Controlul și reducerea poluării

CAPITOLUL 2 SUBSTANŢE POLUANTE EMISE DE AUTOMOBILE

Departamentul Autovehicule Rutiere

2020-2021
 2.0 INTRODUCERE
• Principale substanțe componente ce se Gaze de evacuare din % din total
regăsesc în gazele emise de motoarele cu motoarele termice
ardere internă, sunt: Componente Benzină Motorină
• În proporții mai mari de 1%: Azotul N2, Azot 71 67
dioxidul de carbon CO2, apa H2O, oxigenul
O2, monoxidul de carbon (MAS) și Dioxidul De Carbon 14 12
hidrogenul (MAS); Vapori De Apă 13 11
• În proporții mai mici 1%: monoxid de Oxigen 2 10
carbon (MAC), oxizi de azot NO, NO2, Substanțe Rezultate <1,6 <0,3
hidrocarburi CnHm, aldehide HCHO, etc.,
acizi organici HCOOH, etc., alcooli, CH3OH, Monoxid de carbon CO 1-2 <0,045
etc., oxizii de sulf SO2, SO3, hidrogenul H2 Oxizi de azot NOx <0,25 <0,15
(MAC), fum. Particule de masă PM - <0.045
Valori aproximative ale Hidrocarburi HC <0.25 <0.03
concentrațiilor de substanțe ce se Dioxid de sulf SO2 Posibile urme <0.03
regăsesc în gazele de evacuare ale
motoarelor de pe autovehicule se
prezintă în tabelul:
• Compoziția gazelor de evacuare: a)
MAS; b) MAC
[http://rrosca.tripod.com/emisii_die
sel.pdf]
2.1 SUBSTANŢE
NOCIVE
PRIMARE
2.1.1
Monoxidul de
carbon (CO)
2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)

Proprietăţi fizice: asemănătoare cu ale N2, ambele fiind izoelectronice

• Gaz incolor, inodor şi insipid în condiţii atmosferice normale;
• Masa molară M = 28,01 kg/kmol; aer: M = 28,98 kg/kmol
• Punctul critic: tc = -139OC; pc = 34,6 bar;
• Punctul de condensare: tcond = -191,5 OC la patm;
• Punctul de topire: ttop = -207OC la patm;
• Densitatea: r = 0,793 g/cm3 la pfierbere (lichid);
r = 1,25 g/dm3 la p = 760 torr și 00C; aer: r =1,225 g/dm3
• Se amestecă uşor şi rapid cu aerul;
• Solubilitate în apă:

t [OC] 0 20 25 30 38

 cm3CO 
Solubilitate  3  0,035 0,028 0,025 0,022 0,018
 cm H 2 O 
 2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
Proprietăţi chimice:
•Arde cu flacără albastră, puţin luminoasă:
2CO + O2 2 CO2;

limite de inflamabilitate: 12,5% .... 74,2%;

•Oxidare catalitică în prezenţa catalizatorilor solizi (ex.: hopcalita - MnO2 + oxizi de Cu, Co, Ag -
folosit în măști speciale contra oxidului de carbon);

• Reacţionează cu apa la temperatură ridicată şi în prezenţa platinei (catalizator):

t > 300OC
CO + H2O CO2 + H2;
Pt
2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
Biochimia CO
• Reacţionează cu hemoglobina (Hb; haima gr. = sânge)
Hb = 95% globină (proteină cu M f. mare) + 5% hem (FeC34H32O2N2)

C34H32O2N2 = hematoporfirină (nucleu pirolic).

Sângele conţine 13,7% Hb. La 5l de sânge revin 700g Hb, respectiv 3g Fe.
În plămâni: Hb + O2 HbO2; (1)
În ţesuturi: HbO2 + CO2 HbCO2 + O2; (2)

HbO2 - oxihemiglobina; HbCO2 – carbohemoglobină

•Afinitatea Hb pentru CO este de aproximativ 200 de ori mai mare decât pentru oxigen:
Hb + CO HbCO (carboxihemoglobină) (3)

Constanta reacţiei (3) este de aproximativ 300 de ori mai mare decât cea a reacţiei (1).
•Dacă aerul conţine CO, atunci:
HbO2 + CO HbCO + O2. (4)
La o concentraţie de 0,07% CO în aer, într-o oră 0,5 din Hb din sânge este transformată în HbCO.
Reacția 4 arată și soluția de depoluare.
2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
 2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
Ghid tehnic pentru purificarea aerului (Germania):
Valori limită
• 10 mg/m3 media aritmetică anuală a valorilor medii pentru o zi;
• 30 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a mediei zilnice pe parcursul unui an.
Ghidul 2310 al VDI (Societăţii Germane a Inginerilor de Automobile):
Valori orientative
• 50 mg/m3 media pentru o oră pe durata a trei ore consecutive;
• 10 mg/m3 media zilnică;
• 10 mg/m3 media anuală.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
Valori orientative:
• 60 mg/m3 valoarea medie pentru o jumătate de oră;
• 30 mg/m3 valoarea medie pentru o oră;
• 10 mg/m3 valoarea medie pentru opt ore.

