Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BRAȘOV
PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II
Student:
Specializarea: Ingineria Transporturilor si Trafic
Grupa: 1801
Materia: O.M. II
2014
-1-
CUPRINS:
-2-
A. MEMORIU TEHNIC
1. INTRODUCERE
Reductoarele cu roți dințate sunt mecanisme independente formate din roți dințate cu
angrenare permanentă, montate pe arbori și închise într-o carcasă etanșă. Ele servesc la:
- micșorarea turației;
- creșterea momentului de torsiune transmis;
- modificarea sensului de rotație sau a planului de mișcare;
- însumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare către o mașină de lucru;
- distribuie fluxul de putere de la un motor catre mai multe mașini de lucru.
În cazul reductoarelor de turație, roțile dințate sunt montate fix pe arbori, roțile
angrenează permanent și realizează un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre
turația la intrare și turația la ieșirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care
unele roți sunt mobile pe arbori (roți baladoare), angrenează intermitent și realizează un
raport de transmitere total în trepte. Ele se deosebesc și de variatoarele de turație cu roți
dintate (utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turație cu roți dințate se utilizează în toate domeniile construcțiilor de
mașini.
Există o mare varietate constructivă de reductoare de turație cu roțile dințate. Ele se
clasifică în funcție de următoarele criterii:
a. după raportul de transmitere:
- reductoare cu o treaptă de reducere a turației;
- reductoare cu două, sau mai multe trepte de reducere a turației.
b. după poziția relativă a arborelui de intrare (motor) și arborele de ieșire:
- reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de ieșire;
- reductoare obișnuite (paralele), la care arborele de intrare și de ieșire sunt
paralele.
c. după poziția arborilor:
- reductoare cu axe orizontale;
- reductoare cu axe verticale;
- reductoare cu axe înclinate.
d. după tipul angrenajelor:
- reductoare cilindrice;
-3-
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate, etc);
- reductoare planetare.
e. după poziția axelor:
- reductoare cu axe fixe;
- reductoare cu axe mobile.
În multe soluții constructive reductoarele de turație cu roți dințate se utilizează în
scheme cinematice alături de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanțuri, cu fricțiune, cu
șurub-piuliță, variatoare, cutii de viteză, etc.
Avantajele utilizării reductoarelor în schemele cinematice ale mașinilor și
mecanismelor sunt:
- raport de transmitere constant;
- asigură o mare gamă de puteri instalare;
- gabarit redus;
- randament mare (cu excepția reductoarelor melcate);
- întreținere simplă și ieftină.
Printre dezavantaje se enumeră:
- preț de cost ridicat;
- necesitatea unei uzinări și montaj de precizie;
- funcționarea lor este însoțită de zgomot și vibrații.
Parametrii principali ai unui reductor cu roți dințate sunt:
- puterea;
- raportul de transmitere;
- turația arborelui de intrare;
- distanța dintre axe.
Datorită multiplelor utilizări în industria construcțiilor de mașini și aparate, parametrii
reductoarelor de turație cu roți dințate sunt standardizate:
- rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
- distanța dintre axe, STAS 6055-82;
- modulii, STAS 822-82;
- parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
- parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.
-4-
2. DATE DE PROIECTARE
Să se proiecteze reductorul de turaţie conico-cilindric cu următoarele date de
proiectare:
3. SCHEMA CINEMATICĂ
Schema de principiu a unei transmisii mecanice cu roţi dinţate cilindrice şi conice a
cărei proiectare este elaborată în prezenta lucrare, este indicată in figura 1.
Reductorul conico-cilindric cu schema structurală din fig.1 conține angrenajul conic
(I) și angrenajul cilindric (II). Pinionul conic, 1I , este susținut de arborele de intrare, A1,
antrenat de momentul Mt1 la turația n1. Roata conică, 2I, și pinionul cilindric, 1II, sunt
susținute de arborele intermediar, A2, antrenat de momentul Mt2 la turația n2. Roata cilindrică,
2II, este susținută de arborele de ieșire, A3, antrenat de momentul Mt3 la turația n3.
