Compozitia combustibililor si influenta acesteia asupra

unor caracteristici de functionare ale motorului

Compozitia combustibililor etse dependenta de

-compozitia titeiurilor utilizate ca materie prima.

- de restrictiile privitoare la continutul combustibililor in anumite componente si

elemente.

Continutul in benzen
Compozitia in hidrocarburi
Continutul de plumb
Continutul de mangan
Continutul in compusi oxigenati
Continutul in fosfor
Continutul in sulf
Continutul de acizi minerali si alcalii
Continutul de apa
Continutul de impuritati mecanice
Continutul de cenusa
 Continutul in benzen

Concentratia maxima de benzen permisa este

adesea limitata datorita toxicitatii

limite de 5%, 3% si chiar 1% in Romania(V/V)

continutul de benzen se determina prin
cromatografie gazoasa utilizand mai multe metode
EN ISO 22854
ASTM D 3606
 Compozitia in hidrocarburi

• Fractiunile componente ale combustibilului sunt

controlateproprietati
• Tipurile de hidrocarburi ce intra in compozitia
benzinelor si motorinelor influenteaza emisiile din
evacuare si celor rezultate prin evaporare,
• Compozitia combustibilului are influenta si asupra
tendintei combustibilului de a forma depozite
• Ex: procentele de hidrocarburi aromatice din
benzinele Europei de Vest si SUA sunt limitate la
31….34% din volum iar cele din benzinele produse
in California la 10%. Limitarea este de 35% in Ro.
 Cifra de iod

