Mitul "Zburătorului" de

I.H.Rădulescu
realizat de Demian Andreea și Lazari Delia
 MOTTO:

"În mâini de poet, limba română este

în stare de a explica cele mai alese
sentimente şi acţiuni, cele mai
profunde trăiri ale sufletului
românesc."
Simion Florea Marian
 APRECIERI DIN CRITICA LITERARĂ

"Ion Heliade Rădulescu surprinde, aşadar, în această

capodoperă a creaţiei sale invaziunea misterioasa a
„Balada
dragostei, Zburătorul este socotită
într-un moment în general
misterios, dreptdecea
tensionat, la
mai reuşită
vârsta poeziespre
inocenţei a luio Heliade, ea tulburătoare,
altă vârstă, se caracterizează
ale
deopotrivă
cărei princompleşesc
întrebări înţelegereafiinţa.
psihologiei
Balada,personajului,
în structura
prin năzuinţa
căreia de a reda
se împletesc atmosfera
o serie de lunatism
de elemente în care
romantice,
se consumă
reprezintă primafaptele şi prin care
mare creaţie stăpânirea tehnică
certifică a
fertilitatea
întregului
ideii "Daciei literare", material.”să se inspire din
ca scriitorii
folclor. "
Dumitru Popovici
 ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC

Este o ființă fantastică închipuită ca un spirit rău, care chinuie noaptea, în somn,
fetele nemăritate și femeile măritate de curând, iar bărbaţilor le cauzează insomnia,
nelinişte sau tot felul de frământări. Cea mai comună descriere a zburătorului,
întâlnită în majoritatea credinţelor populare, este cea a unui flăcău tânăr. Acesta ia
naştere ca urmare a interzicerii unei relaţii de amor, dintre o fată şi un băiat, de
către părinţii fetei. Tânărul îndrăgostit se transformă în zburător, se întoarce
noaptea în camera fetei, iar în timp ce aceasta doarme o chinuie în diverse feluri, o
sărută şi o muşcă. Fata îl vede pe zburător ca fiind real, se trezeşte din somn şi este
mereu cuprinsă de fior, iar ca stare generală, fata vizitată de un zburător, slăbeşte
din ce în ce mai mult. Boala care o cuprinde pe fată este numită „lipitură”, iar cele
care sunt chemate să o vindece pe cea bolnavă sunt babele care au priceperea de a
descânta.
 CONŢINUTUL

Poezia începe cu discursul incoerent al fetei, ce-și mărturisește stările de-a

valma. Florica descrie mamei sale aceste senzații fizice pe care le trăiește:
“pieptul mi se bate”, “Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate.” Aceasta
încearcă să propună soluții prin care să scape de această boală: leacuri băbești,
rugăciune și magie. A doua parte este trecerea din amurg în noapte. Liniștea se
instaurează, opunându-se frământărilor din prima parte. Partea a treia este tot un
monolog, în care o „surată” vorbeşte despre coborârea fiinţei mitologice pe coş, drept
la Florica, conturând portretul Zburătorului “Ca brad un flăcăiandru, și tras ca prin
inel, Bălai, cu părul d-aur!” Finalul poeziei se remarcă prin neputința fetei de a scăpa
de Zburător “Și ce-i mai faci pe urmă? că nici descântătură, Nici rugi nu te mai scapă,
ferească Dumnezeu!”
 MOTIVELE ŞI TEMA

Poezia Zburatorul de Ion Heliade Radulescu are ca motiv dominant un personaj mitic - motivul zburătorului. Heliade
Radulescu se inspira din mitologia populara si face din personajul visat motivul central al baladei sale, pentru a trata,
poetic, un fapt de viaţă etern omenesc.
Tema poeziei este motivul zburătorului, de aceea se înscrie în programul "Daciei
Literare". Zburătorul pare a fi o reminiscenţă a miturilor cosmice, izvorâte din
Prima parte reprezintă o confesiune lirică directă, însoţită de simptome fiziologice alarmante, trăite, cu o plăcuta spaimă,
cultul luminii,
de o adolescentă. Este vorba de al unSoarelui şi de
chin dureros al dulce
Lunii, cumprintr-un
exprimat atestă monolog
unele descântece şi balade
sincopat, cu multe exclamaţii,
interogaţii, invocaţii, repetiţii. Această parte marcheaza un motiv complementar - tinerei indragostite.
româneşti.
Se sugerează astfel tema poeziei: dragostea genuină; şi semnificaţia generală:
iubireaAedoua o permanenţă umană,
parte prefigurează de neocolit,
un alt motiv un dat implacabil
consonant, înserarea. Motivul acesta,în destinul
învaluit nostru.
în mister, O vraja
potentează
în care se învăluie sentimentele fetei, pentru că aspectele înserării sunt semne ale prezenţei indirecte a
serie de termeni şi expresii din vorbirea suratelor exprimă o simpatie pigmentată cu
personajului-motiv.
accentele unei ironii participative, cu care e tratat, în optica populară, orice
Ultima parte impune evidenţa motivului
neiniţiat, principal,
ispitit pregatită de cele
de frumuseţea două motive
fantastică a complementare,
Zburătorului. sub înfăţişarea
portretului fabulos al Zburatorului.

