In domeniul literaturii, Scoala Ardeleana nu a dat reprezentanti de valoare, cu exceptia lui

Ion Budai-Deleanu care a scris poemul eroic "Trei viteji" si epopeea "Tiganiada", singura
epopee romaneasca terminata. "Tiganiada" se compune dintr-un Prolog "pistolie
Inc!inatoare" si douasprezece canturi. Asa cum insusi autorul a"irma, epopeea are un
caracter eroic, comic, satiric. #aracterul eroic este dat de prezentarea luptelor lui $lad
Tepes cu turcii. #aracterul comic este dat de intamplarile !azlii din ta%ara tiganilor.
#aracterul satiric vizeaza o critica ascutita la adresa institutiilor "eudale precum si la
adresa unor vicii general um,ane, ca& ignoranta, orgoliul, intoleranta. I. B. Deleanu a"irma
ca prin epopeea lui a incercat sa realizeze o alegorie a intregii societati romanesti care
inca se mai z%atea in vicii, in ingustimi de spirit "eudal& "Prin tigani inteleg pe altii' cel
intelept va intelege." l critica necrutator pe monar!i pe care ii considera oameni ca toti
ceilalti, "ara niciun atri%ut divin' ii critica pe reprezentantii clerului, pe %oierii pe care ii
considera vicleni si corupti. Din punct de vedere stilistic, "Tiganiada" valori"ica intr-o
um%ra superioara valentele poetice ale lim%ii romane, iar I. Budai-Deleanu se a"irma la
"el de priceput in realizarea portretelor, a dialogurilor, ca si a descrierilor.
Opera si activitatea lui Ion Budai-Deleanu- viata si opera
Scrierile cele mai importante&
Tiganiada sau Ta%ara tiganilor
Trei viteji
Scrieri inedite
Scrieri lingvistice
Scoala Ardeleana - Iluminismul si Tiganiada comentariu, Ion Budai Deleanu
Iluminismul - este un curent literarar secolului al ($III-lea supranumit "secolul
luminilor".
Aparitia acestui curent literar a "ost "avorizata de cateva conditii social-istorice&
revolutia %urg!eza din Anglia'
semnarea "Declaratiei Drepturilor )mului".
Trasaturile iluminismului&
promovarea ratiunii'
sustinerea tolerantei interetnice' *+++,!"i,*ism-c
com%aterea docmelor si a %isericii .anticlericalismul/'
asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.
Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala Ardeleana".
0eprezentanti ai iluminismului romanesc&
Samuil 1icu 2lein'
3!eorg!e Sincai'
Petru 1aior'
Ion Budai-Deleanu.
*
Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un "ir epic intins
si cu personaje cu puteri supranaturale, aceste sunt de o%icei personaje legendare.
popeea apare in 3recia Antica si e preluata de cultura latina.
#ele mai cele%re epopei sunt& "liada si )diseea" de 4omer si "neida" scrisa de
$ergiliu.
Introducere
"Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai
cele%ra epopee din literatura romana.
Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa "ie pu%licata decat in *56,. Din aceasta
cauza literatura romana va avea "oarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti .ex& Ion
4eliade 0adulescu/ incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nusunt
"inalizate.
Geneza operei
Ion Budai-Deleanu, om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al "Tiganiadei" in
lucrarea "Batra !omiama!ia" ."7upta %roastelor cu soarecii"/ de Tasso, in "Don 8uijote
de la 1anc!a" a lui #ervantes si in ")rlando "urioso" de Aristo.
Tema operei
"Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o "ace neamul tiganesc in cautarea
unei "orme statale.
Semnificatia titlului
Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ."Iliada", ")diseea",
"neida"/. Acesta ne trimite la personajul central al operei si
anume la etnia tiganilor . Titlul este unul alegoric deoarece su% intruc!iparea tiganilor,
Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal.
Compozitia
Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Ta%ara tiganilor"este alcatuita din
*6 cantece compuse de cantaretul 7eonac!i 3!ianeu si im%ogatita "cu multe insemnari si
luari aminte, critice istorice, "iloso"ice, "ilologice si gramatice de catre 1itru Perea si alti
mai multi in anul *+99". ) ast"el de structura isi dovedeste modernitatea datorita
multitudinii de voci naratoriale. Personajele care comenteaza evenimentele in su%solul
paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. le nu explica ceva ci au rolul de a crea
o opera in opera.
Firul epic
Actiunea se des"asoara in 1untenia lui $lad Tepes. Domnitorul se !otaraste sa-i
inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite "olosirea
acestora ca iscoade. Pentru a-i convinge $lad voda le promite o localitate numita Spateni
unde acestia sa se organizeze intr-o "ormatiune statala. Tiganii se lasa greu convinsi, mai
intai avand loc un s"at care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si insta%il.
1ai intai tiganii sunt supusi unor pro%e de curaj. $lad Tepes si armata lui se deg!izeaza
in turci "ara a "i recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu %ucate. 7a
cele doua pro%e tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o po"ta de mancare
nemasurata.
In sc!im%ul intrarii in lupta $lad Tepes le o"era ca recompensa localitatea Spateni plasata
strategic intre Bar%atesti si Inimoasa.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea
desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor.
6
)data intrati in lupta ta%ara tiganilor este tul%urata de interventia Satanei care o rapeste
pe 0omica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-si regasi iu%ita acesta porneste intr-o
cala torie initiatica la capatul careia tre%uie sa dovedeasca "aptul ca este apt de a se
insura, de a-si intemeia o "amilie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles ca aceasta
calatorie este tot parodica. Parpangel este supus unor pro%e ast"el trece printr-o padure
vrajita si poposeste la un !an care in mod miraculos se trans"orma dimineata intr-o %alta
cu %roaste. Satana reuseste de "iecare data sa-l amageasca pe Parpangel. Dezamagit, eroul
se !otaraste sa se intoarca in ta%ara tiganilor. Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu
im%racat in armura vrajita si jac sc!im% de !aine. Ast"el Parpangel intra in lupta
impotriva turcilor. In"ricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii %at in
retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o %anala cadere de pe cal a lui
Parpangel.