Un fumător inhalează 42 000 ppm.

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) recomandă maxim 2,5 ÷ 3% HbCO pentru nefumători. În cazul
fumătorilor se poate ajunge la 5 ÷ 15% fără pericole majore.
2.1.1 Monoxidul de carbon (CO)
2.1.2 Hidrocarburi (HC)
Hidrocarburile sunt compuși chimici ale căror molecule sunt formate din atomi de carbon și hidrogen.
Acestea conțin un schelet format din atomi de carbon-catenă, legați între ei prin legături simple, duble sau triple,
legăturile rămase fiind ocupate de atomi de hidrogen. În general, hidrocarburile sunt combustibili. Prin sisteme
de hidrocarburi se înțelege amestecul de hidrocarburi, heterohidrocarburi, inclusiv impuritățile, cu excepția apei.
Se cunosc azi peste 30000 de hidrocarburi clasificate în mai multe clase, după principalele lor caracteristici.

Alcanii (CnH2n+2)
CH4 (metan), C2H6 (etan) – nu acţionează până la 35 g/ m3 aer.
C5H12 (pentan), C6H14 (hexan) – efect de narcoză 45 g/ m3 aer.
C6H14 – 2 000 ppm (7,2 g/ m3 aer) – 10 min. – fără simptome;
- 5 000 ppm (18 g/ m3 aer) – 10 min. – ameţeli;
- 30 000 ppm (108 g/ m3 aer) – narcoză;
- 40 000 ppm (143 g/ m3 aer) – crampe, deces.

Aromaticele (conţin mai multe duble legături conjugate continuu în moleculă)

Benzen (C6H6), toluen (metilbenzen - C7H8) – acţiune mai severă: hematotoxice, neurotoxice, cancerigene
(benzopirenul). Leucemia apare la concentraţii ale benzenului de peste 40 ppm.

Limite acceptate: 375 mg/m3 pentru toluen şi 435 mg/m3 pentru xilen.
Benzen
Ordonanţa nr.23 la Legea Federală privind Protecţia Calităţii Aerului (Germania):
Valori orientative: 10 mg/m3 media anuală (la 1 iulie 1998).
2.1.2 Hidrocarburi (HC)
Hidrocarburile aromatice policiclice (HAPC) şi hidrocarburile aromatice polinucleare (HAPN) au efect
cancerigen.
În fumul unei ţigarete sunt 1 ÷ 50 ng HAPN care conduc la cancerul de plămâni. Toate HAPN din gazele de
evacuare ale m.a.i. au efecte mutagene sau carcinogene (compuşii cu minim 4 cicluri aromatice).

Aldehidele (R – C – OH)
Produc iritaţia ochilor la 5 ppm / 8 ore. Au miros urât (ex. formaldehida). Toxicitatea creşte pe măsură ce
greutatea lor moleculară scade.
Substanţele emise de motoarele de automobile sunt: formaldehida (HCOH), acetaldehida (CH3COH) şi
acroleina (CH2 – CHCOH).
Formaldehida irită mucoasa oculară la concentraţii mici, iar pe măsura creşterii concentraţiilor irită gâtul şi
bronhiile.
Acetaldehida este mai puţin toxică decât formaldehida. Produce iritarea ochilor şi a pielii şi accelerează
activitatea inimii. La expunere pe termen lung, reduce numărul leucocitelor şi eritrocitelor.
Acroleina este cea mai toxică. Pragul său de toxicitate este inferior celui olfactiv. Are acţiune citotoxică asupra
macrofagelor alveolare şi irită mucoasele ochilor şi nasului la concentraţii de 0,5 ppm.
Limitele maxime la expunere continuă sunt:
2 ppm pentru formaldehidă;
100 ppm pentru acetaldehidă;
0,1 ppm pentru acroleină.

HC intră în reacţiile ce duc la formarea smogului fotochimic.

