Tema: Specii ale genului dramatic.

Drama

„Păsările tinereții noastre” de Ion Druță

Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, caracterizată prin
ilustrarea vieții reale printr-un conflict complex și puternic al personajelor individualizate sau
tipice, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare
varietate tematică: socială, istorică, mitologică, psihologică. Limbajul solemn alternează cu cel
familiar, fiind deseori presărat cu elemente comice.

Tragedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, care conține personaje
puternice, angajate în lupta cu destinul, cu ordinea existentă a societății ori cu propriile lor
sentimente. De regulă, acest conflict se sfârșește odată cu moartea eroului.
Exemple: „Hamlet”, „Regele Lear”, „Romeo și Julieta” de William Shakespeare.
Ion Druță „Păsările tinereții noastre”

 lectura textului
 studiul textului

Tema dramei „Păsările tinereții noastre” este aceea a importanței idealurilor în existența
umană. Acestea sunt văzute prin prisma legăturii dintre om și pământ, precum și prin cea a
inseparabilității individului de tradițiile în preajma cărora a crescut.

Cronotopul: Moldova, satul Valea Cucoarelor (denumire-simbol), colectivizările din

timpul sovietic.

Protagoniști: Pavel Rusu și mătușa lui Ruța, ambii fiind pasionați de câte o pasăre: lui
Pavel Rusu îi plăceau ciocârliile, mătușii Ruța – cocostârcii; Pavel Rusu reprezintă modernismul,
evoluția satului, iar mătușa Ruța – tradiționalismul, respectarea datinilor, obiceiurilor.

Conflict: este unul mai mult de natură interioară și pornește de la destinele diferite ale
protagoniștilor – Ruța: un destin consacrat tămăduirii morale și spirituale a sătenilor, prin
modalități tradiționale; Pavel: un destin consacrat edificării binelui pentru oameni, prin
modernizarea satului. Acesta se rezolvă în finalul textului, după discuția sufletească dintre cele
două personaje, care conștientizează că au luptat pentru aceleași idealuri, dar cu mijloace
diferite.

Titlul dramei – este un titlu simbolic, explicația vine în finalul textului, în discuția dintre
personajele centrale – mătușa Ruța și Pavel Rusu:

Fragment:

Mătușa Ruţa: Doamne, măcar un singur pui de cucostârc să văd în valea satului, să
închid ochii și să mor!

Pavel Rusu: S-or întoarce, cu toate că, odată ce-a venit vorba, mie mai dragi îmi sunt
ciocârliile. Ce mai pasăre, sfinte Dumnezeule! Câmp arat, semănături proaspete, zare largă, cer
senin, atâta-i trebuie ciocârliei. Se suie sus, până se topește mai cu totul, și de acolo, de sus, o zi
întreagă cântă, seamănă, ară și prășește împreună cu ţăranul...
 Mătușa Ruţa: Să tot stai și să te miri.

Pavel Rusu: Ce-i aicea de mirare?

Mătușa Ruţa: Să te miri că eu, vorbind de cucostârci, mă gândesc la semănături

proaspete, la cer senin, la zare, iar tu, vorbind de ciocârlie, iară te duci cu gândul la aceleași
semănături, la același cer senin, la aceeași zare...

Pavel Rusu: Nimic de mirare. În tinereţe toţi vor să zboare, toţi își aleg câte-o păsare
care le este mai dragă. Noi, fiind oameni feluriţi, ne-am ales și păsări felurite, dar dragostea
noastră la rădăcină e una și aceeași – arătură, semănături, zare...”

Semnificații simbolice:

BARZĂ /COCOR/COCOSTÂRC - aduce noroc casei unde îşi face cuib şi o fereşte de
foc, şerpi, broaşte, ulii şi insecte; de aceea nu este „supărată” de către om cu nimic; ea este unul
din cei mai iubiţi vestitori ai primăverii, zilele consacrate acestei păsări căzând, conform
calendarului tradiţional, între 4 şi 6 martie, ea anunţând sfârşitul gerului şi zăpezilor; dacă o
barză îşi face cuibul pe acoperişul casei unui om sau pe gardul acestuia, acelui om, în anul acela,
pe lângă că va fi ferit de hoţi, nu-i vor fi stricate ogoarele de către furtuni; se spune despre ea că
soseşte odată cu primăvara şi că este purtătoarea de variate semne şi simboluri privind timpul
(„Dacă berzele pleacă devreme, se zice că iarna va fi grea şi lungă; dacă pleacă târziu, zic că
iarna va fi scurtă şi călduroasă”), belşugul („Dacă un om vede multe berze primăvara, va face
multe care cu porumb”), norocul („Se crede că va fi mare noroc în casa pe care barza îşi face
cuibul”), ursita („Când oamenii văd o singură barză, zic că rămân singuri, mai cu seamă fetele şi
băieţii rămân necăsătoriţi în anul cela”); se consideră un mare păcat stricarea cuibului berzei,
această faptă putând atrage mari nenorociri.

CIOCÂRLIE - zborul său semnifică aspiraţie spre un ideal înalt, dar şi neîmplinire, chiar
prăbuşire tragică; în general, ciocârlia este asociată primelor etape ale muncilor agricole,
asigurând, prin prezenţa ei, augmentarea beneficului în ceea ce priveşte aratul şi semănatul
ogoarelor, din care cauză este considerată „pasărea plugului”, „ceasornicul plugarilor”
şi „calendarul plugarului”, zborul ei dimineaţa, în înaltul cerului, semnifică vreme bună; această
apropiere de creaţie, fertilitate, natură îi conferă atribute suplimentare în credinţele tradiţionale
româneşti, care o clasifică drept o vieţuitoare „sfântă” şi care, prin zborul ei înalt, poate media
între oameni şi Demiurg, comunicându-i acestuia din urmă doleanţele pământenilor.

https://www.youtube.com/watch?v=290CHJmZU2k

Sarcini:

1. Lecturează integral textul sau vizionați spectacolul.

2. Numiți problemele identificate în dramă.
3. Motivează preferința personajelor centrale pentru o anumită pasăre (5-6 enunțuri).
4. Determină pasărea care te reprezintă simbolic, argumentează alegerea, într-un text
coerent de 5-6 enunțuri.