ACIZI CARBOXILICI

Denumire

Acizii carboxilici sunt compusi organici care contin gruparea functionala carboxil (-COOH ).

Formula generala este:

O
R C
O H

Clasificare. Denumire.
Acizii carboxilici se clasifica in functie de:
 Natura radicalului organic R- de care este legata gruparea carboxil: acizi saturati,
nesaturati sau aromatici.
 Numarul grupelor carboxil: acizi mono-, di-, policarboxilici.
Denumirea IUPAC se formeaza prin adaugarea sufixului –oic la numele hidrocarburii
corespunzatoare. Dupa o alta nomenclatura, se adauga sufixul –carboxilic la numele
hidrocarburii corespunzatoare, in special pentru acizii , sau aromatici. Se folosesc si
denumirile uzuale.

Denumirile unor acizi:

Formula structurala Denumire IUPAC Denumire uzuala

H-COOH Acid metanoic Acid formic
CH3-COOH Acid etanoic, acid metancarboxilic Acid acetic (oțet)
CH3-CH2-COOH Acid propanoic, acid etancarboxilic Acid propionic
CH2=CH-COOH Acid 2-propenoic Acid acrilic
HOOC-COOH Acid etandioic Acid oxalic
C6H5-COOH Acid benzoic, acid benzencarboxilic Acid benzoic

In acizii cu catene ramificate, sau avand substituienti, numerotarea catenei incepe de la

gruparea carboxil, care are cea mai mare prioritate (-COOH va fi pozitia 1).
3 2 1
CH2=CH-COOH

acid 2-propenoic ( pozitia 1 este pentru gruparea –COOH , iar pozitia 2 este pentru
dubla legatura)
 Proprietati fizice

Starea de agregare. Acizii monocarboxilici saturati cu pana la zece atomi de carbon in

molecula si acizii nesaturati sunt lichizi. Acizii monocarboxilici saturati superiori, acizii
dicarboxilici si cei aromatici sunt solizi.
Punctul de fierbere creste odata cu cresterea masei molare si scade cu ramificarea
catenei.
Punctul de topire creste cu numarul atomilor de carbon din molecula.
Solubilitatea. Termenii C1-C3 sunt solubili in apa. Solubilitatea in apa scade cu cresterea
radicalului hidrocarbonat care este hidrofob.
Mirosul. Acizii formic si acetic ( oțet) au miros intepator caracteristic, termenii mijlocii
au miros neplacut,iar termenii superiori sunt inodori.

Principalii acizi carboxilici și utilizările lor

Acidul acetic (oțetul) se utilizează ca aditiv de conservare avand proprietati

antimicrobiene; este mai eficient asupra bacteriilor si drojdiilor decat asupra mucegaiurilor.
Acetatul de sodiu este mai eficace asupra mucegaiurilor. Acidul acetic actioneaza prin
scaderea pH-ului, iar acetatii actioneaza prin scaderea activitatii apei.
Acidul benzoic este putin solubil in apa rece, solubil in apa calda, alcool, uleiuri.
Datorita acestui fapt se utilizeaza mai mult sarurile care sunt solubile in apa si in alcool. Se
foloseste ca agent de conservare pentru produsele din peste si pentru sucurile din fructe.
Acidul formic are proprietati antiseptice si se utilizeaza pentru conservarea sucurilor de
fructe, a icrelor de peste si pentru dezinfectia recipientilor in industria vinurilor. Se obtine
industrial din hidroxid de sodiu si monoxid de carbon la 200 0C si 1,5 atmosfere. Acidul se pune
in libertate cu cid sulfuric din formiatul de sodiu obtinut initial.
Acidul propanoic se foloseste ca si conservant antimicotic in cazul produselor de
panificatie, a branzeturilor, a fructelor si legumelor deshidratate, a produselor de cofetarie.