Fig. 1. Schema
Fig. 1.1 - Schema cinematică
structurală a reductorului
a reductorului conico-cilindric
conico-cilindric
-5-
B. MEMORIU DE CALCUL
1. Calculul rapoartelor de transmitere pe trepte
Raportul total de transmitere a reductorului:
𝑛𝑀𝐸 𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝑀𝐸 1500
𝑖𝑇 = ∙ ∙ = ⇒ 𝑖𝑇 = = 15 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝐼𝐼𝐼 𝑛𝐼𝐼𝐼 100
𝑖 𝑇 = 𝑖𝑐 ∙ 𝑖12 ∙ 𝑖34
Puterea pe arbore II :
𝑃𝐼𝐼 = 𝑃𝐼 ∙ 𝜂𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝜂𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 = 0,95 … 0,97
-6-
Turaţia pe arborele I:
𝑛𝐼 = 𝑛𝐼𝐼 ∙ 𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 476 ∙ 3,15 = 1499 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
Momentul de torsiune pe arborele I:
𝑃𝐼 8,490
𝑀𝑡𝐼 = 9550 ∙ = 9550 ∙ = 54,089 [𝑁 ∙ 𝑚]
𝑛𝐼 1499
-7-
5.1. Dimensionarea angrenajului cilindric
2
3 𝑀𝑡2 ∙ (𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛽 ∙ 𝐾𝐻𝛼 )(𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 ∙ 𝑍𝜀 ∙ 𝑍𝛽 )
𝑎𝑚𝑖𝑛 = (𝑢 + 1) ∙ √
2
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏2 2 2
2𝑢 ∙ 𝜓𝑎 ∙ ( 𝑆 ) ∙ (𝑍𝑁2 ∙ 𝑍𝐿 ∙ 𝑍𝑅 ∙ 𝑍𝑉 ∙ 𝑍𝑊 ∙ 𝑍𝑋 )
𝐻𝑃2
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛽 = 0
⇒ 𝑍𝛽 = 1
2𝜓𝑑
𝜓𝑎 = [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑢+1
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝜓𝑑 = 0,4 … 0,5 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 25, 𝑝𝑎𝑔. 209]
2 ∙ 0,5
⇒ 𝜓𝑎 = = 0,2
4+1
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏2 = (0,15 ∙ 𝐻𝐵 + 300) ± 75 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 16, 𝑝𝑎𝑔. 203]
-8-
13 3∙108
𝑍𝑁2 = √ 𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≤ 107 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
18 109
𝑍𝑁2 = √𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 107 < 𝑁𝐻𝐸 < 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
18 109
⇒ 𝑁𝐻𝐸 > 107 ⇒ 𝑍𝑁2 = √ = 1,11
132∙106
𝑧3 = 20
𝑧4 = 81
2 ∙ 𝑎𝑚𝑖𝑛 2 ∙ 199,77
𝑚𝑚𝑖𝑛 = = = 3,95
𝑧3 + 𝑧4 20 + 81
⇒ 𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆 = 4
-9-
