Sunteți pe pagina 1din 1

Exemple de text argumentativ: 1. Iubirea face imposibilul posibil. (Phil Bostmans, Cf.

Reflectii si maxime) Se stie ca iubirea este cel mai puternic sentiment, cea mai intensa traire pe care o cunoaste omul si experienta care il transforma radical. Iubirii i s-au inchinat mii de pagini in literatura, este sentimentul cel mai cantat in toata muzica lumii, i s-au ridicat temple si i s-au consacrat mituri. Iubirea imbraca multe forme (Eros, Philia, Agape), dar toate au in comun daruirea, capacitatea de a il percepe pe celalalt ca pe tine insuti si chiar mai presus. In primul rand, iubirea este forta care il conduce pe om spre jumatatea lui, spre sufletulpereche, care ii completeaza fiinta si da vietii sentimentul plenitudinii. Momentul in care sufletul cunoaste iubirea ii schimba viziunea despre lume si il transforma in altul mai bun, mai generos, superior celui care fusese. In al doilea rand, ma gandesc la dragostea filiala, parinteasca. Parintii sunt capabili de sacrificii imense pentru copiii lor si le fac din imensa dragoste care ii calauzeste. Parintele este gata oricand sa isi dea viata pentru copilul lui, fiindca acesta este chiar viata, iubirea si ratiunea lui de a fi. In al treilea rand, iubirea crestina este un sentiment profund si autentic, pornit din sentimentul fraternitatii in aceeasi conditie. Omul credincios are capacitatea de a surmonta toate piedicile si de a-si iubi si dusmanul, fapt care demonstreaza forta iubirii. Asadar, iubirea trezeste in om resurse nebanuite, ii aduce fericirea si sensul vietii, il determina sa isi depaseasca toate slabiciunile si sa treaca peste piedici pe care le considera insurmontabile. Forta impresionanta pe care o desfasoara omul care iubeste ma face sa cred ca intr-adevar iubirea face imposibilul posibil. 2. Cand ploua in suflet, nu-i niciodata senin afara, iar cand e senin in suflet, nu ploua afara niciodata. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Carticica intelepciunii romanesti) Starea sufleteasca influenteaza felul in care vedem lumea din jurul nostru, asa cum exprima atat de sugestiv si maxima: Cand ploua in suflet, nu-i niciodata senin afara, iar cand e senin in suflet, nu ploua afara niciodata (Mihail Codreanu). Pe de o parte, tristetea sufleteasca face ca lumea din exterior sa se imbrace in culorile cenusii ale supararii, ploaia de lacrimi din suflet nu ne lasa sa vedem seninul de afara. De cate ori cand suntem impovarati de suferinta, resimtim dureros rasaritul de soare pentru ca ochii nostri poarta doliul tristetii. Chiar daca zambim, atunci cand plangem in suflet, zambetul acesta e mai dureros decat lacrimile unuia care plange. Suferinta este o durere care face ca viata sa para lipsita de sens si de aceea dispare farmecul naturii, al lumii exterioare. Pe de alta parte, bucuria sufleteasca face ca si lumea exterioara sa fie frumoasa, sa se imbrace in culorile vii ale extazului nostru. De cate ori cand traim momente de fericire, chiar furtuna sau ploaia sunt prilej de bucurie, iar seninul nostru sufletesc este proiectat in lumea din jur. Starile sufletesti sunt barometrul temperaturii exterioare! Lipsa de iubire, singuratatea, dezamagirile, suferinta aduc frigul in suflet in cea mai torida zi de vara, iar bucuria iubirii, satisfactiile, implinirile aduc caldura in suflet si in cea mai friguroasa zi de iarna. Bucuria si suferinta sunt specifice omului, sunt stari temporare care alcatuiesc muzica ce ne acompaniaza viata, dar, asa cum afirma si Emil Cioran: Toate neputintele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristete. Prin iubire putem evada din tristete, putem aduce seninatatea in suflet. Prin urmare, anotimpul din suflet nu este intotdeauna in concordanta cu anotimpul din natura. Putem trai iarna tristetii in cea mai exuberanta primavara si primavara bucuriei in cea mai posomorata iarna.