate si s-a impus ca, pentru motorina, de exemplu, sa fie de
max. )1* ppm in 0**"-0**0, iar in anul 0**1 la 1* ppm, cu propuneri de reducere la mai putin
de "* ppm, in 0**8
!.".*. Alti compusi
Qn afara de hidrocarburi, in calitate de combustibili sau componenti in combustibili se mai
utilizeaza alcooli, eteri si esteri (pentru motorine).
Alcoolii R - O#. -e pot folosi ca atare sau in amestec cu hidrocarburile urmatorii alcooli:
Eterii R--!S (P si PS radicali hidrocarbonati) se folosesc in amestec cu hidrocarburile care
formeaza in mod obisnuit benzina.
Cei mai utilizati eteri, in calitate de componenti, sunt:
".".+. ,urse si modalitati de otinere a comustiililor
/iteiul, extras din pamant prin diferite sisteme, nu poate constitui un combustibil corespunzator
cerintelor impuse de m.a.i., deoarece este alcatuit dintr-o gama foarte bogata de compusi si este
impurificat cu gaze, apa sarata, nisip, calcar etc. (eoarece componentii sai au proprietati fizico-
chimice foarte diferite, se impune prelucrarea titeiului in scopul separarii unor fractiuni inguste cu
proprietati adecvate utilizarii intr-un anumit scop.
!. Otinerea carurantilor din titei. 'btinerea benzinelor superioare este complexa si
laborioasa, datorita numarului mare de caracteristici luate in considerare, posibilitatilor relativ limitate
de realizarea acestora, disponibilitatilor de materii prime cu structura diferita precum si unor
tehnologii cu rezultate diferite. Qn general, etapele realizarii benzinelor comerciale sunt: obtinerea
benzinelor component, obtinerea componentilor octanici si superoctanici, realizarea retetei de
amestec.
Complexele integrate de obtinere a combustibililor utilizeaza o gama foarte larga de componenti
pentru amestec, la care contribuie foarte mult procesele catalitice si termocatalitice.
Cele mai importante procedee de prelucrare a titeiului, in scopul obtinerii combustibililor, sunt:
distilarea fractionata, cracarea, reformarea, rafinarea combustibililor petrolieri.
!entru majoritatea rafinariilor, benzinele component sunt cele de distilare atmosferica, cracare
catalitica, reformare catalitica, hidrocracare, alchilare, izomerizare si cele rezultate din procesele
termice (piroliza, cocsare, cracare termica etc.).
Qn figura 0 este prezentata schematic, principial, o instalatie de distilare fractionata a titeiului)
destinata intelegerii procesului de prelucrare de catre nespecialisti in domeniu.
-ig.". ,c&ema unei instalatii de distilare atmosferica a titeiului
!relucrarea FiFeiului se realizeazH Tntr-o primH etapH prin distilare la presiune atmosfericH
((#) denumitH Ii distilare primarH (figura )). JiFeiul provenit de la etapa de pregHtire este
preTncHlzit pGnH la =*-8*
*
C pe baza cHldurii cedate de fracFia uIoarH rezultatH la partea superioarH
a coloanei de distilare Ii pGnH la 0**-00*
*
C pe seama fracFiilor care ies pe la partea lateralH a
coloanei de fracFionare. (upH aceastH dublH preTncHlzire, FiFeiul se introduce Tn cuptorul tubular
(") Tn care se TncHlzeIte pGnH la )**-)1*
*
C Ii este trimis Tn coloana de distilare atmosfericH (0) cu
talere. ,a partea inferioarH a coloanei (0) se injecteazH permanent abur supraTncHlzit pentru a
favoriza procesul de distilare al FiFeiului prin creIterea vaporizHrii acestuia la valori de peste
1*+. (in coloana de distilare se separH mai multe fracFiuni Tn funcFie de volatilitatea produIilor
rezultaFi. ,a vGrful coloanei (0) se separH fracFia cea mai volatilH al cHrei interval de distilare se
corecteazH prin refluxul continuu de benzinH uIoarH separatH de gazele prezente cu ajutorul
separatorului (B) prin rHcire.