7esinat mai mult de "rica eroul cala toreste in iad si in rai. #and isi revine o regaseste pe
0omica si "ac nunta. 7a ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele
vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un s"at
in vederea sta%ilirii "ormei de organizare statala. :u reusesc din cauza naravurilor
innascute ale acestora. Totul se inc!eie cu o dez%inare a tiganilor "iecare apucand pe o
alta cale.
Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de
elemente speci"ice neamului tiganesc cel mai important "iind mancarea.
Aspectele relevante pentru descrierea taramului in"atisat de Parpangel sunt& situarea
geogra"ica "intre cer si pamant", clima zile senine, ceriul limpede, "ara nouri", "vantucele
dragalase, line", "nu e vara zadu"oasa, nici iarna cu ger, nici toamna rece, ci tot primavara
mangaioasa", relie"ul "campuri cu "lori ose%ite", "dealuri si coaste de cas, de %ranmza, de
slanina" , "muntii si stancele gurguiate tot de za!ar, sta"ide, smoc!ine", "rauri de lapte
dulce pe vale", "lora si "auna "rodii in loc de ar%uri si copace", "in loc de nisip si tarana;
Tot graunta de aur iei in mana", "struguri, vin".
In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la "ormele de relie", clima si vegetatia
intalnite in lumea reala si le trans"orma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. In acest rai al
tiganilor totul trimite le o a%undenta de %ucate semn ca tiganilor nu le este data munca ci
lenea si ospatul.
:aratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. $ocea naratoriala
a acestua se identi"ica cu persoana a III-a singular. :aratorul care stie tot despre
personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient si
omniprezent .sau narator credita%il/.
:aratorul necredita%il este acel narator care din diverse mative de"ormeaza lumea
prezenta ast"el incat el nu mai poate "i crezut de catre cititor.
Parpangel este un ast"el de narator necredita%il. Acest erou este actor al intamplarii
povestite si totodata si narator. $ocea naratoriala se identi"ica cu cea a personajului si
prezentarea se "ace la persoana I.
Incheiere
Intitulata "poemation eroi-comico-satiric", "Tiganiada" se dovededeste a "i o alegorie ce
intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. senta acesteia o reprezinta
democratia "ara "ond. In incercarea lor de a-si gasi o "orma dre organizare statala, tiganii
dovedesc lipsa adecvarii la "ondul lor originar acela de populatie omada "ara posi%ilitatea
de a se aseza intr-un loc.
-
Prezenta vocilor naratoriale a"late in su%solul paginii nu are rolul de a explica un
eveniment ci de a im%ogati textul. :umele din su%solsunt caracterizante, ceea ce spun
personajele se regaseste in semni"icatia numelor acestora creand ast"el o opera in opera.
Ion Budai-Deleanu se dovedeste a "i un creator modern care trece de limitele timpului
sau.
Tiganiada de ion %udai-deleanu - poem eroicomic -
Ion Budai-Deleanu .*<=9-l+69/ a "ost istoric, "ilolog, poet si unul dintre cori"eii
Scolii Ardelene, socotit de unii exegeti drept primul mare scriitor roman. l detine un loc
insemnat in literatura romana si prin "aptul ca este autorul singurei epopei "inalizate pana
la aparitia operei >"7evantul>" .*559/, scrisa de 1ircea #artarescu.
>"Pus-am temeiul culturii>" - a"irma Budai-Deleanu in >"Pre"atia>" la >"7exiconul
romanesc-nemtesc>", carturarul avand convingerea ca este un intemeietor de cultura atat
ca autor al poemului neterminat >"Trei viteji>", cat mai ales al >"Tiganiadei>", pe care o
numeste >"product nou si original>". De alt"el, epopeea constituie nu numai un punct de
pornire inliteratura romana moderna, ci si prima ei capodopera, a%ila cu marile creatii de
valoare universala.
Su%intitulata >"Poemation eroi-comico-satiric>", epopeea >"Tiganiada>" a avut doua
variante, la distanta de *6 ani& prima, scrisa in *+99 si pu%licata in *+<,-l+<<, iar a doua
versiune creata in *+*6 a "ost tiparita a%ia in *56,. pisodul narativ in care Becic!erec
Istoc .aidoma lui Don 8uijote al lui #ervantes/, insotit de un scutier, a plecat in cautarea
iu%itei sale, Ang!elina, a "ost scos de scriitor din varianta a doua. )pera ast"el revizuita a
constituit un poem eroicomic de sine statator, intitulat >"Trei viteji>", din care s-au pastrat
doar patru canturi.In spirit iluminist, tema o constituie lupta pentru apararea li%ertatii si
"iintei nationale, printr-o critica necrutatoare a randuielilor "eudale, a tarelor aristocratiei
si ale clerului, a despotismului si nedreptatilor sociale.
#ompozitional, opera .semnata cu anagrama autorului, 7eonac!i Dianeu/ este alcatuita
dintr-un Prolog, o pistola catre 1itru Perea si douasprezece canturi, actiunea "iind
organizata pe patru uri >"poli"onice>"&
- ul istoric al luptei lui $lad Tepes cu turcii'
- ul comico-social privind peregrinarile tiganilor pe care domnitorul ii organizeaza in
oaste'
- ul mitic al in"runtarii dintre "ortele angelice cu cele demonice .ingerii il ajuta pe $lad
Tepes si pe romani, iar diavolii ii ispitesc pe tigani/'
- ul comentariilor din su%solul operei, atri%uite unor personaje "ictive, de diverse pro"esii
si competente, care ar "i studiat textul si?* interpreteaza voit eronat si comic.