2.1.3 Oxizii de azot (NOx)
•NO – gaz incolor, instabil
N2 + O2 2 NO;
N2 + 2O 2 NO;
N+O NO;

NO este, în principiu, netoxic. Sunt suspectate efecte de fixare pe hemoglobină (a cărei legătură
este de 1000 de ori mai puternică decât cu CO) şi modificări de tip emfizemic. La concentraţii sub 15 ÷
20% nu sunt semnalate efecte nocive.
Prezenţa NO este dăunătoare datorită caracterului său de precursor al NO2.
• NO2 – gaz roşu, gust dulceag. Coexistă cu tetraoxidul de azot:
2NO2 N2O4.
În absenţa umezelii:
2NO + O2 2NO2.
La temperaturi mai mari de 150OC:
2NO2 2NO + O2.

Reacţionează cu apa:
3NO2 + H2 O 2HNO3 + NO.

(HNO3 – acid azotic)

2.1.3 Oxizii de azot (NOx)
• Simptome:
La concentraţii reduse: stare de excitaţie, râs.
La concentraţii ridicate: insomnie, tuse, gâfâit, deteriorarea mucoaselor, paralizia centrilor respiratorii. Efect
citotoxic asupra macrofagelor alveolare, modifică „mobilitatea” mucusului bronhial, reducând astfel apărarea
plămânilor. Slăbirea organismului conduce la apariţia unor complicaţii (infecţii).
Datorită formării HNO3, se produce edemul pulmonar (Invadare a alveolelor de către plasma sangvină care a
traversat peretele capilarelor (vase mici)).

100 ppm, scurt timp (zeci de minute) îmbolnăvire;

700 ppm, 0,5 ore deces

Praguri de nocivitate
5 ppm/ 8 ore. Limita acceptată în Japonia pentru expunere continuă: 0,04 ppm.
2.1.3 Oxizii de azot (NOx)
NO2
Directiva 85/203/EEC:
Valori orientative: 50 mg/m3 valoarea mediană a mediei anuale pentru 1 oră;
Valoare limită: 200 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a mediei anuale pentru 1 oră

Ghid tehnic pentru purificarea aerului (Germania):

Valori limită: 80 mg/m3 media aritmetică anuală a valorilor medii pentru o jumătate de oră;
• 200 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a mediei anuale pentru o jumătate de oră

Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

Valori orientative:
• 40 mg/m3 media anuală;
• 200 mg/m3 media zilnică.

NO
Ghidul 2310 al VDI (Societăţii Germane a Inginerilor de Automobile):
• 500 mg/m3 media zilnică;
• 1000 mg/m3 media pentru o jumătate de oră.

NOx contribuie la formarea smogului fotochimic, favorizează formarea ploilor acide (2NO2 + H2O → HNO3 +
HNO2 ) și a ozonului sub acțiunea razelor ultra violete.
2.1.4 Plumbul

Aditiv antidetonant se utiliza, în general, în proporții foarte mici.

Începând cu 1 ianuarie 2000 benzina aditivată cu tetraetil plumb a fost
interzisă în UE, în 2004 în România, în 1980 în Japonia și în 1996 în
USA.

Se folosește din 1923, inventată de Thomas Midgley pentru GM.

Într-o uzină în care era procesat tetraetilul de plumb, 80% dintre
muncitori au început să sufere de tulburări psihotice, având halucinaţii
cu insecte care le cotropeau trupurile; Toate cercetările asupra
efectelor nocive ale plumbului au fost finanțate de companiile ce
obțineau profit din vânzarea tetraetilului.

Prezent în gazele de evacuare sub formă de vapori şi aerosoli.

Procesele datorită cărora are loc emisia acestuia sunt: utilizarea

benzinei aditivate cu tetraetil de plumb, uzarea anvelopelor şi a
lagărelor, uleiurile şi vaselina folosite.

Căi de pătrundere în organism: plămâni, aparat digestiv, piele.

2.1.4 Plumbul
Consecinţele intoxicării cu Pb:
- neurotoxină cu efect dăunător asupra creierului
- măduva oaselor produce hematii incomplet maturizate;
- inhibă sinteza hemoglobinei;
- tulbură metabolismul albuminelor, glucidelor, vitaminelor;
- produce tulburări nervoase;
- provoacă saturnismul: plumbul inhibă sinteza hemului, blocând enzimele care catalizează trecerea de
la coproporfirină la protoporfirină; prin acest mecanism, intoxicația cu plumb realizează anemia
hipocromă hipersideremică, numită acrestică.
-semnele de început mai caracteristice sunt: „lizereul de plumb", care apare ca o dungă albastră-
cenușie pe marginea gingiei, în dreptul dinților din față; colorația palid-cenușie a pielii; ușoare
tremurături ale mâinilor.
-printre simptomele precoce se numără: apatia sau iritabilitatea, astenia fizică, anorexia,
greața, constipația, dureri abdominale intermitente, diaree, mialgii, anemie, colită, encefalopatie,
predispoziție la tuberculoză, avort;