-igura *. ' ,c&ema general. a unei instala/ii de distilare atmosferic. a /i/eiului
" . cuptor tubular 0 . coloanH de distilare fracFionaFH ) . coloanH de stripare cu abur B -
separator de picHturi 1 - sistem de pompe 3 - schimbHtoare de cHldurH
(upH rHcire, benzina uIoarH se supune decantHrii pentru a TndepHrta urmele de apH rezultate
din condensul aburului antrenat din coloana de fracFionare Ii trimisH la rezervoarele de depozit.
Cu ajutorul coloanei de stripare ()) se corecteazH intervalele de distilare, respectiv se
omogenizeazH celelalte fracFiuni de produse lichide rezultate la distilare. !rin antrenare cu abur
supraTncHlzit, componentele mai uIoare (mai uIor volatile) din fiecare fracFie se TndepHrteazH,
vaporii rezultaFi se introduc din nou Tn coloana de fracFionare (0) pe un taler superior faFH de cel
de unde s-a colectat anterior (reflux de interval). NracFiunile rezultate sunt astfel omogenizate Ii
se rHcesc cu ajutorul schimbHtoarelor de cHldurH (3) la care ajung prin sistemul de pompe (1).
NracFiile colectate sunt variate Ii se pot utiliza direct sau se supun ulterior altor operaFii de
prelucrare.
!roduIii petrolieri obFinuFi din prelucrHrile anterioare sunt:
- gazele de sond.) gazele lic&efiate (de aragaz- fracFiile de propan . butan) Ii gazolina)
care se obFin din operaFiile preliminare de purificare a FiFeiului extras din zHcHmGnt
- enzine) care sunt combustibilii lichizi proveniFi de la distilarea primarH a FiFeiului Ii din
prelucrHrile ulterioare ale fracFiunilor lichide rezultate la distilarea atmosfericH prin procesele de
cracare termicH Ii cataliticH Ii prin reformare cataliticH. Kn funcFie de intervalele de distilare ale
acestora, se disting: benzinele auto (11 . 0**
*
C) benzinele folosite Tn aviaFie (B* . "8*
*
C)
benzinele de extracFie (31 . "0*
*
C - folosite drept solvenFi) benzinele grele ("01 . 0**
*
C). ,a
distilarea atmosfericH a FiFeiului rezultH benzinH Tn procent de 00+ de tipul: benzinH uIoarH (B*-
"3*
*
C) Ii benzinH grea ("B* -0**
*
C).
Caracteristicile la care trebuie sH rHspundH benzinele pentru a putea fi folosite drept
combustibil sunt:
- puritatea lor (lipsa impuritHFilor, apei, compuIilor cu sulf Ii azot, conFinut minim de
olefine ce pot polimeriza conducGnd la obturarea sistemelor de alimentare ale motorului)
- compoziFia chimicH Ii stabilitatea
- corozivitate scHzutH
- p.cura este fracFia grea (temperatura de fierbere 9 )0*
*
C) rezultatH la distilarea primarH a
FiFeiului Ii reprezintH 11+ din totalul fracFiunilor de la (#. Kn compoziFia sa sunt prezente
hidrocarburile cu catene de 0* - 3* atomi de carbon Ii cu structuri variate Tn funcFie de
provenienFa sa. !Hcura se foloseIte drept combustibil (singurH sau Tn amestec cu reziduuri de la
cracare Ii cu diferite motorine), materie primH pentru obFinerea uleiurilor minerale fiind supusH
distilHrii Tn vacuum Ii prelucratH Tn instalaFii termocatalitice. (e asemenea, pHcura este folositH
drept materie primH Tn instalaFiile de cracare termicH.
