DINAMICA GRUPURILOR CURSURILE 2-11

Dinamica grupurilor curs 2

Cercetrile teoretice i experimentale evideniaz existena urmtoarelor categorii principale de

structuri psihosociale de grup:

Structura socioafectiv (procesele prefereniale)

Structura comunicaiei (procesele de comunicaie)
Structura puterii (procesele de influen)
Structura activitii (procesele de realizare a sarcinii)
Structura motivaional aptitudinal

Dintre acestea structura comunicaiei, cea a puterii i a activitii pot avea un caracter formal
fiind determinate de normele constitutive ale grupurilor instituionali ct i un caracter informal
fiind generate spontan n contextul interaciunii membrilor.

Celelalte categorii de structuri au un caracter preponderent informal cu manifestri n cadrul

oricrui tip de grup.

Unul dintre cei mai importani factori ai dinamicii de grup l reprezint relaiile socioafective
care se dezvolt ntre membrii nc din primele momente ale ntlnirii lor. Structurile afective
ale grupului reprezint elementul de fond n funcie de care se vor dezvolta i manifesta toate
celelalte tipuri de structuri. Din acest pov grupul poate fii considerat nu numai ca un sistem
generator de relaii ci i un cadru care asigur dezvoltarea emoional, cognitiv i relaional a
membrilor si.

Structura SA const n modul de configurare a relaiilor dintre membrii, ce pot mbrca forma
atraciei, respingerii sau indiferenei. Dintr-o serie larg de factori ce condiioneaz formarea i
structurarea relaiilor prefereniale n cadrul grupului :

Inteligen social
Capacitatea de comunicare interpersonal
Carisma
Prestigiul extragrupal
Altruismul
Disponibilitatea de ntr-ajutorare
Statul recunoscut n plan formal dar i informal
Competena i implicarea n rezolvarea problemelor cu care grupul se confrunt
Fenomene psihosociale de grup

1. Coeziunea = totalitatea cmpului de fore ce are ca efect meninerea mpreun a membrilor

unui grup opunndu-se forelor dezintegratoare

Avnd un caracter integrator n raport cu toate procesele interacionale de grup, aceasta ca

fenomen psihosocial este rezultatul aciuni unor foarte variate categorii de factori:

A. Factori extrinseci, acetia sunt anteriori formrii grupului i in de cadrele formale de ordin
organizaional sau socio-cultural ce impun anumite valori, norme i modele pentru
membrii grupului.
B. Factori intrinseci, acetia sunt proprii grupului ca atare rezultnd n contextul interaciunii
dintre membrii, se mpart n:

B1. Factori socioafectivi, sunt de fapt rezultatul atraciilor i respingerilor socio-medicale

dintre membrii grupului dar i rezultatul msurii n care individul ase indentific cu grupul
B2. Factorii sociooperatori, distribuia i articularea rolurilor n cadrul grupului, contextual i
coordonarea activitii de ctre lider, structurarea relaiilor de comunicaie i cea de influne
interpersonal.

2. Conformismului de grup = interaciunile sistematice dintre persoanele care formeaz un grup

determin apariia unor uniformiti atitudinale i comportamentale ce capt treptat caracterul
unor norme i modele cu valoare simbolic pentru apartenena la acel grup.
Nerespectarea acestor prescripii adoptate printr-un consens tacit echivaleaz cu respingerea
valorilor colective i este resimit de ctre membrii grupului ca o contestare sau atac la
principiile ce stau la baza activitilor n comun.

Reacia este proporional cu importana normelor care sunt nclcate, frecvena acestor nclcri
i atitudinea adoptat de nonconformist la presiunile exercitate de grup. Reacia este de asemenea
diferit n funcie de natura grupului, tipul sarcinii ce urmeaz a fii realizat n comun, gradul de
constituire a teadiiilor de grup, personalitatea nonconformistului i mprejurrile n care se
produce contestarea normelor.

3. Leadership-ul = reprezint ansamblul relaiilor intra i ntre grupare prin intermediul crora o
persoan sau un grup influeneaz comportamentul de grup i controleaz activitile asigurnd
meninerea grupului ca sistem organizat. Acesta vizeaz procesele i fenomenele psihosociale
legate de exercitarea funcii de conducere i control implicnd 3 aspecte sesniale;
A. Aspectul funcional, referitor la rolul pe care l are actul conducerii n desfurarea
activitilor, realizarea sarcinii i meninerea grupului ca sistem.
B. Aspectul relaional, prin care se evideniaZ raporturile interindividuale dintre lider i ceilali
membrii ai grupului
C. Aspectul atitudinal, referitor la capacitile i calitile psihoindividuale ale celor implicai n
exercitarea conducerii activitii grupului