• Caracterizeaza continutul de hidrocarburi nesaturate din

combustibili si se exprima in grame de iod absorbit de
100g din produsul analizat (motorina).
• Cifra de iod caracterizeaza motorina din punct de vedere
al stabilitatii la depozitare.
• Valoarea maxima a cifrei de iod pentru motorina este
limitata la 1-4 g iod/100g combustibil. La motorinele de
cracare cifra de iod poate atinge valori de 35-40 g
iod/100 g combustibil.
 Continutul de plumb
Plumbul a fost limitat in benzine, calitati antidetonante sunt obtinute
prin adaosul de compusi organici oxigenati
Continutul maxim de plumb este specificat pentru toate benzinele.
• metode de determinare a continutului de plumb sunt
specificate mai jos:
• Continutul de plumb, gPb/ STAS SR ISOMetoda ASTM
• 0-0,6 990-90 3830:1996 D2547
• 0,026 – 1,3 990-90D2599 Spectrometria cu raze X
• 0,0025 – 0,025 2988-91 D3237 -
Spectroscopia absorbtiei atomice
• 0,0025 – 0,025 D 5059; D3348-Testul de calorimetrie
rapida
• 0,00025 – 0.025 D3116 Spectrofotometria
• Azi limitarea la 5mg/l, se utilizeaza EN 237
• Continutul de mangan
• Cand manganul este utilizat ca si component
antidetonant, compozitia sa este specificata.
• Testul ASTM D 3831 foloseste absorbtia atomica si
estimeaza concentratia de mangan in domeniul
0,00025.…0,03 gMn/l.
• Benzinele actuale: limitat la 2mg/l
• Continutul in compusi oxigenati
• Continutul in fosfor
• element care are un efect negativ asupra
convertorului catalitic
• Ajunge in cb datorata aditivilor utilizati impotriva
rateurilor la aprindere, impotriva preaprinderii, si
aditivilor tensoactivi.
• Poate fi determinat prin metoda ASTM D 3231.
 Continutul in sulf
• Nivelul de sulf – limitat progresiv, sunt obisnuite in
prezent valori de 10mg/kg
• in benzine reformulate continutul sau este din cele
mai scazute datorita efectului negativ asupra
catalizatorului.
• Nivelul procentului de sulf este controlat si din alte
motive:
• mirosul pe care-l da benzinei,
• actiunea sa coroziva,
• efectul antagonic cu plumbul,
• efectul dioxidului de sulf asupra mediului,
• efectul negativ asupra elastomerilor.
• favorizeazarea tendintei de a forma depozite,
• S - in stare libera + in compusi activi (hidrogen
sulfurat, mercaptan) sau pasivi (sulfiti, bisulfiti,
polisulfiti). In procesul de ardere ->devin activi
• acizi sulfuric si sulfuros - reactioneaza cu
lubrifiantul formand compusi organici consistenti
care adera la suprafata cilindrului si intensifica
uzarea abraziva a acestuia.
• Sulful in uleiul de motor accelereaza degradarea
acestuia prin imbatranire.
• Experientele au dovedit ca influenta sulfului din
combustibil depinde de
• temperatura si de
• raportul dintre suprafata si volumul camerei de
ardere.
• Determinarea efectului de coroziune al
combustibilului asupra metalelor cu care vine in
contact in afara camerei de ardere se face in
conformitate cu EN ISO 2160
• O lamela de cupru de dimensiuni standardizate se
scufunda in combustibilul incalzit la 500C timp de 3
ore; se compara aspectul cu al unor lame etalon.
• Continutul in sulf se limiteaza, in tara noastra,
pentru benzine si motorine la :10 mg/kg
• Metodele de determiare a continutului de sulf din
benzine si motorine : EN ISO 20884
• Prezenta sulfului in motorina asigura un anumit grad
de lubrifiere a componentelor sistemului de injectie.
Continutul de acizi minerali si alcalii
• Actiunea coroziva a combustibiluluui asupra
pieselor cu care intra in contact se datoreaza:
- prezentei in combustibil a unor compusi chimici
acizi sau alcalini.
- acizi organici liberi si HC - au o actiune coroziva
slaba
• cresterea continutului de acizi minerali si alcalii
conduce la:
- uzura pistonului plonjor al pompei de injectie,
- depunerile de cocs din pulverizatorul injectorului,
- depunerile de calamina,
- uzura pistonului, segmentilor si cilindrului.
• Standardele in vigoare nu admit acizi minerali sau
alcalii in benzine, motorine si petroluri.
• Pentru benzinele si motorinele romanesti aciditatea
minerala si alcalinitatea, determinate conform STAS
22-64 sau ASTM D 1093 trebuie sa fie nule.
• Aciditatea organica se determina prin cifra de
aciditate sau indicele de neutralizare a carei valoare
este egala cu numarul de mg de hidroxid de potasiu
(KOH) necesare pentru a neutraliza acizii organici
liberi din 100 cm3 de combustibil.
Continutul de apa
• Combustibilii pot contine:
- apa libera,
- sub forma de solutie
Prezenta apei in combustibil determina:
• saracirea amestecului carburant si micsorarea puterii motorului;
• inrautatirea calitatilor de pornire si de functionare;
• micsorarea puterii calorifice inferioare;
• tulburarea
• Solubilitatea apei
• temperatura
• continutul de hidrocarburi aromatice al benzinei
• compusi oxigenati
• standardele romanesti nu admit prezenta urmelor de apa in benzine.
• Continutul de apa -SR ISO 176-97.
• Continutul de apa in motorine - EN ISO 12937:2000, limitat, pentru
produsul romanesc, la 200mg/kg.
• Test standard pentru determinarea continutului de apa impreuna cu
impuritatile mecanice este ASTM D 176; STAS 24/1-89.
Continutul de impuritati mecanice
• Impuritatile mecanice - depuneri sau in stare de suspensie (praf, nisip,
rugina).
• uzarea organelor in miscare ale pompei de injectie si injectoarelor.
• intensificarea actiunii de eroziune a combustibilului - decalibrarea orificiilor
injectoarelor si cresterea debitului de combustibil injectat.
• infundarea orificiilor injectoarelor sau jicloarelor si intreruperea alimentarii.
- la griparea acului pulverizatorului in ghidaj
• Standardele romanesti nu admit impuritati in benzine, motorine.

Continutul de impuritati mecanice se determina, conform STAS 33-84 prin:

• metoda centrifugarii

• prin cantarirea reziduului ramas pe hartia de filtru

• Prevederile E123 permit 0,01% (volum) impuritati mecanice pentru motorine.

.
Influenta compozitiei combustibilului asupra stabilitatii
la oxidare si in timpul depozitarii
• Stabilitate la oxidare=capacitatea de a-si pastra nemodificate propr. initiale
pt o perioada cat mai indelungata( in timpul depozitarii sau utilizarii)

• Instabilitatea combustibililor se datoreaza:

– complexitatii compozitiei lor
– proceselor de autooxidare a hidrocarburilor, de descompunere a
hidroperoxizilor,
– reactiilor cu metalele, cu compusii sulfului si ai azotului

• Oxidarea
• manipulare
• depozitare pe perioade lungi.

• Teoria autooxidarii -faze initiale care da nastere radicalilor peroxidici.

(initiatorii reactiei in lant )-propagare
• se formeaza gume si produse acide.

