GORUNUL

De Lucian Blaga
Lucian Blaga este un poet-filozof care a aderat la expresionism,relevand in creatiile sale
legaturile intime dintre terestru si cosmic,dintre sacru si profan.Poezia Gorunul este o elegie in care
se valorifica mitul mioritic.Acest mit sintetizeaza atitudinea omului in fata
mortii,transmitand:seninatate in fata mortii,acceptarea mortii ca pe un fenomen firesc,credinta ca ,dupa
moarte,omul se intergreaza in circuitul universal,in arele !ot precum si singuratatea individului in
fata mortii.
"legia lui Blaga a fost apropiata de ai am un singur dor a lui "minescu,unde tristetea
este urmarea unei o#oseli interioare.La Blaga ,tristetea provine dintr-o stare sufleteasca
deose#ita,marcata de meditatia filozofica asupra vietii si a mortii,sau din constatarea ca omul este
singur si marunt in fata macrocosmosului,unde exista marele taine,implicit cele legate de momentul
intrarii omului in moarte.
Titlul: $n forma sa articulata su#st.gorunul desemneaza copacul cu care dialog%eaza
omul si cu care impartaseste acelasi destin.&orunul 'ste(arul) este o esenta tare semnificand in alte
situatii statornicia si vesnicia naturii.Aici,aceasta devine sugestia primaverii,prin desprinderea din
codru si prin transformarea in sicriu.
Teme-Motive: Poezia se incadreaza in tema mortii si a atitudinii senine in fata
mortii,deoarece moartea este privita ca un fenomen indepartat,nefiind o amenintare apropiata,si nu se
resimte tema de moarte.otivul central al textului este gorunul,sim#ol al vietii dar si al
mortii.Aceleasi semnificatii le au si turnul si clopotul care sunt personificate spre a sugera ca viata si
moartea sunt intr-o relatie de interdependenta.*n alt motiv poetic este sicriul + sim#ol de necontestat
al mortii.
!extul este alcatuit su# forma unui dialog intre om si natura reprezentata de gorun,acesta
nu raspunde insa se su#intelege ca el recepteaza intre#arile omului si participa afectiv la tristetea
acestuia.Dialogul este imaginar si are alte conotatii,care trimit la comuniunea om-natura.
,e pare ca omul si gorunul impartasesc acelasi destin :omul isi presimte sfarsitul si are stari
interioare deose#ite,iar gorunul este si el la margine de codru,adica aproape de moarte.Apropierea
mortii este sugerata de sintagme cu valoare metaforica:zvonuri dulci,stropi de liniste.-ontinutul
ideatic al textului se concentreaza asupra unor cuvinte cu valoare de sim#ol:liniste,gorun,sicriu,acestea
avand conotatia prefigurarii mortii..aptul ca sicriul se va ciopli din gorun este semnificativ pentru
comuniunea totala a omului cu natura dupa moarte.$ntrarea in moarte este si ea o mare taina,pentru ca
acest moment este su# semnul pro#a#ilitatii,fapt relevant de o serie de elemente lingvistice: nu
pare,poate,pesemne,o,cine stie./er#ul imi pare exprima presentimentul mortii,starea de
reflexivitate a omului care isi asteapta sfarsitul inevita#il.Adver#ul pesemne accentueaza prezumtia
morti.
Acest dialog imaginar cu gorunul reda stari de profunda tristete,dar transmite si starea
fireasca a impacarii cu destinul de muritor.Concluzia ar fi ca viata si moartea stau su# semnul
tainei,pentru ca niciodata omul nu va sti cand vine in lumina sau cand trece in spatiul infinit al
mortii.Dramatice raman scurgerea timpului si perimarea omului,care duc la finalul
existentei.Presentimentul mortii este sugerat de su#st. liniste si de ver#ele ascult si picura.$ntrarea in
consonanta cu legile naturii si ale existentei e reprezentata de ver#ul simt,lucru care demonstreaza ca
viata si moartea sunt perfect ingemanate,neputand fi concepute una fara cealalta./ersurile sunt fara
rima,inegale.$n strofa de inceput,apare ingam#amentul 'procedeu care presupune continuarea unei idei
poetice in versul urmator fara a urma o pauza).
La nivelul morfo-sintactic Blaga acorda o importanta deose#ita fiecarui cuvant,
su#stantive,ver# sau adver#,care do#andeste semnificatii multiple.*nele ver#e sunt la prezent,timp al
contemplatiei,dar si al reflexivitatii:aud,bate,imi pare,curg, zac,dezmierzi, acestea sugerand
viata.!recerea pe alte coordonate,in spatii ale vesniciei,este relevata de ver#e la viitor,care nu exclude
pro#a#ilitatea:vor ciopli,voi gusta.,tarea de asteptare,de presimtire a mortii,taina ei sunt evidentiate de
adver#ele poate,pesemne.
Nivelul figurilor de stil: ,intagmele metaforice:limpezi departari,zvonuri dulci,
stropi de liniste traduc starea de presimtire si de acceptare a mortii ca pe un fenomen firesc.$n al
doilea vers este prezenta o comparatie :in limpezi departari aud din pieptul unui turn/cum bate ca o
inima un clopot 0inima este sim#ol al mortii,iar clopotul este sim#ol al intrarii in moarte.&orunul este
la margine de codru,metafora care transmite faptul ca si copacul se apropie de final,pentru ca va fi
sacrificat pentru a se ciopli sicriul.
$nterogatia retorica o,cine stie? puncteaza starea de detasare de moarte,taina, presentimetul
mortii,ideea ca intrarea in univers ramane o mare necunoscuta pentru om.
"pitetul si mult ascult cum creste-n trupul tau sicriul exprima resemnarea omului in fata
destinului,acceptarea conditiei de muritor si a ideii ca viata are un traiect inevita#il spre
moarte./izualul si auditivul interfereaza in text intr-o armonie perfecta.1etinem imaginea vizuala a
gorunului din margine de codru si sugestiile auditive realizate de su#st. clopot si de ver#ul
ascult.
,tarea generala este de contemplare,de traire a fiorilor mortii,care par sa existe pe tot
parcursul vietii.Acest lucru este relevant de ver#ul zac,ver# corelat cu dezmierdari, care
sugereaza,inca o data,relatia om-natura,om-macrocosmos.
Poezie a marilor elanuri vitaliste proiectate la scara cosmica si a identificarii eului cu
universul elementar (in primele volume) lirica lui laga cunoaste o evolutie marcata de drama
!tristetii metafizice" a omului problematic instrainat de !tainele" genezice ale universului si aspirand
spre regasirea ec#ilibrului originar,sub semnul unui !mit al reintegrarii" intr-un spatiu ideal al
mitologiei romanesti. ($ulian oldea,%imbolism, modernism,traditionalism,avangarda)