Problematica liderului trebuie studiat dintr-o tripl perspectiv

A. Statutul formal i informal pe care l deine n structura de putere a grupului

B. Liderul ca persoan, avnd o anumit personalitate i un set determinat de aptitudini
psihosociale.
C. Stilul de conducere, neles ca o structur relaional specific, astfel distingem:

C1: stilul autoritar, caracterizat prin concentrarea puterii de decizie i control n mna liderului.
Acesta ia singur decizii i msuri, sancioneaz sau recompenseaz dup propriile sale opinii fr
s se consulte cu membrii grupului i fr s in cont de prerea lor. Climatul psihosocial este
apstor i tensionat iar conflictele se pstreaz ntr-o stare latent.
C2: stilul democrat, se bazeaz pe raporturi de colaborare i ncredere ntre lider i
membrii grupului. liderul ia decizii i msuri n urma consultrii unor membrii. Climatul
psihosocial este unul tonic i destins, performana este superioar iar numrul conflictelor este
foarte sczut.
C3: stilul permisiv, se carcterizeaz prin faptul c liderul i abandoneaz ntr-o mare msur
respinsabilitile lsnd ca activitatea grupului s ef desfoar de la sine. n acest context,
performanele i eficiena grupului sunt foarte sczute. Climatul este deosebit de nefavorabil cu
numeroase conflicte ntre membrii.

Factorii psihosociali legai de stilul de conducere:

A. Factori determinani ai stilului de conducere i a relaiilor din cmpul exercitrii autoritii
B. Factori caracteristi ai stilului de conducere
C. Factori care reflect percepiei subiectiv a stilului de conducere de ctre membriigrupului

A.

1. Puterea poziiei

Exprim gradul de investire cu autoritate a liderului de ctre nivelul ierarhic superior i gradul de
autonomie pe care o are n exercitarea puterii specifice statutului su.
B. Gradul de structurare a sarcinii

Reflect msura n care sarcina este precis definit i algoritmizat sau, dimpotriv, presupune o
elaborare continu a modului de rezolvare prin iniiativ i creativitate personal.

C. Compoziie grupului

Se refer la omogenitatea grupului din pov al vrstei, sexului, nexperienei, culturii i statutului
social.

D. Tradiie grupului

Se refer la gradul de structurare a normelor i a modelelor organizatorice atitudinile i

comportamentale prin intermediul crora grupul i regleaz viaa intern

E. Competena profesional a liderului

Capacitatea liderului de a organiza activitatea i de a soluiona problemele ivite n procesul

atingerii obiectivelor

F. Trsturile temperamentale i caracteriale ale liderului

B. Acetia evideniaz acele invariane comportamentale i relaionale ale liderului specifice unei
anumite situaii de conducere (o anumit sarcin sau situaie social dat)

Factorii cei mai semnificativi sunt:

1. Autoritarismul

Gradul de concentrare a puterii de ctre lider i modalitatea de luare a deciziilor i msurilor

privind diferite aspecte ale vieii de grup.

2. Directivitatea

Atitudinea liderului n Situaiile problematice pe care le ridic activitatea din pov al sugestiilor i
al soluiilor oferite.

3. Relaiile lider-membrii
Tipul general de relaii informale pe care liderul le promoveaz n raporturile sale cu subalternii.

C.

1. Statutul socio-metric al liderului

Poziia conductorului n structura sociometric a grupului prin intermediul indicelui statutului

sociometric (alegerile i respingerile suscitate de lider)

2. Gradul de ncredere n lider

Msura n care membrii l crediteaz pe lider n ceea ce privete capacitatea acestuia de a

coordona eficient activitatea grupului.

Caracteristici psihologice ale liderului n faa maselor

A. Puternica for persuasiv

B. Prestigiul, manifestndu-se ca o form de fascinaia att asupra persoanelor ct i mulimilor.
Acesta denot o ascensiune recunoscut
C. Carisma

Eman o for opinteioar, convinge fr efort i inspir ncredere spontan.

D. Inducerea unui sentiment de dependen afectiv

E. Experiena social, calitate ce contribuie semnificativ la succesul unui lider n faa mulimilor
F. Inteligen social
G. Inteligen emoional

Mijloacele utilizate de lideri n fa mulimilor

1. Inducia comportamental

Este iniierea de ctre lider a unupei aciuni sau a unui comportament demonstrativ la care
Mulimea se altur prin imitaie.