Ideile iluministe sunt con"oril asezate in constiinta lirica evoluata a autorului, care se
simte >"rapit>" de nelinistea creatiei poetice, asa cum, de >"alt"el, marturiseste
in >"Prolog>"& >"#u toate aceste, rapit "iind cu nespusa po"ta de a canta ceva, am izvodit
aceasta poeticeasca alcatuire, sau mai %ine zicand jucareaua, vrand a "orma s-a introduce
un gust nou de poesie romaneasca @A>". posul comic este o parodie a epopeii eroice, o
raportare voit ironica a unui univers antieroic, o >"comedie "ilologica>"in care sunt
parodiate si citate din creatiile lui Boileau sau 4omer.In epistola de dedicatie, >"pistolie
inc!inatoare catra 1itru Perea, vestit cantaretB>", scriitorul explica semnatura 7eon
Dianeu, care >"cuprinde in sine intreg numele mieuprin stramutarea slovelor sau
anagrama. @A 7eon Dianeu sau 7eonac!i Dianeu .precum stii tu %ine ca la noi in Tara
1unteneasca, %a si la 1oldova, toti s-adauga numele cu ac!i sau cac!i, dupa grecie, "iind
C
ca suna mai cili%iu>". Autorul marturiseste, de asemenea, ca a amestecat >"intru adins
lucruri de saga, ca mai lesne sa se inteleaga si sa placa>", dar avertizeaza cititorul& >"insa
tu %aga sama %ineB caci toata povestea mi se pare ca-i numai o alegorie, in multe locuri
undeprin tigani sa intaleg si altii carii tocma asa au "acut si "ac, ca si tiganii de-atunce.
#el intalept va intalegeD..>".
0elatiile temporale si spatiale sunt reale, derularea actiunii "iind plasata in Tara
0omaneasca, secolul al ($-lea, in timpul domniei lui $lad Tepes. $oievodul uieste
miscarea de rezistenta impotriva Imperiului )toman in cadrul careia se inscrie si
prevenirea tradarii. #a sa nu poata "i "olositi ca iscoade de catre turci, tiganiisunt adunati
de $oda intr-o ara, cu intentia de a-i organiza intr-o oaste care sa lupte de partea
romanilor, impotriva inamicilor otomani. #etele de tigani care de"ileazaprin "ata
domnitorului sunt prezentate in nota comica, satira autorului tintind si moravurile
"eudale. Eiecare gloata tiganeasca are cate un steag propriu si se mani"esta galagios&
argintarii .zlatarii/, condusi de Parpangel, au ca steag o cioara de argint cu aripile intinse
si canta la dram%e si clopotei' caldararii, carmuiti de Bala%an, ar%oreaza o tipsie de arama
si-si "ac simtita trecerea %atand strident in caldari' in "runtea "ierarilor este Drag!ici si
poarta cu mandrie o tigaie de placinte, "ac larmamare cu clopote si c!imvale .talgere
-n.n/' aurarii sunt condusi de Tandaler si ridica spre cer o sulita de aur sunand din alaute
si di%le, iar laie"ii,in "runte cu #orcodet, au ca steag o carpa si "an"ara proprie& >"1arsul
suna in cornuri mugatoare,; Toti lolaindu-se in guramare>".
Tiganii "ac popas intre Al%a si Elamanda si, dupa ce de"ileaza zgomotos prin "ata
domnitorului, isi continua drumul pana la locul in care-si asaza ara la Spateni, intre
Bar%atesti si Inimoasa. 1eta"ora >"drumului>", in jurul careia se organizeaza epopeea,
sugereaza aspiratia spre ideal a tiganilor, care incearca sa-si depaseasca propria conditie,
dar esueaza >"din cauza propensiunii .dispozitie naturala spre ceva, tendinta - n.n./
instinctuale, a neputintei de a se lasa calauziti de ratiune>" .Paul #ornea/. #alatoria
tiganilor este anevoioasa, plina de di"icultati si neintelegeri, dar la s"arsitul ei toti ii jura
credinta lui$lad Tepes. 7i se dau tiganilor provizii de !rana din %elsug si arme cu care sa
lupte si tocmai cand domnitorul este convins ca nu se vor da %atuti, unul dintre %uli%asi ii
cere si >"vreo paza de osteni, ce n-au "rica de moarte>" ca sa-i pazeasca de dusmani.In alt
narati Satana o "ura pe 0omica, logodnica lui Parpangel, care pleaca in cautarea ei. )
gaseste, in cele din urma, in padurea "ermecata, inc!isa intr-un palat. 7a un semn al
S"antului Spiridon, protectorul "ecioarelor, 0omica dispare odata cu palatul vrajit.
inne%unit de durere, Parpangel ratacesteprin padure si ajunge la doua izvoare& unul cu apa
vie si altul cu apa moarta. $oinicul roman Argineanu %ea din apa moarta si isi pierde
mintile, iar Parpangel %ea din izvorul cu apa vie, capata puteri neo%isnuite si im%raca
armura romanului.
#a sa incerce loialitatea tiganilor, $lad Tepes, impreuna cu o ceata de osteni im%racati
turceste, ataca ara.Tiganii se predau imediat turcului si sunt gata sa-i vanda pe romani, se
roaga sa "ie iertati, implora mila otomanilor sustinand ca ei nu sunt vinovati cu nimic.
#and isi dau seama ca este Tepes deg!izat, tiganii isi, cer din nou iertare si "agaduiesc sa
se %ata cu turcii.
Parpangel se intoarce in ara tocmai cand turcii ii atacau pe tigani, dar acestia, crezand ca
sunt tot romanii im%racati in !aine turcesti, se lupta cu darzenie, iar Parpangel, "acand
minuni de vitejie, %aga groaza in oastea turceasca, insa cade de pe cal si-si "range oasele.
ste ingrijit de mama lui, Brandusa si de 0omica. 7a %atalie iau parte s"intii, caresunt de
,
partea romanilor si dracii, care-i sprijina pe turci. in cele din urma, oastea lui $lad Tepes
ii alunga pe turci.
Actiunea continua cu tot "elul de peripetii si evenimente in jurul personajelor Parpangel,
Tandaler, #orcodel. Tiganii !otarasc sa lupte si ei contra turcilor, dar pentru ca le este
"rica, Tandaler ii s"atuieste sa se %ata >"cu oc!ii inc!isi>", ca sa nu se inspaimante la
vederea turcilor si s-o ia la "uga. in calea lor iese o turma de %oi si tiganii, vaicarindu-se si
urland, incep sa loveasca or%este in stanga si-n dreapta >"cireada de %oi indracita>",pana
cand >"vitele inspaimantate "ugira, iar "araonii incepura a clipi cate-o tara>". Parpangel se
insoara cu iu%ita lui, 0omica, si le povesteste nuntasilor despre calatoria pe care o "acuse
in iad si in rai.