• proceselor de oxidare - compusii cu oxigenul, sulful si azotul si tipul

hidrocarburilor continute de combustibil
• Gumele - putin solubile in benzina -depunerea pe fundul rezervoarelor
sau formarea de depozite in sistemul de admisie.
• -injectoare, in conductele de alimentare cu combustibil, pe supape si
in galeria de admisie
• aditivi antioxidanti :
• Factori care favorizeaza oxidarea:
• temperatura (peste 500C),
• metalele din sistemul de alimentare,
• miscarea vehiculului
• benzine acide efecte: materiale elastomere -cresterea emisiilor de
hidrocarburi

• Hidroperoxizii formati in timpul oxidarii hidrocarburilor sunt detonanti

si prezenta lor va reduce calitatile octanice ale combustibilului.
 Influenta compozitiei combustibilului asupra formarii
depunerilor
Depuneri in injectoarele de combustibil

• Oxidarea combustibilului -> gume in sistemul de alimentare.

• -gume nevolatile +particule sau substante
• Injectoarele sunt mai afectate de depuneri atunci cand combustibilul se
injecteaza in poarta supapei decat in colectorul de admisie.
• Depunerile in injector - zona axului principal
• -caracteristicile jetului si ale pulverizarii
• Componentele combustibilului care determina cresterea depozitelor in injector
sunt: diolefinele, olefinele si sulful.
 Formarea depozitelor in colectorul de admisie, portile supapelor si
supape

• Depunerile din colectorul de admisie vor mari timpul de incalzire si vor

afecta consumul de combustibil.
• Depunerile in poarta supapei - procesul de admisie, puterea, emisiile si
dinamicitatea motorului.
• -tipul combustibilului
• -temperatura supapei, - > moi si lipicioase sau dure si fragile
(sfaramicioase).
• - componentelor aromatice grele
• compusilor rezultati in urma oxidarii.
• alcoolul ->depunerile pe supapele de admisie.
• plumbul din benzine nu afecteaza procesul depunerilor pe supape.
• ! Utilizarea aditivilor adecvati care sa mentina sistemul curat si/sau sa
inlature depozitele existente.
 Depunerile din camera de ardere

• cresterea inclinatiei la functionarea cu detonatie, > necesitatea cresterii

cifrei octanice
Factori:
• combustibil, (cresc depozitele:aromatice, olefine, parafine)
• de lubrifiant,
• arhitectura motorului
• caracteristicile traseelor parcurse (temp lichid racire, raport aer/cb)
• Prezenta plumbului, manganul – reprezentata in depuneri
• benzinele fara plumb tendinta de formare a depozitelor creste cu
temperatura de distilare a fractiunilor mai grele din combustibil
 Masurarea stabilitatii combustibilului la oxidare si in timpul
depozitarii

• Metoda perioadei de inductie (ASTM D

525; STAS 312-89)
• Perioada de inductie este perioada de timp
in care, in conditii determinate de lucru,
proba de benzina de cercetat, in prezenta
oxigenului, la temperatura de 1000C si la
presiune de 7 bar, in mod practic nu se
oxideaza.
• Perioada de inductie apreciaza tendinta
benzinei spre oxidare si spre formarea de
gume.
• Cu cat perioada de inductie a unei benzine
este mai mare cu atat stabilitatea ei este mai
ridicata si durata admisibila de depozitare
mai lunga.
• Pt. benzinelor romanesti - min 360 min, in
functie de tipul benzinei.
• Paharul de sticla 6 in care se toarna 100ml benzina filtrata se aseaza in
bomba de oxidare. Bomba se racordeaza la sursa de oxigen, i se verifica
etanseitatea si se creste presiunea pana la 7,5 bar, ca apoi sa fie redusa la
7+0,05 bar. Bomba astfel pregatita se introduce in baia cu apa la
temperatura de 99…1010C . Se marcheaza atat momentul introducerii
bombei in apa cat si presiunea initiala din bomba. Se noteaza evolutia
presiunii din bomba pana cand se constata o scadere a acesteia cu 0,6 bar
din valoarea maxima a presiunii atinse in timpul incalzirii bombei.
Determinarea gumelor actuale prin evaporarea in jet de aer (SR EN
26246:1996)

• Testul consta in evaporarea unui volum

masurat, in conditii controlate de
temperatura, intr-un curent de aer (fig. 3.16)
si cantarirea reziduului.
• (Testul pentru gumele
existente intentioneaza sa fie
doar un indice de probabilitate
al stabilitatii benzinei)
• Testul masoara doar
cantitatea de gume deja
existenta in benzina.
 Testul de stabilitate in timpul depozitarii pe termen lung

• In acest test combustibilul este pastrat in intuneric pentru 12 saptamani la

430C si apoi sunt determinate gumele actuale.
• o saptamana = echivalenta cu aproximativ o luna de depozitare in conditii
ambiante normale.
• Desi aceasta metoda este mai precisa decat cele mai sus mentionate,
necesita prea mult timp pentru determinare pentru a putea fi utilizata in mod
obisnuit.