2. Incitarea emoional

Ridicarea intenionat a tonusului emoional al mulimii, se realizeaz prin utilizarea unor

sintagme, imagini sau simboluri sugestive cu o mare ncrctur afectiv
3. Sugestia

Const n determinarea mulimii spre a adopta anumite atitudini sau a declana anumite aciuni
apelnd la mijloace psihologice care scap controlului raional. Un bun procedeu de sugestie
const n exemplul personal dar i acela de realizare a unor asociaii, sublinieri, repetiii sau
exemple care s conduc spontan Mulimea pe direcia dorit.

4. Prezentarea unei idei foarte simple ntr-o form care nu peite nicio ndoial sau contrazicere,
datorit fermitii sau prestigiului celui care o emite.

5. Repetarea sistematic a unei idei sfrete prin a o induce incontient n mintea , ca fiind un
adevr evident ce nu are nevoie de deminstraie. Acest tip de repetare devine un sibstituent
pentru orice fel de raionament justificativ.

6. Ordinul

Este o indicaie comportamental ce solicit o acceptare imediat i necondiionat datorit

autoritii celui care o emite.

INFLUENTA SOCIALA FROME

Dinamica grupurilor curs 3

-persuasiune

-manipulare

-brain washing

Cele 6 arme ale persuasiuni(Robert Chaldini) :

1.Reciprocitatea oamenii in general tind sa se simta obligati ca pentru un serviciu sau o

concesie,sa ofere ceva echivalent.

2.Angajament si consegventa un angajament luat in public,cu glas tare, in fata altor

persoane,ne motiveaza sa fim consegventi si sa actionam precum am spus ; sa obti un
angajament de la cineva reprezinta jumatate din drumul ce trebuie parcurs pana la materializarea
lui in practica.

3.Dovada sociala daca multi oameni cred in anumite lucruri atunci ele trebuie sa fie adevarate.
4.Simpatia avem incredere in cei pe care ii cunoastem si ii simpatizam si ii simpatizam mai
ales pe aceia cu care semanam sau de care ne simtim legati de ceva comun(scolile
urmate,hobyuri sau stil de viata).

5.Autoritatea avem incredere in general,in tot ceea ce vine din asa numitele surse oficiale si
suntem obisnuiti sa ne supunem autoritati.

6.Raritatea regula raritatii lucrurilor putine constituie temelia asa numitului principiu al raritatii
si constituie o metoda subtila de a exploata folosind adesea tactica termenului limita.

Manipularea reprezinta actiunea prin care un actor social , fie ca e un idivid,un grup sau o
colectivitate,este determinat sa gandeasca si sa actioneze exclusiv intr-un mod compatibil cu
interesele intiatorului si nu cu interesele sale,lasand insa impresia libertatii de gandire si de
decizie.

Diferenta dintre manipulare si persuasiune consta in faptul ca actorul social

persuadat,convins,cunoaste intentia celui care foloseste aceasta tehnica pentru convingere, pe
cand in manipulare, cel manipulat nu este constient de intentia celui care se foloseste de aceste
procedee.

Aspectele psihologice ale persoanelor ce pot fi manipulate , sunt evidentiat in felul urmator :

Sugestibilitate crescuta

Dependenta emotional-afectiva

Slaba incredere in fortele proprii

Imagine de sine scazuta

Identitate de sine difuza

Lipsa de asertivitate si incapacitatea de a spune nu in anumite situatii.

Dependenta de a avea in permanenta aprobarea si acceptarea altora

Grad crescut de labilitate emotionala.

Grad crescut de impresionabilitate .

Manipularea psihologica de succes,implica ascunderea intentiei agresive si comportamentale,dar

implica intotdeauna si cunoasterea vulnerabilitatilor psihologice ale celuilalt,in functie de acestea
punandu-se in actiune anumite tactici.

Manipulatorii in general au 3 motive :

1.Nevoia de a-si atinge cu orice pret scopurile fara sa tina cont de gandurile,emotiile sau
sentimentele celuilalt .

2.Nevoia de a obtine putere si superioritate in relatia cu celalat.

3.Nevoia acestora de a avea in permanenta controlul

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE MANIPULATORULUI.

Vorbim de existenta asa numitului concept al Triadei intunecate a personalitati

1.Narcisism egocentrism,imagine de sine exacerbata iar in grupul social , termenul are

conotatia de elitism si de indiferenta fata de situatia altora

2.Machiavelism insemand : seducatori,masura in care exploateaza,vulnerabilitatile emotionale

ale celorlalti si reci d.p.d.v afectiv

3.Psihopatie - este un construct psihologic ce evidentiaza o desconsiderare cronica fata de

principiile etice general valabile si un comportament anti-social.

Acestia sunt persoane care au un nivel scazut de empatie,un nivel scazut de rusine si de
culpabilitate.