Fvonindu-se ca $lad Tepes ar "i "ost %iruit de turci si Tara 0omaneasca ramasese "ara
domnitor, tiganii se !otarasc sa-si "aca o tara a lor si discuta despre "ormele de
guvernamant. Dez%aterile au loc in c!ip organizat, opiniile tiganilorsunt exprimate prin
delegati ai cetelor si se "ormeaza c!iar o comisie alcatuita din invatati care >"cetisa si pe
Platon cel mare >". Parerile divergente isca certuri-inversunate, nu reusesc sa cada de
acord daca statul lor sa "ie repu%lica sau monar!ie. :ici asupra conducatorului nu se
inteleg, asa ca, dupa ce se incaiera ingrozitor si mor mai multi tigani si capetenii, se
imprastie care incotro si pornesc din nou in pri%egie. Ast"el, ei rateaza sansa de a-si
do%andi constiinta "iintei nationale.
$lad Tepes, desi iese invingator in lupta cu turcii, este alungat de la tron de catre %oierii
tradatori si este nevoit sa ia calea exilului. )astea romanilor, condusa de 0omandor,
continua lupta antiotomana, desi %oierii se opun %ataliilor deoarece se tem de raz%unarea
ulterioara a turcilor.
Stra%atuta de spiritul luminilor, >"Tiganiada>" transmite mesajul ideatic
printr-o multitudine de situatii;episoade complicate si prin personajele
numeroase si complexe. Ideile privind lupta pentru drepturile omului si
egalitatea oamenilor data de legea "irii sunt transmise prin discursul lui
Ganalau& >"Deaca vom lua la socoteala; #um ca toti oamenii de la "ire; Sa
nasc intr-un c!ip, prin o tocmeala,; :ice s-a"la-intre dansii osa%ire; $om
a"la ca-asemene dreptate; Tre%uie s-ai%a toti in cetate>". :ecesitatea
respectarii legilor si pretuirea valorilor morale constituie un alt principiuIluminist sustinut
si in notele din su%solul operei& >"Drept aceasta nime sa
nu stapaneasca, "ara numai legea' sa !otaram dar legi %une, dupa care sa
"im carmuiti prin alese dintre noi persoane cinstite>".Indemnul la u!ire este exprimat de
Drag!ici, iar respingerea dreptului
divin "eudal este argumentata in alocutiunea lui 3oleman. Institutiile si
moravurile "eudale sunt caricaturizate in episodul de"ilarii tiganilor prin
"ata domnitorului $lad Tepes, imaginea constituind >"o expozitie pitoreasca de louri
realiste in tonuri grotesti>" .Al.Piru/. Dez%aterea "ormei de guvernamant cea mai potrivita
pentru un stat tanar, osciland in spirit iluminist intre >"repu%lica si monar!ie, este ilustrata
mai ales irt discursul lui Slo%ozat si prin dialogul tiganilor.
Personalitatea lui $lad Tepes se inscrie in rigorile iluminismului privind conducatorul
rational, inzestrat cu "orta interioara si dragoste de neam si tara, ale carui virtuti sunt
elogiate de poet. 1aretia legendara demnitatea si intransigenta domnitorului reies din
raspunsul pe care il da solilor trimisi de Poarta cu mesajul de a se mc!ina
turcilor& >"Spune ca-atunci cand iepurii-in goana ii; $or lua pe ogari, lupilor moarte; 1ieii
=
vor da, poate ca atunci doara; 1-oi inc!ina' iar nu de-asta oaraB>". intelepciunea
voievodului se mani"esta si in atitudinea detasata pe care o a"iseaza in relatia cu >"dal%a
tiganie>", care pentru el constituie, pur si simplu, un spectacol.
#omentariile din su%solul operei, puse in seama unor personaje "ictive, presupusi exegeti
care ar "i citit textul epopeii, cori"era, prin "irea sau preocuparile "iecaruia, o dimensiune
comico-satirica interpretarii critice, construita si prin numele personajelor& #riticos,
Idiotiseanul, 1andrila, ruditioanu, Eilologos etc. #onsideratiile lor sunt docte sau
tampe, dezvaluind trasaturi dintre cele mai interesante, de"inindu-i in relatie cu lectura
epopeii. De pilda, 1itru Perea "ace consideratii lingvistice, explicand sensurile si
etimologia unor cuvinte& >"1usa& acest cuvant este elinesc, o%isnuit acum mai la toate
lim%ile, mai vartos la poesie sau cand scriu cu sti!uri. Precum s-arata la 1itolog!ia
linilor, musa va sa zica stiinta sau mai vartos zana a"latoare de stiinta. linii cinstea
noao muse @A>"' >"Trosc este onoma-poeticon, pre"acut cuvant din sunetul care "ace
"ulgerul cazand' sau, dupa asamanarea sunetului de tunet, care sa zice pe unele locuri si
HtreznetI, precum Ha "ulgeraI sau Ha tunaI zic alti Ha trezniI>". )noc!e"alos este de-a
dreptul do%itoc, asa cum sugereaza si numele >"cap de magar>", caci in lim%a
greaca >"onos>" inseamna magar si >"Jep!ale>" inseamna cap.
Personajele epopeii sunt pline de vivacitate si dinamism, inzestrate cu elocinta si
pricepere in dez%aterea unor principii "undamentale promovate de iluminismul epocii.
Ironia.si viziunea caricaturala sunt evidente si prin onomastica personajelor. Pe de o
parte, numele eroilor au rezonanta tiganeasca si e"ect comic& Parpangel, #iuciu, #acacea,
#orcodel, Slo%ozan' pe de alta parte, numele lui 0omandor sugereaza patriotismul si
dorinta pentru li%ertate sociala si nationala a romanilor.
