Combustibili

Din punct de vedere chimic combustibilii sunt materiale care

prin reacția chimică cu alte substanțe eliberează energia stocată
în structură sub formă de căldură sau care poate fi utilizată ca
lucru mecanic.

Combustibili solizi

Dintre combustibilii solizi naturali fac parte biomasa din plante

arse ca atare (paie, lemn), cărbunii, șisturile combustibile. Sunt
considerați combustibili artificiali mangalul, cocsul și semicocsul,
brichetele de cărbune, deșeurile combustibile solide (rumeguș,
talaș, coji de semințe, puzderii etc.), combustibilii pentru rachete
solizi.

Combustibili lichizi

Singurul combustibil lichid natural este considerat țițeiul. Sunt

considerați combustibili artificiali benzina, petrolul lampant,
combustibilul pentru aviație, motorina, combustibilul lichid ușor,
gazul petrolier lichefiat, păcura, metanolul, combustibilii pentru
rachete lichizi.

Combustibili gazoși

Dintre combustibilii gazoși naturali fac parte gazul natural și

gazele de sondă. Sunt considerați combustibili artificiali gazul de
furnal, gazul de cocserie, gazele de rafinărie, hidrogenul.

Puterea calorica exprima cantitatea de căldura care rezulta

prin arderea completa a unei unități de combustibil. Puterea
calorica a combustibililor solizi si lichizi se exprima in kJ/kg sau
kcal/kg,iar a celor gazoși in kJ/m3N. Majoritatea combustibililor
conțin in compoziția lor hidrogen, component care prin ardere se
transforma in apa. In afara de acestea, înainte de ardere,
combustibilii conțin o cantitate mai mare sau mai mica de apa,
care exprimata procentual reprezintă umiditatea inițială a
acestora. Apa rezulta prin arderea hidrogenului si apa sub forma
de umiditate poate sa se găsească in produsele de ardere sub
forma de vapori sau sub forma lichida.

Puterea calorifică a combustibililor solizi și lichizi

grei:
Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de
analiză (Qas , V ) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de
căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din
combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen, în
bomba calorimetrică, în condiții standard. Produsele arderii sunt
formate din dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot și oxigen sub
formă gazoasă, apă în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și
saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă.

Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei

inițiale (Qii , p ) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de
căldură care s-ar degaja prin arderea completă a unei unități de
masă din combustibilul în starea inițială, în atmosferă de oxigen,
la presiune constantă. Produsele arderii sunt toate la temperatura
de 25 °C și sunt formate din dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot
și oxigen sub formă gazoasă, apă în stare de vapori și cenușă
solidă. Qii , p se obține prin calcul:
 100−W it
,
a a a a i
Q s,V =( Q s, V −212 H – 0.8 O ) a
−24.5 W t
100−W

unde H a și Oa sunt procentele hidrogenului și oxigenului din masa

pentru analiză, W it și W a sunt procentele de umiditate din masa
inițială, respectiv din masa pentru analiză, iar coeficienții 212, 0,8
și 24,5 țin cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă,
respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei,
exprimate în unități din SI.

Puterea calorifică a combustibililor gazoși:

Puterea calorifică superioară (Qs ) a unui combustibil gazos
reprezintă numărul de unități de căldură dezvoltată prin arderea
completă la presiune constantă a cantității de combustibil
cuprinsă în unitatea de volum în condiții de presiune și
temperatură date, produsele arderii fiind răcite până la
temperatura de 20 ℃, iar apa formată în cursul arderii fiind
considerată după ardere în stare lichidă.

Puterea calorifică inferioară (Qi) a unui combustibil gazos se

definește la fel ca puterea calorifică superioară, cu deosebirea că
apa din combustibil și apa formată prin ardere se consideră după
ardere în stare de vapori.