DINAMICA GRUPURILOR CURS 4

Continuare despre manipulare

Tehnicile principale folosite de manipulatori (in special in segmentul interpersonal) sunt :

1. Minciuna este o modalitate des folosita in comunicarea si in relationarea intre oameni si

un bun manipulator stie cum sa foloseasca tehnica minciunii intr-un mod cat mai
subtil.Ex : minciuna prin omisiune,aceasta tehnica se realizeaza prin ascunderea sau
retinerea unei parti semnificative de adevar.Sau prin tehnica negarii : in acest caz,
manipulatorul refuza cu orice pret sa recunoasca atunci cand a facut ceva gresit,invocand
intotdeauna cu totul alti factori indiferent de context.
2. Rationalizarea : aceasta este folosita ca o scuza pentru comportamentul
nepotrivit,inadecvat sau rauvoitor al manipulatorului.
3. Minimizarea : aceasta este o tehnica adesea folosita,prin care manipulatorul afirma ca
atitudinea sa nu este una rauvoitoare sau defaimatoare asa cum sugereaza o alta
persoana,invocand faptul ca insulta sau badjocura sunt glume.
4. Diversiunea : prin care manipulatorul nu ofera un raspuns direct la o anumita intrebare ci
creaza o asa numita diversiune intreptand atentia spre o cu totul alta directie.Aceasta se
 realizeaza prin : folosirea unor raspunsuri evazive ambigue sau directionate expres spre
altceva intr-o conversatie.
5. Intimidarea voalata : in acest caz manipulatorul foloseste amenintari subtile de tip
indirect sau implicit astfel incat,capcana intinsa victimei este una eficienta.
6. Invinovatirea sau culpabilizarea : aceasta reprezinta o tactica speciala de intimidare prin
care manipulatorul sugereaza ca celalalt este o persona egoista,ca este autosuficient si
mai ales nepasator,toate acestea induc in victima sentimentul vinovatiei si al culpei si o
mentin pe aceasta intr-o stare de autoindoiala perpetua,intr-o stare de anxietate care
conduce cu pasi mici catre supunere si obedienta fata de manipulator.
7. Santajul emotional : o puternica modalitate de a manipula in cuplu sau in relatiile
interpersonale prin care manipulatorul ameninta in mod direct sau indirect victima cu o
anumita pedeapsa.Aceasta tehnica este folosita de catre manipulatorii care cunosc si care
speculeaza foarte bine vulnerabilitatile emotionale ale celuilalt,uneori profitand si de
cunoasterea celor mai ascunse secrete ale celuilalt,fie ca e vorba de prieten,coleg,iubita
etc.Santajistul emotional foloseste in mod frecvent firca,obligatia si invinovatirea
celuilalt in toate relatiile sale,asigurandu-se intotdeauna ca victima nu poate trece de
aceste obstacole.
8. Sarcasmul : folosirea sarcasmului si a unei atitudini de tip depreciativ,acestea au rolul de
a creste si de a cultiva teama si autoindoiala in victima,astfel manipulatorii ii fac pe
ceilalti sa se simta slabi dpdv psihologic si chiar sa se indoiasca de sine.Exemple concrete
: ei utilizeaza concret comentariile retorice,anumite priviri,un anumit ton al vocii si
anume unul acuzator.Un manipulator eficient folosind aceasta tehnica reuseste sa faca
victima sa se simta vinovata si chiar sa incerce sentimente de rusine profunda doar pentru
simplu fapt ca a indraznit sa-l conteste sau sa il provoace.
9. Jucarea rolului victimei : astfel manipulatorul se prezinta pe sine ca fiind o victima a
circumstantelor sau a comportamentului altora cu scopul vadit de a castiga simpatie sau
pentru a starnii compasiune.Explicatia : in general oamenilor le pasa de suferinta altora si
astfel manipulatorul castiga un teren propice pentru a-si atinge scopurile.
10. Defaimarea victimei : reprezinta o modalitate puternica de a pune victima in defensiva si
care are rolul de a masca intentiile agresive ale manipulatorului.
11. Proiectarea vinei asupra altor persoane (terta) : prin aceasta manipulatorul gaseste
intotdeauna un tap ispasitor.
12. Simularea nevinovatiei sau a inocentei : tehnica prin care manipulatorul sugereaza faptul
ca nu a facut nimic rau intentionat si prin care acesta adopta o atitudine de uimire si de
perplexitate,atunci cand este acuzat ca ar fii facut ceva,sau o atitudine de indignare atunci
cand se insinueaza ca ar fi facut ceva.Prin aceasta tehnica reuseste sa faca victima sa se
indoiasca de rationamentul propriu si uneori chiar de propria sanatate mintala.
13. Confuzia si mai ales simularea confuziei : prin care manipulatorul pretinde ca nu stie
despre ce e vorba sau ca este confuz cu privire la un aspect important care i-a fost adus la
cunostinta,in acest sens imprastiind confuzie in jur.
 14. Folosirea furiei : este o modallitate prin care manipulatorul uzeaza un arsenal de
modalitati prin care arata ca este furios si prin care socheaza victima.Toate acestea le face
pentru a obtine ceea ce-si doreste cel mai mult din partea victimei si anume
supunere.(simulare de tip artificial al furiei si al maniei : mimica,comportament,atitudine
etc.)
15. Seductia : manipulatorul se foloseste de carisma sa,de farmecul sau personal in acelasi
timp laudand si magulind cu scopul de a obtine o incredere absoluta din partea celorlalti.