(in pHcura rezultatH la distilarea atmosfericH, prin procesul de distilare Tn vid, se pot
recupera cantitHFi mari a unor distilate ce sunt orientate cHtre anumite procese de prelucare
secundarH a FiFeiului. #ceste distilate conFin motorinH de vid (orientatH spre cracarea cataliticH),
uleiuri minerale (ulei uIor, ulei mediu Ii ulei greu . trimise la hidrotratare sau solventare) Ii
reziduu care este trimis la instalaFia de cocsare sau cea de reducere de vGscozitate). (istilarea
secundarH a FiFeiului sau distilarea Tn vid ((<) se prezintH Tn douH variante:
- instalaFie de fabricare a uleiurilor
- instalaFie de obFinere a materiei prime necesare proceselor de cracare cataliticH Ii
hidrocracare
&otorina de vid obFinutH este prelucratH Tn instalaFii de hidrofinare din care rezultH
combustibilul folosit la motoarele diesel. NracFiile de ulei sunt supuse unor operaFii de prelucrare
superioarH (solventare, deparafinare, hidrofinare) Tn scopul obFinerii de produIi folosiFi drept
uleiuri de motoare sau Tn alte scopuri industriale. Kn funcFie de FiFeiul utilizat, se obFin diferite
tipuri de uleiuri minerale, Unele de calitate superioarH (uleiuri lubrifiante). Rleiurile lubrifiante
rezultH din pHcura parafinoasH sau semiparafinoasH. Peziduul obFinut la distilarea Tn vid este sub
formH de smoalH (masH asfaltoasH) care se foloseIte la obFinerea de bitumuri. ,a distilarea
fracFionatH a pHcurii se lucreazH Tn vid Tnaintat datoritH faptului cH produsele grele prezente se
descompun la temperatura mai mari de )1*
*
C la presiunea atmosfericH.
Kn prezent, se lucreazH Tn instalaFii integrate (figura B.) de distilare atmosfericH Ii distilare Tn
vid ((#<) care prezintH urmHtoarele avantaje:
- se reduce consumul global de energie cu aproximativ "*+ din valoarea totalH a celor douH
instalaFii ce ar funcFiona separat ((# Ii (<)
- se reduce numHrul utilajelor componente Ii implicit al suprafeFei ocupate de acestea
- controlul funcFionHrii celor douH instalaFii este TmbunHtHFit prin exploatarea mult mai
uIoarH a unei singure instalaFii.

-igura 0.' ,c&ema unei instala/ii integrate de distilare atmosferic. 1i distilare 2n 3id $DA4%
a /i/eiului
","V, "W- cuptor tubular 0, 0V,0W . coloanH de fracFionare ), )V, )W . coloanH de stripare B,BV .
separator 1, 1V . pompH 3,3V . schimbHtor de cHldurH
!ot apHrea Ii unele dezavantaje, precum:
- defecFiunea uneia din componente poate afecta Ii funcFionarea celeilalte
- instalaFia integratH presupune oprirea Ii repornirea simultanH a componentelor, ceea ce
TngreuneazH procesul de funcFionare independentH a fiecHreia.
-unt situaFii Tn care se impune oprirea instalaFiei de distilare Tn vid.
Coloanele folosite Tn instalaFia de distilare Tn vid necesitH diametre mai mari comparativ cu
cele folosite la distilarea atmosfericH, pentru a se putea menFine, Tn condiFii de presiune scHzutH,
debXte de vapori comparabile cu cele de la (#. Kn coloanele de la distilarea Tn vid pot exista
diferite tipuri de umpluturi Tn schimbul talerelor cu clopote prezente Tn coloanele (#.
"leiurile minerale obFinute prin distilarea Tn vid a FiFeiului prezintH o importanFH aparte
datoritH utilizHrii lor. -e regHsesc Tntr-o pondere micH faFH de celelalte produse petroliere, mai
puFin de 0+ din totalul produselor rezultate la prelucrarea primarH Ii secundarH a FiFeiului.
