Evoluţia tehnologiei în secolele XX-XXI şi impactul său
asupra vieţii cotidiene
Tehnologia are un impact major asupra vieţii cotidiene, viaţa oamenilor începând cu secolul XX s-a modificat radical faţă de cea a înaintaşilor lor. Astfel, în perioada interbelică sunt produse aparatele electrocasnice care au uşurat munca în gospodărie şi au dus la creşterea timpului liber pentru gospodine: maşina de spălat rufe electrică (1910, SUA), aspiratorul (1901), frigiderul (1922, dar tehnica de refrigerare este inventată în secolul XVIII şi folosită pe scară largă în industrie după 1851), roboţii de bucătărie. Pe măsura trecerii timpului acestea s-au diversificat şi au devenit mai performante. Tehnologiile în domeniul comunicării au dus la transmiterea rapidă şi variată a mesajelor, dar au contribuit şi la petrecerea timpului liber într-o formă cât mai plăcută şi diversă. Tehnologiile în domeniul transporturilor au facilitat deplasarea persoanelor şi mărfurilor pe distanţe mari, din ce în ce mai rapid. Pe măsura dezvoltării lor, costurile deplasărilor au scăzut, astfel încât mijloacele de transport au devenit accesibile aproape oricui. Dezvoltarea tehnicii şi tehnologiei în ansamblu a uşurat munca oamenilor şi comunicarea între ei, a dus la creşterea timpului liber, a permis diversificarea infinită a modalităţilor de petrecere a timpului liber, dar a modificat foarte rapid coordonatele vieţii publice şi vieţii private, determinând şi probleme de adaptare la condiţiile de muncă şi de viaţă aflate într-o continuă schimbare.
Televiziunea este cel mai spectaculos mijloc de comunicare al secolului
XX, cu cel mai mare impact asupra publicului. Primul post de televiziune creat a fost B.B.C., în 1936, în Marea Britanie. În 1939 televiziunea îşi face apariţia şi în S.U.A., prin intermediul postului N.B.C. Dar televiziunea rămâne doar o curiozitate până în 1950, după care începe să se generalizeze. În 1946 doar 0,5% din gospodăriile americane deţineau un televizor, în timp ce în 1954 se ajunge la un procent impresionant de 56%, iar în 1962 la 90%. Televiziunea este iniţial alb-negru, dar în 1940 se creează televiziunea color. Generalizarea acesteia se realizează însă în anii ’60. În 1953 are loc prima transmisiune în direct a unui eveniment, încoronarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii (2 iunie 1953). Începând cu anii ’60 transmisiunile în direct se fac prin satelit, ceea ce asigură recepţionarea lor pe toate continentele. În anii ’80 apar televizoarele cu circuite integrate, iar în anii ’90 televizoarele cu ecran plat şi cele cu plasmă. Telefonul, creat de americanul Graham Bell în 1876, a cunoscut o evoluţie spectaculoasă a designului şi fiabilităţii sale. Dacă în perioada interbelică se găseşte doar în casele celor avuţi, după 1950 telefonul este un accesoriu care pătrunde treptat în toate locuinţele. În 1973 se deschide o nouă pagină în evoluţia telefoniei: apariţia telefonului mobil, creat de firma Motorola. El avea dimensiunile unei cărămizi pentru construcţie şi o antenă de 10 cm. Anii ’90 aduc apariţia unei a doua generaţii de telefoane mobile, prin sistem GSM, ducând la micşorarea dimensiunilor acestuia. Transmisia se realiza în mod digital (telefon cu taste). După anii ’90, evoluţia telefoniei se realizează rapid. Steve Jobs a creat Iphon-ul, în 2007, dând posibilitatea unei comunicări ultrarapide de date și informații nebănuite cu două decenii înainte. Telefonia mobilă este una dintre tehnologiile în care se investeşte cel mai mult în prezent.