FENOMENUL BRAIN WASHING spalarea creierului

Conceptul de brain washing poate fi abordat atat dpdv cognitiv cat si dpdv afectiv,avand la baza
emotiile si rolul emotiilor in psihicul uman.Brain washingul se refera la firca pierderii
autocontrolulul,la frica dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de persoane si frica
pierderii identitatii de sine.De aceea,acest fenomen este similar cu inducerea de halucinatii,adica
cu inducerea simptomelor grave ale schizofreniei.

Pe de alta parte fenomenul de brain washing seamana si cu intocxicatia cu substante

halucinogene,insa spre deosebire de aceasta sunt atacate nu numai autocontrolul si cenzura
comportamentului ci si identitate acesteia,precum si valorile si principiile launtrice.Astfel
comanda unui act sau unui comportament,desi are o sursa externa in cazul unui proces reusit de
brain washing,victima nu il resimte ca avand o sursa exogena,ci ca apartinandu - i in totalitate si
astfel isi asuma pe deplin responsabilitate consecintelor actelor sale. Acest lucru,contrasteaza cu
schizofrenia,in care vocile si halucinatiile sunt percepute ca venind din exterior.

Pe de alta parte brain washing-ul are totodata si o componenta cognitive si anume se bazeaza pe
o serie de scheme cognitive pe care le avem despre noi insine,cum ar fi :

1.ideea despre putere,aceasta este legata de ideea de control si influenta asupra propriilor decizii
si asupra propriulul comportament.

2.Ideea despre schimbare : tine nu numai despre ce face individul ci si felul in care se raporteaza
la actiunile altora,astfel din aceasta perspectiva,puterea sociala este abilitatea de a avea impact
asupra alor oameni,de a le schimba credintele,atitudinile si comportamentele.De aceea brain
washing-ul se bazeaza puternic pe emotie,pe specularea vulnerabilitatilor emotionale,dar si pe
forta coercitiva exercitata de altii.

Ex : astfel grupurile mici,cum ar fi sectele,ating un inalt nivel de control asupra membrilor si pot
invoca lumea exterioara ca fiind o amenintare puternica la adresa integritatii psihice si fizice a
individului.Brain washingul tinde sa atinga schimbarea comportamentului general dar si
specific,scopul principal fiind insa schimbarea mentalitaii si a gandurilor victimilor,astfel incat
sa se potriveasca perfect cu ideologia propagata.Toate acestea,indiferent de cat de rezistenta e
victima si indiferent care sunt credintele primordiale ale acesteia,prin aceste lucruri se ataca
ideea existentei liberului arbitru.

DINAMICA GRUPURILOR CURS 5

PSIHOZE SOCIALE

Termenul de psihoza are o conotatie medicala si desemneaza o afectiune extrem de grava ce

imregneaza intreaga personalitate a omului,ii afecteaza conduita si comportamentul,ii perturba
profund relatiile sociale si relatiile interpersonale.

Psihoza inseamna de asemenea si o alterare a imaginii de sine,presupune tulburari in sfera

perceptiei cum ar fi halucinatiile,tulburari in sfera gandirii cum ar fi delirul,ideile delirante si o
serie intreaga de perturbari in sfera reprezentarilor sau proceselor mnezice.Din cauza instalarii
unei psihoze,gradul de adaptabilitate al individului in societate are foarte mult de suferit.

Termenul de psihoza colectiva este un concept sociopatogen sau are o conotatie

sociopatogena.Spre deosebire de psihoza individuala in care factorii genetici,cei ce tin de
perturbarile metabolismului au un rol extrem de semnificativ,in cazul psihozelor
colective,cauzele declansarii sunt exclusiv externe de tip exogen,avand in centru eul
colectiv,grupul social uman.