Rleiurile minerale se clasificH astfel:
- uleiuri lubrifiante: folosite Tn sistemele de ungere la motoare, transmisii, turbine,
compresoare, etc
- uleiuri nelubrifiante: folosite ca fluide hidraulice, elemente electroizolante, alte destinaFii
speciale
". Cand materia prima pentru obtinerea combustibililor lichizi este constituita din gaze de
rafinarie si gaze de sonda (de zacamant) se utilizeaza procedee speciale ca: polimerizarea,
alchilarea, izomerizarea.
*. Nisipurile asfaltice si sisturile bituminoase, de care dispun in cantitati mari unele tari, stau la
baza obtinerii prin prelucrare a combustibililor lichizi.
+. 5enzinele sintetice se obtin, in general, din chimizarea carbunilor prin:
L hidrogenarea directa a carbunilor (procedeul %ergius), cunoscut si aplicat in 2ermania din
anul ":)) (conditiile de lucru sunt foarte severe: presiunea 0** - =** bari, temperatura B** -
1**;C)
L procedeul Nischer - /ropsch (pus la punct in anii ":00-":01) care foloseste ca materie
prima gazul de sinteza cu compozitia aproximativa: C' C 0M
0
, rezultat din gazeificarea
carbunilor in generator prin arderea incompleta a gazelor de sonda.
!rin distilarea amestecului de hidrocarburi sintetizate prin procedeul Nischer-/ropsch se separa
benzina, petrol si motorina. %enzinele obtinute au, in general, un continut mai mare de
hidrocarburi nesaturate.
6. 7rin transformarea chimica a metanolului-&/2 $Met&anol to 8asoline) se obtin benzine sintetice cu
cifra octanica ridicata. !rocedeul a devenit industrial in $oua Deelanda in anul ":8=, pentru o
perioada, cu o productie de 1=*.*** t5an.
0. 'btinerea de combustibili auto din biomase se face in doua etape:
- obtinerea de etanol prin biosinteza (fermentatie alcoolica) Y procedeu aplicat in %razilia
- conversia etanolului in benzina (la )**-B**;C, presiunea "-1 atm. si catalizatori).
9. 'btinerea de benzine auto din petrol sintetizat de Zplante energetice[. -unt preocupari pentru
valorificarea si extinderea culturilor energetice care furnizeaza petrol din plante verzi. -e cunosc
in prezent peste 0*** de plante capabile sa sintetizeze hidrocarburi. (intre acestea, un interes
deosebit il prezinta plantele din familia Euphorbiaceelor care pot ingloba pana la "* + greutate
hidrocarburi lichide. #cestea cresc si se dezvolta rapid in zonele intertropicale, chiar pe soluri
sarace. Ca si arborele de cauciuc, acestea secreta un latex ce contine hidrocarburi cu o distributie
si mase moleculare apropiate de cele existente in petrol.
!.*. Titeiul) materie prima pentru toate produsele organice cu utilizari auto
!rodusele cu utilizari auto provenite din petrol au in compozitie, impreuna, practic toate
hidrocarburile existente in petrol, ceea ce inseamna ca toate derivatele provenite din acesta, chiar
fara prelucrare petrochimica, isi gasesc utilizari specifice pentru automobile.
(in tabelul " se constata ca hidrocarburile la care numarul de atomi de carbon se incadreaza in
anumite intervale succesive, mai largi sau mai restranse, reprezinta practic produse utilizate, ca
atare sau in amestec, la automobile in calitate de: combustibili, solventi sau componenti ai unor
solventi, lubrifianti, componenti de baza ai unor materiale de protectie si insonorizare.
-e mai constata ca intre numarul de atomi de carbon din moleculele hidrocarburilor si principalele
caracteristici, ale produselor din care fac parte, exista o stransa legatura.
Taelul !. Corelatia dintre continutul in atomi de caron al produselor petroliere cu
utilizari la auto3e&icule si unele proprietati ale acestora
/oate celelalte produse organice utilizate la automobile (mase plastice, cauciucuri, vopsele,
lichide de frana, lichide de racire, etc.) au la baza produse provenite din titei.