Mulți istorici leagă căderea aristocrației romane de daunele neurologice majore pe care le-ar fi
cauzat expunerea la plumb. Unii cercetători chiar merg mai departe afirmând ca posibil ca nebunia unor
împărați precum Caligula, Nero și Commodus să fie rezultat al folosirii în exces a vinului astfel conservat și
a îndulcitorilor cu plumb în general.
2.1.5 SO2 şi SO3
SO2 este un gaz incolor, neinflamabil, neexploziv; la concentraţii mai mari de 3 ppm se simte un miros iritant.

Este foarte solubil în apă: 11,3g SO2/100ml H2O la 20OC.

FeSO4
H2O + SO2 + 1/2O2 H2SO4
H2O + SO2 H2SO3

H2SO3 este instabil; se păstrează numai în soluţie apoasă:

H2O + SO3 H2SO4, reacţie foarte frecventă.

Primele iritaţii apar la 5 ppm SO2.

SO2 produce contracţii bronhiale la bronhiile şi bronhiolele < 400μm.

Limite: 0,5 ÷ 1,5ppm SO2.

2.1.5 SO2 şi SO3

Directiva 85/203/EEC:
Valori orientative:
• 40-60 mg/m3 media aritmetică;
• 100-150 mg/m3 media aritmetică zilnică.
Valori limită:
• 80 mg/m3 mediana valorilor medii zilnice măsurate pe parcursul unui an dacă mediana concentraţiei
particulelor în suspensie este > 150 mg/m3;
• 120 mg/m3 mediana valorilor medii zilnice măsurate pe parcursul unui an dacă mediana concentraţiei
particulelor în suspensie este < 150 mg/m3;
• 130 mg/m3 mediana valorilor medii zilnice măsurate pe parcursul unui an dacă mediana concentraţiei
particulelor în suspensie este > 200 mg/m3;
• 250 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a mediei zilnice măsurate pe parcursul unui an dacă 98%
din valoarea concentraţiei particulelor în suspensie este > 350 mg/m3;
• 350 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a mediei zilnice măsurate pe parcursul unui an dacă 98%
din valoarea concentraţiei particulelor în suspensie este < 350 mg/m3.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
Valori orientative:
• 50 mg/m3 valoarea medie anuală;
• 125 mg/m3 valoarea medie zilnică.
 2.1.6 Particule
Aerosoli creaţi prin împrăştierea (disiparea) în atmosferă a solidelor şi lichidelor pulverizate, praf sau
micropicături.
Definite prin termeni ca: praf, funingine, negură, ceaţă, smog.
Particulele sunt alcătuite din molecule de carbon care se combină cu alţi compuşi chimici
(hidrocarburi, sulfiţi, azotaţi, metale) şi în funcţie de mărime formează fumul negru sau funinginea.

Particula din gazele de esapament ale automobilelor [1]

“Impactul emisiilor automobilelor asupra sanatatii “ articol gasit pe site-ul:
https://www.e-automobile.ro/categorie-poluare/23-emisii-automobile-sanatate.html

Geneza:
- procese fizice: condensarea vaporilor saturaţi; eroziunea mecanică a materialelor (inclusiv roci).
- procese chimice.

Emise în atmosferă prin: ardere, procese industriale (mori din oţel, mine de cărbuni, uzine de ciment)
şi prin fenomene naturale (vulcani, incendii ale pădurilor, eroziune eoliană).

- 0,5 din cele 5 ÷ 8 Mt de praf depus în emisfera nordică provine din Sahara;
- emisia anuală de particule la nivelul planetei este de aproximativ 2,6 Gt, din care 89% sunt de origine
naturală şi 11% de origine antropogenetică.
 2.1.6 Particule

Particule în suspensie sunt particulele de praf < 10 μm cu o rată de sedimentare scăzută. Particulele cu
dimensiuni mai mari tind să se depună (cadă) repede în apropiere de sursa de emitere.

Acţiunea particulelor în suspensie:

- afectează sănătatea prin alergii, iritația ochilor și inflamarea căilor respiratorii;
- inhalarea pe termen lung are efect cancerigen;
- afectează mediul contribuind la murdărirea clădirilor şi monumentelor;
- afectează vizibilitatea atmosferică şi climatul, mărind difuzia luminii solare incidente (tendinţa de răcire) şi
absorbind această radiaţie cu particule negre (tendinţă de încălzire).