Adevarata iz%anda a primului poet roman de talie europeana, Ion Budai-Deleanu, reiese
din lim%ajul artistic in"aptuit prin im%inarea stilului colocvial-popular cu termeni savant-
neologici. Ast"el>K, neologismele de origine
"ranceza >"antisam%ra>", >"melancolie>", >"intrigant>" stau alaturi de
regionalismele >"nataraie>", >"%ala>", >"cioarsa>" ori de zicale populare& >"Toate aceste nu
platesc o ceapaB>".
0ima surprinzatoare prevesteste prozodia modernista a lui Todor Arg!ezi prin asezarea in
"inalul versurilor categorii gramaticale di"erite. Ast"el, rimeaza omonimele&
su%stantivul >"poarta>" cu ver%ul >"poarta>", sau adjectiv si, respecti pronume cu nume
proprii& >"misel;#orcodel>", >"el;Aristotel>".
>"HTiganiadaI este intaia mare opera de creatie romaneasca in care toate relele regimului
de exploatare "eudala sunt demascate cu persistenta si satirizate cu necrutatoare ironie,
egalata in literatura de mai tarziu numai de un #reanga in proza si de #aragiale in
teatru.>" .Al.Piru/
>")pera de temelie pentru cultura noastra este HTiganiadaI, nu numai datorita noii
atitudini "ata de arta pe care o incorporeaza, ci si pentru ca ea reprezinta prima mare
sinteza Heu "inalitate estetica a spiritualitatii romanesti si a spiritualitatii europene.>"
.Ioana m.Petrescu/
Autorul Li-a declarat el MnsuLi modelul, cel al literaturii neserioase, Mnceput MncN din
antic!itate de 4omer prin Btlia oarecilor cu broatele. On Epistola nchintoare ctre
Mitru Perea MLi alcNtuieLte, ca #ervantes, o %iogra"ie "antezistN de Pigan supus austriac,
care a participat la campania din gipt a lui :apoleon Li a rNmas acolo. On "inalul scrisorii
parodiazN proiectele Qcolii Ardelene de a evoca veridic trecutul naPional.
<
iganiada a "ost redactatN Mn douN versiuni& prima, din *+99, este mai stu"oasN Li cu o
acPiune mai complicatN, a doua, din *+*6, mai ec!ili%ratN Li mai artisticN. Din pNcate, ea
nu a "ost cunoscutN decMt tMrziu, pu%licatN mai MntMi Mntr-o revistN o%scurN, Buciumul romn
Mn *+<, Mn prima variantN, iar Mn cea de-a doua a%ia Mn *56,. minescu nu a cunoscut-o.
)pera aparPine genului epic Mn versuri, "iind o epopee eroi-comicN. ste singura epopee
romRneascN terminatN, care are ca temN lumea pe dos, parodierea ordinii universale.
Subiectul.
#ele douNsprezece cMnturi urmNresc douN "ire epice& pe de o parte se nareazN aventurile
Piganilor MnrolaPi Mn armata lui $lad SepeL, iar pe de altN parte aventurile lui Parpangel, Mn
cNutarea iu%itei sale 0omica, "uratN de diavoli. #a Mn orice epopee care se respectN, eroii
pNmMnteni au duLmani Li protectori supranaturali.
Autorul are simPul artei ca joc, su%iectul Li personajele "iind pretexte pentru o Tcomedie a
literaturiiU .:. 1anolescu/. De aceea, universului naraPiunii Mi corespunde un
metaunivers, prezent Mn su%solul paginilor Li alcNtuit dintr-o armatN de critici care supun
TadevNrul istoricU prezent Mn epopee unui tir de contestaPii umoristice. DacN textul este o
parodie, metatextul este de asemenea parodic, "icPiunea amestecMndu-se cu critica
"icPiunii, pentru cN autorul Tare simPul artei ca joc, intuiPia gratuitNPii Li a a%surditNPiiU .:.
1anolescu/. xistN, deci, douN niveluri ale operei&
a/ povestirea propriu-zisN, care este Tepopeea "ricii cronice Li a preocupNrii pentru
stomacU .:. 1anolescu/, care parodiazN motive literare consacrate, ca ubi sunt .eroii
vestiPi de altNdatN/, muza inspiratoare, devenitN aici o "emeie cMrtitoare cu gurN mare Li
minte puPinN, sau lumea pe dos, cNci epopeea Mncepe cu de"ilarea ordonatN V Piganilor Li
s"MrLeLte cu MncNierarea acestora .MntMi ordinea, apoi !aosul/'
%/ critica povestirii, ale cNrei personaje sunt Mntruc!ipNri ale modalitNPilor de receptare a
textului& )noc!e"alos, care se mirN cN 0omica s-a putut trans"orma Mn tu"N vor%itoare,
reprezintN lectura literalN' Idiotiseanu, care a"irmN cN nu toate cele ce se scriu sunt
adevNrate, reprezintN lectura naivN' rudiPian, care recunoaLte Mmprumuturile de la alPi
scriitori, este lectura savantN.
Stilul.
3. #Nlinescu a remarcat geniul ver%al al autorului, care atenueazN lipsa talentului
descriptiv. InvenPia ver%alN Mncepe de la numele Piganilor, Tun grotesc de sonuriU .Aordel,
#orcodel, #ucavel, Parpangel, 3Nvan, 3iol%an, 3oleman, #iormoi, DMr%oi etc./, trece
prin invenPii onomatopeice unele atMt de "ireLti MncMt Ttre%uie un studiu deose%it pentru a
vedea dacN ele nu circulNU Li ajunge la modelarea lor Mn scopuri prozodice, sc!im%Mndu-le
genul Li terminaPia pentru a le "ace sN rimeze .dracN, palatN, copace etc/.
n Istoria critic a literaturii romne, Nicolae Manolescu
evideniaz valoarea iganiadei printr-o comparaie:
iganiada este un Don Quijote al nostru, glum i satir,
!antasm"ctivitatea literar
Autorul primei epopei Mn lim%a romRnN, "poemationul eroi-comic" Siganiada sau Tabra
iganilor, ediPie de"initivN de GacWues BXcJ, *+99-*+*6. )pera sa reprezentativN .poemul
eroi-comic "Siganiada"/ trateazN un su%iect alegoric cu tendinPe satirice anti"eudale Li
anticlericale. Yn alt poem satiric .Trei viteji/, rNmas neterminat, valori"icN motive din
"Don 8uijote" de #ervantes.