Din punct de vedere al psihanalizei,psihozele colective sunt un fel de mecanisme de aparare la

nivelul eului social,utilizate de intreg grupul social.In general,factorii declansatori ai unor astfel
de fenomene sunt :

1. Hiperemotivitate corelata cu exaltarea emotionala.

2. Sugestibilitate extrem de crescuta a grupului social ce se caracterizeaza in mod particular
printr-o : receptivitate atipica la elementele irationale,fara logica si prin acceptarea totala
a unor solutii absurde fara nici un fel de critica.
3. Nevoia de compensare a fricii,respectiv un fel de cautare unor iesiri din situatii
limita,situatii limita create de factorii social psihotraumatizanti,are la baza nevoia
profunda de securizare intr-o lume care este perceput nesigura si angoasanta.
4. Adoptarea unor reprezentari colective cu valoare directoare in sfera gandirii si a
comportamentelor.Reprezentarile colective ajung sa inlocuiasca modul de gandire
individuala
5. Tendinta la imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale.
6. Influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva de tip colectiv.
7. Automatizarea sau robotizarea conduitelor indivizilor din grupul respectiv.
8. O eliberare pulsionala de factura agresiva,extrema.
 In functie de aceasta schema distingem doua zone,tendinte de manifestare psihosociala a
grupului respectiv.

- Zona 1,numita zona de sublimare psihoculturala a supraeului colectiv caracterizata printr-

o intoarcere in trecut ,o reactualizare a evenimentelor de tip traumatizant din istoria
psihosociala a grupului respectiv
- Zona 2,numita zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale ale inconstientului colectiv
ce se caracterizeaza printr-un fel de proiectie in viitor si o anticipare a evenimentelor cu
un caracter compensator de tip reparator.

In functie de cele doua zone,putem evidentia urmatoarele tipuri de psihoze colective.

1. Psihoze colective de sublimare ce isi au originea in supraeul colectiv si privesc

problemele trecutului.
2. Psihoze colective de descarcare ce isi au origine in inconstientul colectiv si care se
proiecteaza in viitor.

CLASIFICAREA PSIHOZELOR COLECTIVE :

1. Psihoze colective de sublimare

 a. Psihoze colective utopice : se manifesta prin tendinta de afirmare intr-o maniera
sublimata a idealurilor maselor sociale.Psihozele din aceasta categorie apar sub forma
unor idei sau ideologi reformatoare sociale,idei reformatoare politice,religioase si chiar
economice.Uneori apar sub forma unor proiecte utopice de schimare a lumii,alteori
imbraca forma unor doctrine de tip filozofic sau de tip social politic.Aceste psihoze
utopice din punct de vedere functional au in cadru grupului social un rol
compensator,oferind o solutie la criza sociala puternica a valorilor normative.

b. Psihozele regresive : exprima situatiile sociale de inchidere colectiva,rupere de realitate

prezenta cu o intoarcere in trecut ,aparitia unor fenomene de regresiune de factura
isterica,compensarea culpabilitatii prin autopedepsire,performarea unor ritualuri cu
caracter de act reparatoriu,refuzul mijloacelor medicale moderne(refuzul transfuziei de
sange,refuzul asistentei la nastere).Diferite manifestari extreme conduite de izolare si
desprindere fata de familia de origine si prieteni,efectuare un or acte cu caracter
antisocial(distrugeri si crime),acte cu caracter autodestructiv,ajungandu-se pana la
suicidul colectiv.In aceste cazuri,rolul liderului este unul extrem de important,de obicei
avand triada intunecata a personalitatii(cursul trecut).In aceste cazuri se poate ajunge si la
exacerbarea manifestarilor cu continut religios cum se intampla in cazul unor secte (ex :
se poate ajunge la bigotismul exagerat,intorelante religioase de tip agresiv,fanatism
religios si de cele mai multe ori a delirului colectiv.Ex concret : in cazul sectelor asa
numite apocaliptice,delirul religios indus membrilor a dus la fapte cu caracter pronuntat
anti social si chiar la sinucideri colective.) Cazuri celebre : john Stone and People
Stample lider : Jimm johnes ; in Uganda in 1940 s-au sinucis intr-o zi 100 de oameni ,
membrii ai unei secte apocaliptice ; in Elvetia membri soarelui etc.

In ceea ce priveste exacerbarea manifestarilor intre contextele generale de tip istoric,social

politic si efectele comportamentale concrete se interpun urmatorii factori :

- Personalitate individului
- Grupul social de apartenenta cu o intreaga fenomenologie psihosociala ce influenteaza
conduita membrilor sai.

