Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea supranumit

"secolul luminilor".
Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii
social-istorice:
- revolutia burgheza din Anglia;
- semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului".
Trasaturile iluminismului:
- promovarea ratiunii;
- sustinerea tolerantei interetnice;
- combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul);
- asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala Ardeleana".

Reprezentanti ai iluminismului romanesc:
- Samuil Micu Klein;
- Gheorghe Sincai;
- Petru Maior;
- Ion Budai-Deleanu.
Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu
un fir epic intins si cu personaje cu puteri supranaturale, aceste sunt de
obicei personaje legendare. Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de
cultura latina.
Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de Homer si
"Eneida" scrisa de Vergiliu.

Introducere
"Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si
reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana.
Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie publicata decat in
1925. Din aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. Si
alti autori pasoptisti (ex: Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a
neamului insa aceste proiecte nu sunt finalizate.

Geneza operei
Ion Budai-Deleanu, om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare
al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra homiamahia" ("Lupta broastelor cu
soarecii") de Tasso, in "Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in
"Orlando furioso" de Ariosto.

Tema operei
"Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul
tiganesc in cautarea unei forme statale.

Semnificatia titlului
Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada",
"Odiseea", "Eneida"). Acesta ne trimite la personajul central al operei si
anume la etnia tiganilor . Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea
tiganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale
romanilor din Ardeal.

Compozitia
Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau "Tabara
tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul Leonachi
Ghianeu si imbogatita "cu multe insemnari si luari aminte, critice istorice,
filosofice, filologice si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in
anul 1800". O astfel de structura isi dovedeste modernitatea datorita
multitudinii de voci naratoriale. Personajele care comenteaza evenimentele
in subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. Ele nu explica
ceva ci au rolul de a crea o opera in opera.

Firul epic
Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. Domnitorul se
hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece
dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. Pentru a-i convinge Vlad voda le
promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o
formatiune statala. Tiganii se lasa greu convinsi, mai intai avand loc un sfat
care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil.
Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad Tepes si armata
lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea
acestora carele cu bucate. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa
curajului si o pofta de mancare nemasurata.
In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa
localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si Inimoasa.Denumirea
localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a
tragerii de inima din partea tiganilor.
Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia
Satanei care o rapeste pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-
si regasi iubita acesta porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia
trebuie sa dovedeasca faptul ca este apt de a se insura, de a-si intemeia o
familie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles ca aceasta calatorie este
tot parodica. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure
vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata
intr-o balta cu broaste. Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe
Parpangel. Dezamagit, eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. Pe
drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac
schimb de haine. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor.
Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii bat in
retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe
cal a lui Parpangel.
Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. Cand isi
revine o regaseste pe Romica si fac nunta. La ospatul de nunta Parpangel
povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii
pornesc un sfat
in vederea stabilirii formei de organizare statala. Nu reusesc din cauza
naravurilor innascute ale acestora. Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor
fiecare apucand pe o alta cale.

Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este

impanzita de elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind
mancarea.
Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de Parpangel
sunt: situarea geografica "intre cer si pamant", clima zile senine, ceriul
limpede, fara nouri", "vantucele dragalase, line", "nu e vara zadufoasa, nici
iarna cu ger, nici toamna rece, ci tot primavara mangaioasa", relieful
"campuri cu flori osebite", "dealuri si coaste de cas, de branmza, de
slanina" , "muntii si stancele gurguiate tot de zahar, stafide, smochine",
"rauri de lapte dulce pe vale", flora si fauna "rodii in loc de arburi si
copace", "in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana", "struguri,
vin".
In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele de relief,
clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-
un rai tiganesc. In acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate
semn ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul.
Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare.
Vocea naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III-a singular.
Naratorul care stie tot despre personaje si intamplarile prin care acestea vor
trece se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator creditabil).
Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative
deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre
cititor.
Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Acest erou este actor
al intamplarii povestite si totodata si narator. Vocea naratoriala se identifica
cu cea a personajului si prezentarea se face la persoana I.

Incheiere
Intitulata "poemation eroi-comico-satiric", "Tiganiada" se
dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor
ardeleni. Esenta acesteia o reprezinta democratia fara fond. In incercarea lor
de a-si gasi o forma dre organizare statala, tiganii dovedesc lipsa adecvarii la
fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza
intr-un loc.
 Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a
explica un eveniment ci de a imbogati textul. Numele din subsol sunt
caracterizante, ceea ce spun personajele se regaseste in semnificatia numelor
acestora creand astfel o opera in opera.
Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de
limitele timpului sau.

 Partea I

 Iluminismul
 Definitie
 Reprezentanti
 Iluminismul romanesc
 Definitie
 Reprezentanti

 Partea a II-a
 Tiganiada (Comentariu)
 Epopeea (Definitie)
 Introducere
 Geneza operei
 Tema operei
 Semnificatia titlului
 Compozitia
 Firul epic
 Gradina desfatarilor (Comentariu)
 Incheiere