+
#ucrri
Literare
Siganiada sau Ta%Nra Piganilor, IaLi, On revista "Buciumul 0omRn" I, *+<,' II,
*+<<
Trei $iteji, poem satiric, BucureLti, d. Ancora, *56+
Filologice
Temeiurile gramaticii romRneLti, manuscris, *+*6
DascNlul romRnesc pentru temeiurile gramaticii romRneLti, lucrare neterminatN,
manuscris .tipNritN parPial de 3!. BulgNr, BucureLti, *5,</
Teoria ortogra"iei romRneLti cu litere latineLti, manuscris, ciorna unei scrisori
ample
Eundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valac!icae, *+*6
7exicon romRnesc-nemPesc Li nemPesc-romRnesc, 7iov, *+*+
Scrieri lingvistice, BucureLti, *5<9
Istorice
De origini%us populorum TransXlvaniae
De unione trium nationum TransXlvaniae
2urzge"asste BemerJungen Z%er BuJovina .pu%licatN, Mn traducere romRneascN,
cu titlul "Scurte o%servaPii asupra Bucovinei" Mn "3azeta Bucovinei" I$, *+5C/
4ungaros ita descri%erem
4ungari vi armorum TransXlvaniam non occuparunt
Juridice
0Rndueala judecNtoreascN de o%Lte, $iena, *<+<, traducere
Pravila de o%Lte asupra "aptelor rele Li pedepsirea .a pedepsirii/ lor, $iena, *<++,
traducere
#arte de pravilN ce cuprinde legile asupra "aptelor rele, #ernNuPi, *+9<, traducere
#odul penal, 7iov, *+9<
#odul civil, 7iov, *+*6
Pedagogice
#arte tre%uincioasN pentru dascNlii Lcoalelor de jos, $iena.[/, *<+
agorie Li scriere Mnalt sim%olicN, "icPiune Li criticN a eiU.
$amilia
A "ost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din #igmNu.
%tudii
Studii elementare la #igmNu. A urmat seminarul greco-catolic din Blaj .din *<<6/ Li apoi
Eacultatea de Eiloso"ie din $iena .*<<<-*<<5/. Trece la Eacultatea de Teologie .*<+9-
*<+-/ ca %ursier al #olegiului S". Bar%ara. )%Pine titlul de doctor Mn "iloso"ie. #RLtigN o
solidN culturN umanistN Li adRnceLte studiul lim%ii latine Li MnvaPN lim%ile germanN,
"rancezN Li italianN. On timpul studiilor de la $iena, proiecteazN Mntocmirea unui lexicon,
Mn *9 volume, pentru care culege material. ste unul din reprezentanPii de "runte ai Qcolii
Ardelene. On timpul studiilor de la $iena i-a cunoscut pe Samuil 1icu, Petru 1aior Li pe
3!eorg!e Qincai. A MmpNrtNLit convingerile iluministe ale acestora.
"ctivitatea pedagogic, administrativ i tiini!ic
7a $iena a Mndeplinit pentru un timp sluj%a de psalt la Biserica S". Bar%ara. Apoi a
devenit pro"esor Li pre"ect de studii, pentru scurt timp, la seminarul de la Blaj .*<+</. A
5
intrat Mn con"lict cu episcopul Ioan Bo% Li a renunPat la intenPia de a "i !irotonisit ca preot.
S-a sta%ilit la 7iov, unde a o%Pinut, prin concurs, postul de secretar juridic al tri%unalului
provincial. On *<5= este avansat consilier .judecNtor/ la #urtea de Apel, "uncPie pe care o
dePine tot restul viePii. la%oreazN numeroase lucrNri, cele mai multe rNmase MnsN Mn
manuscris, Li pu%licate \ doar Mn parte \ mult dupN moartea sa. Ol preocupN domenii
variate& drept, pedagogie, istorie, etnogra"ie, lingvisticN Li literaturN. 7a scrierile originale
se adaugN traduceri de opere legislative Li literare.
"ctivitatea literar
Autorul primei epopei Mn lim%a romRnN, "poemationul eroi-comic" Siganiada sau Tabra
iganilor, ediPie de"initivN de GacWues BXcJ, *+99-*+*6. )pera sa reprezentativN .poemul
eroi-comic "Siganiada"/ trateazN un su%iect alegoric cu tendinPe satirice anti"eudale Li
anticlericale. Yn alt poem satiric .Trei viteji/, rNmas neterminat, valori"icN motive din
"Don 8uijote" de #ervantes.
#ucrri
iganiada sau Tabra iganilor .ediPie de"initivN de GacWues BXcJ, *+99-*+*6/ este
singura epopee Mn lim%a romRnN, "iind scrisN de Ion Budai-Deleanu, un reprezentat al
Qcolii Ardelene.
TPoemationul eroi-comicU iganiada trateazN un su%iect alegoric cu tendinPe satirice
anti"eudale Li anticlericale, "iind o scriere complexN Li neaLteptat de modernN care conPine
numeroase idei iluministe.
Budai-Deleanu este un om cu desNvRr ire occidental, "NrN a pierde nimic din spiritul
ardelean. Autorul trateazN cuvintele ca pe ni te "Npturi moi, dRndu-le pe loc la rima genul
i termina ia necesarN. Ast"el, "emela dracului devinde draca, palataeste "emininul pentru
palat i MntRmplarea este jeloasa. Autorul are SIM ! "#TEI $" %&$' intui ia gratuit ii
i a absurdit ii .:. 1anolescu/, iar personajele devin pretexte pentru o comedie a
literaturii .: 1anolescu/. )pera reprezintN Kepopeea "ricii cronice i a procupNrii pentru
stomac' ce parodia( moti)e literare consacrate u%i sunt i lumea pe dos* Persona+ele
sunt ntruchipri ale modalit ilor de receptare a te,tului- &noche.alos' Idiotiseanu
a.irm c nu toate ce se scriu sunt ade)rate /lectura nai)0' Eruditian recunoa te
mprumuturile de la al i scriitori /lectura sa)ant0* 3eorge #Nlinescu remarcN geniul
ver%al al autorului .inven iile ver%ale amintite anterior/ i alegerile numelor personajelor
.Aordel, #ocordel, 3avan, #iormoi/. iganiada este documentul cel mai expresiv pentru
stadiul lim%ii romRne literare la s"Rr itul sec ($III. )pera este consideratN de 1anolescu
drept ultima noastr oper baroc n ade)ratul sens al cu)ntului, %arocul mani"estRnd
interes pentru arti"icial, extravagant, lim%aj somptuos, ornat, %izar.