In ceea ce priveste personalitate,aici putem evidentia urmatoarele aspecte semnificative :

- Nivelul de inteligenta,
- Gradul de labilitate emotionala
- Sugestibilitate
- Impresionabilitate
- Trasaturi de personalitate configurate in structuri tipice ce au conotatia unor sindroame
cristalizate
 - Existenta unor complexe emotionale dobandite in ontogeneza, ca urmare a unor
traume,esecuri existentiale repetate.(complexul infrangerii,complexul inutilitatii in lume
si complexul insignifiantei.)
- Factor de natura psihotica care isi gasesc formele de manifestare intr-un comportament
specific : diferite forme de paranoia,delir si chiar schizofrenie.

DIN PSIHOZELE COLECTIVE DE DESCARCARE

- Psihozele de violenta : sunt acele psihoze aflate in raport direct cu inconstientul colectiv
si manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate din masele sociale intr-
o forma negativa.La baza producerii acestor psihoze sta potentialul agresiv latent al
maselor (ex : psihozele colective violente din sport care se soldeaza cu fapte extrem de
grave de tip antisocial)
- Psihoze colective expansive : sunt manifestari psihopatologice colective de tendintele
proiective ale grupului social cu o anuminta nunata catre viitor,aceasta insa ca o negare
absoluta a prezentului.Acestea sunt de regula constructii de tipul delirului colectiv si pot
fi numite si psihoze delirante colective.Caracteristici : masele nu se mai recunosc ca
apartinand unor valori anume si doresc cu orice pret impunerea unor alte valori care sa le
reprezinte ; pierderea identitatii sociale pe fondul crizelor axiologice profunde dintr-o
societate.Alte caracteristici : solutiile adoptate in aceste situatii sunt expresia unei
confuzii generale de tip social si axiologic si au un caracter aberant (nefondat),luand
aspectul unor constructii delirante de masa. Ex : psihozele colective legate de
angoasa,nesiguranta si panica vis a vis de sfarsitul lumii,apocalipsa sau diferite dezastre
naturare(inundatii etc) ; un fenomen pe care il putem incadra in anumite proportii aici ar
fi migratia populationala catre alte regiuni sau tari apare ca expresie a cautarii unei noi
oridini si sigurante sociale care sa anuleze nesiguranta si angoasele si are sa ofere
oamenilor o identitate sigura.Tot aici intra : anumite miscari sociale de masa cu caracter
de schimbare a oridinii sociale si politice cum ar fi actele teroriste.

FORME DE INFLUENTA SOCIALA

CURS - 6

Principalele forme ale influentei sociale :

- Persuasiunea
- Manipularea
Persuasiunea implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala si
comportamentala.Factorii eficientei relatiei de persuasiune sunt nemijlocit legati de cei ai
comunicarii : emitator,mesaj,canal de comunicare,auditor.

EMITATORUL sau sursa influentei :

- Profilul de personalitate
- Tip temperamental
- Tip caracterial etc
- Incredere/neincredere in sine
- Stim relational
- Nivel de instruire
- Experienta de viata
- Statut profesional/prestigiu recunoscut
- Farmec personal sau carisma

MESAJUL :

- Continut
- Ponderea diferitelor elemente informationale(emotionale,motivationale etc.)
- Gradul de redundanta al mesajului
- Coerenta
- Adecvarea la situatie

AUDITORUL :

- Trasaturi de personalitate (imaginea de sine,gradul se sugestibilitate,nivelul intelectual)

- Statutul social

La nivelul comunicatorului,numeroase cercetari fac referire la :

a. Credibilitatea sursei
b. Intentia
c. Farmecul personal

A) Schimbarea atitudinala va fi conditionata de anumiti factori asa cum sunt ei perceputi de

catre auditor,acesti factori tin in sepecial de statutul moral si profesional al sursei asa cum
este el perceput de catre tinta.
B) Intentia comunicatorului : forta persuasiva a unui mesaj creste daca auditorul afla faptul
ca respectivul mesaj il dezavantajeaza pe cel care-l transmite.Daca mesajul
comunicatorului intervine in convergenta cu propriile interese sau cu pozitia sa
oficiala,forta persuasiva scade,cu atat mai mult cu cat interesele sunt presupuse a fi mai
puternice.
 C) Farmecul personal : atractia fizica pe care o exercita comunicatorul are un efect
apreciabil asupra fortei de persuasiune a mesajului sau.Acest efect se explica prin dorinta
inconstienta a auditorului de a se identifica cu o persoana care poseda calitati
deosebite(ca prisma umor,inteligenta)