5.2.1. Numărul de dinți
𝑧3 = 20
𝑧4 = 81
5.2.3. Modulul
𝑏2 = 𝜓𝑎 ∙ 𝑎𝑤 = 0,2 ∙ 210 = 42 𝑚𝑚
- 10 -
𝑎 176,75
αw = cos 𝛼𝑡 = ∙ cos 20 = 22,67 = 22°40′12′′
𝑎𝑤 180
𝑥Σ = 0,9892
Diametrele de divizare
𝑑3 = 𝑚𝑡 𝑧3 = 3,5 ∙ 20 = 70 𝑚𝑚
𝑑4 = 𝑚𝑡 𝑧4 = 3,5 ∙ 81 = 283,5 𝑚𝑚
Înălțimea dinților
ℎ = 𝑎𝑤 − 𝑚𝑛 𝑐 − 0,5(𝑑𝑓3 + 𝑑𝑓4 ) = 180 − 3,5 ∙ 0,25 − 0,5(64,75 + 278,17) = 7,665 𝑚𝑚
Scurtarea dinților
∆ℎ = 𝑚𝑛 (2ℎ𝑎 + 𝑐) − ℎ = 3,5(2 ∙ 1 + 0,25) − 7,665 = 0,21 𝑚𝑚
Diametrele de cap
𝑑𝑎3 = 𝑑𝑓3 + 2ℎ = 64,75 + 2 ∙ 7,665 = 80,08 𝑚𝑚
Diametrele de bază
𝑑𝑏3 = 𝑑3 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 = 70 ∙ cos 20° = 65,778 𝑚𝑚
Verificarea lipsei ascuțirii dinților: pe cilindrul de cap grosimea dinților (𝑠𝑎1(2) ≥ 0,3)
0,5𝜋 + 2𝑥3 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑡𝑔𝛼𝑡 𝑑𝑎3
𝑠𝑎3 = [ + (𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎3 )] =
𝑧3 𝑚𝑡
- 11 -
0,5𝜋 + 2𝑥4 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑡𝑔𝛼𝑡 𝑑𝑎4
𝑠𝑎4 = [ + (𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣 𝛼𝑎4 )] =
𝑧4 𝑚𝑡
Verificarea lipsei interfeței profilurilor (𝜌𝐴3 > 𝜌𝑢3 ; 𝜌𝐸4 > 𝜌𝑢4 ; 𝜌𝐴3 > 0; 𝜌𝐸4 > 0)
𝜌𝐴3 = 𝑎𝑤 sin αw − 0,5𝑑𝑏4 tg 𝛼𝑎4 = 180 ∙ 0,385 − 0,5 ∙ 266,402 ∙ 0,462 = 7,800 𝑚𝑚
𝜌𝐸4 = 𝑎𝑤 sin αw − 0,5𝑑𝑏3 tg 𝛼𝑎3 = 180 ∙ 0,385 − 0,5 ∙ 65,778 ∙ 0,694 = 46,543 𝑚𝑚
𝑑𝑏3 65,778
𝑢𝑛𝑑𝑒: cos 𝛼𝑎3 = = = 0,8214 ⇒ 𝛼𝑎3 = 34,77°
𝑑𝑎3 80,08
𝑑𝑏4 266,402
cos 𝛼𝑎4 = = = 0,9077 ⇒ 𝛼𝑎4 = 24,81°
𝑑𝑎4 293,5
- 12 -
6. Calculul angrenajului conic:
2
3 2𝑀𝑡1𝐻 𝐾𝐴 𝐾𝐻𝜗 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 √𝑢2 + 1 𝑍𝐻 𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝛽
𝑑𝑚1 𝑚𝑖𝑛 = √ 2 ∙ ( )
𝜎 𝑍𝑁 𝑍𝐿 𝑍𝑅 𝑍𝑉 𝑍𝑊 𝑍𝑋
𝜓𝑑𝑚 𝑢 ( 𝐻𝑆 𝑙𝑖𝑚𝑏 )
𝐻𝑃
- 13 -
𝜓𝑑𝑚 = 0,60 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 26, 𝑝𝑎𝑔. 209]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛽𝑚 = 0
⇒ 𝑍𝛽 = 1
13 3∙108
𝑍𝑁 = √ 𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≤ 107 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
18 109
𝑍𝑁 = √𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 107 < 𝑁𝐻𝐸 < 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
⇒ 𝑍𝑁 = 1
- 14 -