coala Ardelean
coala Ardelean a "ost o importantN miLcare culturalN generatN de unirea mitropoliei
romRnilor ardeleni cu Biserica 0omano-#atolicN, act Mn urma cNruia a luat naLtere
Biserica 0omRnN YnitN cu 0oma. 0eprezentanPii Qcolii Ardelene au adus argumente
istorice Li "ilologice Mn sprijinul tezei cN romRnii transilvNneni sunt descendenPii direcPi ai
coloniLtilor romani din Dacia. Aceasta tezN este cunoscutN Li su% numele de latinism.
Qcoala ArdeleanN s-a Mnscris Mn contextul iluminismului german ."u.1l2rung/, susPinut Mn
plan politic de ioze"inism. Di"erenPa "aPN de iluminismul "rancez este datN de "aptul cN
Qcoala ArdeleanN nu a constituit un curent anticlerical, miLcarea culturalN transilvNneanN
pornind tocmai din sRnul Bisericii #atolice.
*9
Qcoala ArdeleanN a contri%uit nu numai la emanciparea spiritualN Li politicN a romRnilor
transilvNneni, ci Li la a celor de peste munPi. Ynul din documentele cele mai importante
ela%orate Ml constituie petiPia Supplex 7i%ellus $alac!orum .*<5*, *<56/, o cerere
adresatN MmpNratului 7eopold al II-lea, Mn vederea recunoaLterii naPiunii romRne ca parte
constitutivN a 1arelui Principat Transilvania.
) altN realizare a Qcolii Ardelene a "ost introducerea gra"iei latine Mn lim%a romRnN, Mn
locul scrierii c!irilice, Li tipNrirea primului dicPionar cvadrilingv al lim%ii romRne,
7exiconul de la Buda.
Principalele centre au "ost& Blaj, )radea, 7ugoj, BeiuL.
0eprezentanPii cei mai nota%ili au "ost& Petru 1aior, Samuil 1icu, 3!eorg!e Qincai, Ion
Budai Deleanu.
&riginile micrii
ApNrutN la s"RrLitul secolului al ($III-lea, miLcarea iluministN transilvNneanN MLi are
rNdNcinile Li explicaPia cu trei secole Mn urmN. On *C-<, dupN 0Nscoala de la Bo%Mlna, cele
trei naPiuni, ungurii, saLii Li secuii semneazN pactul nio trium nationum, prin care
romRnii, excluLi de la drepturile sociale, politice Li religioase, deveneau o naPiune toleratN
Mn Transilvania. On *<+C, 0Nscoala lui 4orea, #loLca Li #riLan zguduie din temelii
Imperiul 4a%s%urgic, pretinzMnd sc!im%area imediatN Li radicalN a orMnduirii existente.
SuspectaPi de a "i pactizat cu rNsculaPii, cori.eii Qcolii Ardelene vor "i prigoniPi de
autoritNPi. Qcoala ArdeleanN V "ost o miLcare culturalN complexN Li neomogenN, re"lectMnd
o perioadN istoricN& procesul de "ormare a %urg!eziei Li a naPiunii romRne la s"MrLitul
secolului al ($III-lea Li Mnceputul secolului al (I(-lea.
'tapele (colii "rdelene
tapa pregNtitoare, prin lupta pentru revendicNri politice Li naPionale dusN de
InocenPiu 1icu-2lein, episcopul romRnilor uniPi, care cere drepturi Li li%ertNPi
pentru romRnii din Transilvania, Mn sc!im%ul unirii cu %iserica romanN .Sinodul de
la Blaj/'
tapa de ela%orare Li a"irmare a ideologiei naPionale& "ormularea crezului latinist
extremist atMt pe plan "ilologic cMt Li istoric, dezvoltarea MnvNPNmMntului romRnesc'
tapa pronunPat iluministN Mn care cNrturarii se opun acPiunii de deznationalizare a
romRnilor MntreprinsN de intelectualitatea mag!iara.
)rsturile micrii
#aracterul politic& Mn *<5*, %urg!ezia romRnN Mn "ormare trimite la $iena noului
MmpNrat 7eopold al II-lea, memoriul intitulat Supple, !ibellus 3alachorum, Mn care
cer, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei naPiuni. On ciuda tonului
paLnic al revendicNrilor, Dieta transilvanN, cNreia Mi este trimis memoriul de la
$iena, Ml respinge categoric'
#aracterul iluminist& izolatN prin re"uzul rezolvNrii memorandumului, prea sla%N
economic Li politic pentru a iniPia o miLcare revoluPionarN, %urg!ezia romRnN se
concentreazN Mntr-o miLcare de emancipare naPionalN pe plan cultural. Se
Mn"iinPeazN numeroase Lcoli cu predare Mn lim%a romRnN .3!eorg!e Qincai
Mn"iinPeazN -99 de Lcoli/, se tipNresc calendare, cate!isme, manuale, cNrPi de
popularizare a LtiinPei, cNrPi populare pentru pNtrunderea in"ormaPiei Mn masele
populare largi'
#aracterul erudit& cNrturarii iluminiLti au depus e"orturi pentru trezirea conLtiinPei
naPionale Mn urmNtoarele domenii&
**
o Istoria& au Mncercat sN impunN ideea originii pur latine a poporului romRn,
ve!iculMnd teoria exterminNrii dacilor&
-Samuil 1icu, Istoria i lucrurile i ntmplrile romnilor \ cuprinde idei moderne,
iluministe, dar relateazN sec evenimentele sau copiazN pasaje Mntregi din cronici'
-3!eorg!e Qincai, 4ronica romnilor i a mai multor neamuri \ dovedeLte mai mult
spirit critic Li o in"ormaPie mai %ogatN, opera "iind plinN de rMvnN Mn susPinerea adevNrului'
-Petru 1aior, Istoria pentru nceputul romnilor n 5achia \ caracter polemic, "iind mai
degra%N un pam"let de idei decMt o cronicN, dar "NrN talent literar
@necesit citareA
.