Prin interferarea semnificaţiilor din cele trei părţi se conturează unitatea imaginii de ansamblu, asigurată de unitatea
motivului: credinţa in Zburător şi unitatea stării sufleteşti.
 SEMNIFICAŢIA MITULUI

Balada valorifică original mitul folcloric al zburătorului, sugerând

poetic ivirea sentimentelor de dragoste la fetele de vârstă puberă.
Iubirea, rămasă un mister de nepătruns, ca o boală greu descifrabilă cu
efecte fiziopsihologice, sperie fetele ce ajung în pragul feminităţii.
Zburătorul este dragostea mistuitoare și neîmplinită, este focul nestins al
iubirii neîmpărtășite.

Mitul folcloric al “Zburătorului simbolizează înmugurirea sentimentelor

de dragoste la fetele aflate la vârsta adolescenţei. Trăirile tinerelor fete
sunt declanşate de un personaj fantastic, cu o mare putere de seducţie,
care apare pe înserat, le face să se îndrăgostească de el, apoi pleacă,
lăsând în urma lui doar melancolie şi zbucium. Din folclor, zburătorul
simbolizează toate formele de sexualitate de la cea puberală până la cea
isterică a femeilor care trâiesc numai pentru plăcerile trupeşti.
 SPECIFICUL LEXICAL

Limbajul artistic în poezie este reprezentat de

• epitetele: "chin nesuferit", "prunea viţeluşă", "dragoste curată"
• metaforele și simbolurile: „Veșmântul ei cel negru de stele
semănat” , “cobe tot cade câte-o stea” , “a laptelui fântână”
• personificările de o indubitabilă prospețime: “frunza nu
mișcă” sau „vântul nu suspină” ori „apele dorm duse”,
„morile au stat”
• arhaismele: "piroteală", "obida", "jgheab", "cobe"
• comparaţiile: "lumina iute ca fulger", "pietre nestemate lucea
pe el ca foc", "tras ca prin inel".

Poetul surprinde gradat instalarea sentimentului erotic, folosind

antiteza, interogația, exclamația.
 VALORIFICAREA MITULUI ÎN LITERATURA
CULTURALĂ

Mihai Eminescu recreează motivul în poemul Luceafărul, ca și

zburătorul, se arată fetei de împărat, o determină să se
îndrăgostească de el, apoi dispare. Astfel, fascinația resimțită de
Cătălina sub imperiul luminii siderale sugerează trăirea maladivă
a ființei stăpânite de zburător.

Preocuparea poeților romantici pentru folclor nu dispare, mai

târziu Mihai Eminescu îi dă și un nume Zburătorului: Călin. În
poemul Călin file din poveste iubirea este reprezentată ca o
îmbinare a contrariilor: uranic și teluric. Fata de împărat este
simbolul frumuseții superlative, portretul ei fizic relevând
sacralitatea acesteia. Conform tradițiilor populare, pentru a fi
ferită de primul impuls erotic, aceasta este închisă într-un castel
izolat.
 Final
Zburătorul ia ul
ferici
t- Zburător Călin (file din
înfăţişare fizică a z ă în
nunta acţi o n e poveste)
prota e a re a l ă,
goniş lum
tilor. n f ă ţ iş â n d
î Zburătorul de
Apariţia zburătorului ne r i re a li.
t i I.H.Rădulescu
odată cu lăsarea
amurgului, venirea
nopţii. Sburătorul de
V.Alecsandri

Efectele Zburătorului Efectele Zburătorului

ţin de aspectul moral. ţin de aspectul fizic.
Zburătorul se iveşte Sfârşitul nu indică cu
numai în vis. Sunt prezente mai multe claritate ce s-a
creaturi fantastice: "zmeu, întâmplat.

balaur"
 CONCLUZII

Zburătorul, amintit și de Dimitrie Cantemir în Descrierea

Moldovei îl include pe Ion Heliade Rădulescu prin balada sa cu
același nume într-o tradiție românească strălucit simbolizată de
Eminescu în Fata în grădina de aur și Luceafărul, dar și într-una
europeană, mai amplă, în care și-au acordat strunele Hugo Le
Sylph, Byron Manfred, Goethe Mireasa din Corint, câștingându-
și dreptul de perenitate.