Emisia directă de particule < 20 μm este de 10 ÷ 90 Mt/an.

Particule minerale – surse:
- eroziunea eoliană a rocilor;
- uzine de ciment;
- industria îngrășămintelor;
- mori de oțel;
- industria cărbunelui;
- cultivarea pământului (arat, discuit, recoltare).
 2.1.6 Particule
Traficul generează praf mineral prin:
• rularea pe drum, (de pământ, şosele). Rezultă particule de cuarţ în
suspensie;
• uzarea pneurilor: rezultă particule relativ mari (>7 μm) şi particulele
în suspensie erau neglijabile în comparaţie cu cele din gazele de
evacuare; actual, ar putea fi de 1000 de ori mai grave;
(„https://www.emissionsanalytics.com/news/pollution-tyre-wear-
worse-exhaust-emissions”)
• uzarea garniturilor de fricţiune de la ambreiaje şi sistemele de
frânare;
• oxizi metalici din gazele de evacuare:
- oxizi de Ca din aditivii pentru uleiuri;
- oxizi de Al din convertorii catalitici.

Particule organice – surse:

- arderea incompletă a combustibilului la amestecuri bogate;
- arderea lemnului;
- la autovehicule: m.a.c. sunt sursa principală; defecţiuni la m.a.s.
2.1.6 Particule
Limite
Directiva 80/779/EEC, Anexa IV
Valori limită:
150 mg/m3 media aritmetică anuală calculată pe baza valorilor medii zilnice;
135 mg/m3 95% din valoarea frecvenţei cumulate a valorilor medii zilnice măsurate pe parcursul unui an.
Ordonanţa nr.23 la Legea Federală privind Protecţia Calităţii Aerului (Germania):
Valori limită:
150 mg/m3 media aritmetică anuală calculată pe baza valorilor medii zilnice;
300 mg/m3 95% din valoarea frecvenţei cumulate a valorilor medii zilnice măsurate pe parcursul unui an.
Ghidul 2310 al VDI (Societăţii Germane a Inginerilor de Automobile):
Valori orientative:
250 mg/m3 valoarea medie zilnică;
75 mg/m3 valoarea medie anuală.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
Valoare orientativă:
120 mg/m3 valoarea medie zilnică.
Funingine
Ordonanţa nr.23 la Legea Federală privind Protecţia Calităţii Aerului (Germania):
8 mg/m3 media aritmetică anuală.
 2.2 SUBSTANŢE NOCIVE SECUNDARE
Sunt substanțe toxice/dăunătoare care nu sunt emise/eliminate direct de autovehicule (MAI).

2.2.1 Smogul fotochimic (uscat)

În L.A.: SMOG = SMOKE (FUM) + FOG (CEAŢĂ)

Într-un recipient se introduce aer, NO și HC. Graficul prezintă evoluția substanțelor după aprinderea unui bec
puternic. Substanțele cu roșu formează smogul.
Lanțul de reacție e inițiat de reacția fotochimică dintre NO și O2. Este combinat de reacția fotochimică a NO2.
Urmează apoi un complex de reacții chimice prin care se formează O3, RCOH și PAN. Se consumă NO, NO2 și
HC care ajung la concentrații foarte reduse.
2.2.1 Smogul fotochimic (uscat)
Condiţii de formare:
• aer uscat; lipsa vântului;
• prezenţa în atmosferă a NO şi HC;
• lumină puternică (solară);
• temperaturi mai mari de 20OC.

Acţiune: iritant pentru căile respiratorii şi ochi; reduce vizibilitatea (ceaţa albă).
Limite pentru O3
Directiva 80/779/EEC, Anexa IV
Valori limită:
• 200 mg/m3 98% din valoarea frecvenţei cumulate a valorilor medii pentru o jumătate de oră măsurate pe
parcursul unui an;
• 110 mg/m3 media pe opt ore;
• 180 mg/m3 media pe o oră – informarea populaţiei;
• 360 mg/m3 media pe o oră – avertizarea populaţiei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

Valoare orientativă:
• 120 mg/m3 media pe opt ore.
Ghidul 2310 al VDI (Societăţii Germane a Inginerilor de Automobile):
Valoare orientativă:
• 120 mg/m3 media pe o jumătate de oră.
• 2.2.2 Smogul umed

• Condiţii de formare: umiditate atmosferică ridicată, t < - 4OC.

• Compunere: funingine + SO + CO
• Acţiune: iritant pentru căile respiratorii şi ochi; reduce vizibilitatea

• Se formează iarna, când se arde mult cărbune.