Calculatorul este cel mai spectaculos echipament tehnic al epocii
contemporane. Primul calculator automat, Mark I, a fost realizat de universitatea Harvard şi firma IBM în 1944, dar primul computer celebru este ENIAC (1946) finanţat de armata S.U.A. şi construit la Universitatea Pensylvania. El cântărea 30 de tone şi ocupa 167 m.p. era construit din 18000 de lămpi electronice şi avea 5 milioane de conexiuni lipite. În 1951 americanii realizează primul calculator produs în serie, UNIVAC. În 1954 se creează primul limbaj de programare, Fortran, iar calculatorul creat de IBM în 1954 avea dimensiuni considerabil mai mici, cântărind 900 kg. În 1956 apare a doua generaţie de calculatoare,cu tuburi catodice, care îşi reduc şi dimensiunile şi costurile. În 1963 apare a treia generaţie de calculatoare, cu circuite integrate, ceea ce duce la apariţia unor calculatoare de dimensiuni reduse. În 1973 apare computerul personal, care se poate amplasa pe birou. Astfel, dacă primele calculatoare sunt utilizate doar în industrie, din anii ’70, devin accesibile şi persoanelor private. În 1981 se creează primul laptop, Osborne 1, care avea 10 kg.
Automobilul este mijlocul de transport cu cea mai mare utilizare, iar
domeniul construcţiilor auto este unul dintre cele mai performante din punct de vedere tehnologic. Primele automobile au fost creat în 1886, independent, de inginerii germani Daimler şi Benz. La începutul secolului XX deja se lansaseră pe piaţă o serie de constructori auto ca Renault, Peugeot, Bugatti (Franţa), Ford, General Motors (S.U.A.), Rolls Roys (Marea Britanie), Fiat, Alfa Romeo (Italia), BMW, Audi, Opel (Germania), Mitsubishi (Japonia). În perioada interbelică au apărut alte firme de succes: Chrysler, Citroën, Porsche, Volkswagen, Toyota, Nissan. Avionul este cel mai spectaculos mijloc de transport în comun. Începutul secolului XX a fost o perioadă în care inginerii constructori din întreaga lume îşi încercau măiestria prin realizarea unor aparate de zbor. Istoria aeronauticii începe cu un număr impresionant de personalităţi care au realizat, independent unele de altele, aparate de zbor din ce în ce mai performante. Primele aparate de zbor motorizate au fost create de fraţii Wright, în S.U.A., în perioada 1900-1903. Ele erau construite din lemn şi pânză, putând zbura, cu până la 35 km/h, pe distanţe de câţiva metri. Acestea erau însă catapultate. În 1906, Traian Vuia a construit primul aparat de zbor autopropulsat (care s-a ridicat de la sol şi a aterizat prin mijloace proprii), la Paris. Aceeaşi performanţă şi în acelaşi loc este reuşită şi de brazilianul Alberto Santos Dumont, şase luni mai târziu. În 1909, francezul Louis Bleriot a traversat Canalul Mânecii cu un avion proiectat de el, care zbura cu 45 km/h. Românii au avut un rol însemnat în această perioadă de începuturi a aviaţiei: Henry Coandă a construit primul avion cu reacţie (1910), iar Aurel Vlaicu a construit primul avion în întregime din metal (1912). Aparatele au continuat să fie din ce în ce mai performante, astfel încât pilotul francez Rolland Garros a traversat Mediterana în 1913, iar pilotul american Albert Cushing Read a traversat Atlanticul în 1919.
Foarte rapid avioanele au fost folosite în scopuri comerciale. În S.U.A. a
fost inaugurată, în 1914, prima linie de transport pasageri între două oraşe din Florida. În Primul Război Mondial avionul a fost folosit ca o eficientă armă. După terminarea războiului, aviaţia îşi reia scopurile civile: transportul de pasageri şi de poştă. Se creează companii aeriene naţionale: în Olanda (KLM, 1919), Australia (Qantas, 1920), Marea Britanie (British Airways, 1919), Germania (Lufthansa, 1926), S.U.A. (United Airlines, 1926, American Airlines, 1930), Franţa (Aire France,1933) etc.