o 7ingvistica& au susPinut ideea originii pur latine a lim%ii romRne, cerMnd

scrierea cu al"a%et latin Li scrierea etimologicN&
-Samuil 1icu Li 3!eorg!e Qincai, Elementa linguae daco6romanae si)e )alachicae \ "ace
o paralelN Mntre latinN Li romRnN. i propun eliminarea cuvintelor de altN origine Li
Mnlocuirea lor cu neologisme latineLti'
-!e,iconul de la Buda este un dicPionar colectiv cvadrilingv .7exicon romRnescu-
latinescu-ungurescu-nemPescu/, apNrut Mn *+6, la Buda, care Mm%ogNPeLte lim%a romRnN
cu numeroase neologisme romanice, Mnlocuindu-le pe cele de alte origini'
-Petru 1aior, la s"MrLitul Istoriei pentru nceputul romnilor n 5achia, include o
5isertaie pentru nceputul limbii romne, Mn care a"irmN cN lim%a romRnN provine din
latina popularN.
o 7iteratura& Ion Budai Deleanu, Siganiada.
*artea $loarea "devrului+
On anul *<,9 a apNrut la Blaj prima carte romRneascN MntocmitN Li tipNritN de Qcoala
ArdeleanN. ste vor%a de opusculul
@*A
intitulat TEloarea adevNruluiU, carte din care se
cunosc doar douN exemplare& unul la Bi%lioteca :aPionalN a 0omRniei Li unul la )rsz]gos
Sz^cs^nXi 2_nXvt]r .Bi%lioteca :aPionalN Sz^cs^nXi/ din Budapesta. a este opera
colectivN a TcuvioLilor ieromonaLiU de la Blaj, respectiv a tuturor cNlugNrilor greco-
catolici, Mn "runte cu cNlugNrul-episcop Petru Pavel Aron. #artea este o explicare "oarte
doctN a celor patru puncte dogmatice su% care s-au unit romRnii cu 0oma la *<99,
implicRnd justi"icarea raPionalN a evenimentului. #a mod de exprimare, cartea este un
mesager timpuriu al ecumenismului panromRnesc, postulat de cele mai luminate minPi ale
acelei epoci. ste totodatN prima carte din cultura noastrN care alNturN o %i%liogra"ie
%ogatN, conPinRnd titluri de lucrNri ce stau la %aza tuturor aserPiunilor, Li la care se "ac
trimiteri punctuale, autorii sugerRnd ast"el cN o scriere temeinicN are nevoie de un aparat
critic pe mNsurN. #ontrar tuturor disputelor care a"ectau lumea romRneascN Mn legNturN cu
Ynirea cu 0oma de la *<99, cartea este strN%NtutN de un ton calm Li tolerant, care vrea sN
convingN, nu sN MnvingN. Aparent modesta tipNriturN, reeditatN de episcopul Ioan Bo% la
*+*-, a "ixat pentru totdeauna tonul moderat, erudit Li civilizat Mn care romRnii uniPi cu
0oma Li-au apNrat Li MLi apNrN con"esiunea Mn "aPa nu puPinilor detractori. TEloarea
AdevNruluiU .*<,9/ a apNrut Li Mn versiune latinN& TElosculus $eritatis` .*<,-/ Li
TDoctrina #!ristiana` .*<,</.
,i-liogra!ie
3eorge #Nlinescu, Istoria literaturii romne de la origini i pn n pre(ent,
BucureLti, ditura 1inerva, *5+6.
:icolae 1anolescu, Istoria critic a literaturii romne, I, BucureLti, ditura
1inerva, *559.
*6
Ioan #!indriL, $oresponden inedit a cori.eilor 7colii "rdelene, Mn
"1anuscriptum", (I(, *5++, p.+*-5=' nr.-, p.5-6*.
Ioan #!indriL, Protopopiat i sinodul diece(an n concepia 7colii "rdelene
/originile problemei0 Mn `Anuarul Institutului de Istorie din #lujU, (((III, *55-,
p.-,5--=-.
Ioan #!indriL, nirea cu #oma i 7coala "rdelean, Mn aaa 7coala "rdelean, II,
volum coordonat de Ioan #!indriL, )radea, 699<, p. 5-=9.
Ioan #!indriL, $ultur i societate n conte,tul 7colii "rdelene,#luj-:apoca,
699*, -,6 p.
Ioan #!indriL, 3ocaia cretin a 7colii "rdelene, Mn vol. 8aionalismul modern,
#luj-:apoca, *55=, p. <6-5<.
Ioan #!indriL, The setting up o. the national Bible .or #omanians, Mn #olul
bisericii i al )ieii eligioase n istoria #omniei i Slo)aciei n conte,tul Europei
centrale* The role o. church and religious li.e in the histor9 o. #omania and
Sloa)a1ia in the conte,t o. $entral and Soud Eastern Europe, #luj-:apoca, 699+,
p. 6,-C<.
:iculina Iaco% Li Ioan #!indriL, Bibliile Bla+ului sub (odii mai bune , Mn "AcasN.
Periodic cultural trimestrial", Al%a Iulia, I, 699+, nr. *-6 .inuarie-iunie/, p. =,-=+.
ugen Simion, 7coala "rdelean, Mn T$iaPa creLtinNU, serie nouN, ($III, nr. <-+
.-C*--C6/, iulie-august 699<, p. ** .Articol preluat din ziarul TFiuaU, (I$, nr.
-5,<, *=-*< iunie 699<, ediPia naPionalN/.
#egturi e.terne
ugen Simion, Qcoala ArdeleanN
Elorica-lisa%eta :uPiu, $ontribuia 7colii "rdelene la de()oltarea limbii romne
liter
*-