𝑑𝑒1 = 𝑑𝑚1 𝑚𝑖𝑛 (1 + 𝜓𝑑𝑚 sin 𝛿1 ) = 46,948(1 + 0,60 ∙ 0,302)
= 59,003 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97. 𝑝𝑎𝑔. 190]
𝑑𝑒2 = 𝑢𝑑𝑒1 = 3,15 ∙ 59,003 = 185,859 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97. 𝑝𝑎𝑔. 190]
𝑧1 = 20
𝑑𝑒1 59,003
𝑚𝑒 = = = 2,950
𝑧1 20
Lățimea danturii
𝑏 = 30 𝑚𝑚
- 15 -
Modulul median
𝑚𝑒 𝑅𝑚 3 ∙ 84,147
𝑚𝑚 = = = 2,546
𝑅𝑒 99,147
Unghiul de divizare
sin Σ 1
𝑡𝑔 𝛿1 = = = 17,588 = 17°35′ 17′′
𝑢 + cos Σ 3,15
- 16 -
Unghiul piciorului dintelui
ℎ𝑓𝑒1 2,4
𝑡𝑔 𝜃𝑓1 = = = 1,386 = 1°23′ 10′′
𝑅𝑒 99,147
ℎ𝑓𝑒2 4,8
𝑡𝑔 𝜃𝑓2 = = = 2,771 = 2°46′ 16′′
𝑅𝑒 99,147
𝑑𝑒2 = 𝑚𝑒 𝑧2 = 3 ∙ 63 = 189 𝑚𝑚
- 17 -
ℎ𝑐𝑒2 = ℎ𝑎𝑒2 − 0,25𝑠𝑒2 sin 2𝛼 = 1,8 − 0,25 ∙ 3,733 ∙ 0,642 = 1,200 𝑚𝑚
7. Calculul arborilor
7.1. Diametrul preliminar al capătului de arbore
3 16𝑀𝑡𝐼 3 16 ∙ 29270
𝑑𝑝𝐼 = √ =√ = 19,533 𝑚𝑚
𝜋𝜏𝑎𝑡𝐼 𝜋 ∙ 20
⇒ 𝑑𝑝𝐼 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 20 𝑚𝑚
3 16𝑀𝑡𝐼𝐼 3 16 ∙ 87827
𝑑𝑝𝐼𝐼 = √ =√ = 28,174 𝑚𝑚
𝜋𝜏𝑎𝑡𝐼𝐼 𝜋 ∙ 20
⇒ 𝑑𝑝𝐼𝐼 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 30 𝑚𝑚
3 16𝑀𝑡 3 16 ∙ 338373
𝐼𝐼𝐼
𝑑𝑝𝐼𝐼𝐼 = √ =√ = 44,168 𝑚𝑚
𝜋𝜏𝑎𝑡𝐼𝐼𝐼 𝜋 ∙ 20
⇒ 𝑑𝑝𝐼𝐼𝐼 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 45 𝑚𝑚
- 18 -
Norme privind protecția muncii
Pentru siguranța desfășurării procesului de lucru cu acest dispozitiv, trebuie să se
respecte următoarele reguli de protecție a muncii:
- 19 -
Bibliografie:
- SIOM-ver.2
- ******* – Culegere de STAS-uri
- Adalbert Antal, Dumitru Pop, ș.a. – Reductoare, Universitatea tehnică Cluj-
Napoca, Cluj-Napoca, 1994
- Alexandru, P., Vişa, I., Bobancu, Ş. Mecanisme, vol.II. Sinteza. Universitatea din
Braşov, 1984.
- Alexandru, P., Vişa, I., Alexandru, C., Talabă, D. Proiectarea funcţională a
mecanismelor. Braşov, Editura Lux Libris, 2000. ISBN 973-9240-60-7.
- Drăghici, I. ş.a. Organe de maşini, vol.III. Universitatea din Braşov, 1983.
- Dudiţă, Fl. ş.a. Mecanisme, fascicula 2. Angrenaje. Mecanisme cu camă.
Cinematica. Universitatea din Braşov, 1989.
- Dudiţă, Fl., Diaconescu, D. Curs de mecanisme. Cinematica–Dinamica.
Universitatea din Braşov, 1982.
-
- 20 -
- 21 -
- 22 -
- 23 -
- 24 -