La nivelul mesajului : ce se urmareste :

a) Inducerea fircii
b) Implicarea auditorului
c) Efectul de intaietate

a)Inducerea fricii : cercetarile demonstreaza faptul ca frica se poate constitui ca un important

factor motivational in inducerea unei atitudini,a unei conduite.Cu cat frica este mai puternica ,cu
atat tendinta adoptarii unei conduite care sa elimine pericolul invocat este mai mare.

b)Implicarea auditorului : orice forma de antrenare a auditorului in formularea unei concluzii

sporeste eficienta persuasiva.Potrivit lui K.Lewin adoptare in grup a unei decizii sporeste
considerabil capacitatea acesteia de a induce schimbari atitudinale si comportamentale durabile
in randul membrilor sai.

c)Efectul de intaietate : exista o anumita selectivitate fata de informatie in functie de locul ocupat
de acesta in cadrul unui meaj.In cele mai multe cazuri,efectul de intaietate determina o influenta
mai mare a informatiei prezentate la inceputul unu mesaj,mai ales daca este reluata si la sfarsitul
acestuia.

Caracteristici ale canalului de comunicare :

- Comunicarea verbala directa este deosebit de eficienta datorita implicarii personale a

comunicatorului si a destinatarilor
- Mesajele audio-video transmise prin intermediul televiziunii au o forta persuasiva
maxima,tintind auditorul si bazandu-se pe forta de sugestie a imaginii dar si datorita
faptului ca imaginile vizuale sunt mult mai usor de asimilat d.p.d.v. intelectual.

La nivelul auditorului :

Sugestibilitatea si imaginea de sine

Persoane dominatoare cu imagine de sine hipertrofiata,accentuat spirit de competitie, sunt

caracteristici care fac ca mesajul persuasiv sa isi ating cu greu tinta.In opositie cu acestea avem :
persoane submisive cu un grad ridicat de sugestibilitate,vulnerabile din punct de vedere
afectiv,cu o slaba incredere in sine sunt persoane usor de influentat.

De ce sunt usor de influentat persoanele cu o slaba incredere de sine?

Din cauza nevoii intense de aprobare si acceptare din partea altora.Insusirea unor idei,reprezinta
o modalitate implicita de a fi recunoscuti de catre cei care le promoveaza.

Alti factori importanti in ceea ce priveste eficienta persuasiunii :

- Mediul fizic : un element ce produce o stare de disconfort,duce la o stare tensionala,care

la randul ei duce la o rezistenta la argumentatie.Comunicatorul va fi privit ca o sursa
indirecta a starii inconfortabile in care se afla auditorul
- Climatul psihosocial.

MANIPULAREA : este o forma de influentare agresiva care nu respecta liberul albitru si in care
primeaza interesele sursei.

Clasificarea formelor de manipulare :

In functie de profunzimea efectelor :

1. Manipulare superficiala : se vizeaza un anumit aspect atitudinal.Ex : determinarea tintei

de a cumpara un produs.
2. Manipulare profunda : sunt vizate orientarile fudamentale ale tintei din punct de vedere
cultural,ideologic,religios.

In functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii atitudinale :

1. Manipularea liminala : cand subiectul poate constientiza manipularea la care este supus.
2. Manipulare subliminala : bazata pe stimularea vizuala sau auditiva de tip subliminal

In functie de numarul de subiecti manipularea poate fi :

1. Interpersonala
2. De grup
3. De masa

Dezinformarea : reprezinta un ansamblu organizat te tehnici si procedee de prelucrare,prezentare

si transmitere a informatiilor,cu scopul constient de a induce in eroare,a provoca deruta si a
manipula opiniile si comportamentele persoanelor si grupurilor in conformitate cu scopurile
ascunse ale sursei

Procedee de manipulare informationala :

- Ascunderea/selectarea informatiilor pe criterii de utilitate pentru manipulator fara nici o

legatura cu adevarul obiectiv.Invocarea secretului este una din justificarile curente ale
aceste actiuni.Distorsionarea informatiilor : realizandu-se prin : schimbarea ordinii
corespunzatoare desfasurarii firesti a evenimentelor
 - Asocierea cu evenimente sau fapte care nu au legatura cu tema comunicarii.
- Amestecarea informatiilor cu comentariul si introducerea unor elemente parazite
- Deformarea proportiilor : se realizeaza prin :
acordarea unor ponderi albitrare diferitelor unitati informationale, fara legatura cu
importanta lor reala
repetitii,sublinieri si extinderea spatiului acordat prezentarii informatiei considerate
convenabile in defavoarea celor considerate incomode

Intoxicarea tintei : lansarea unor pseudoinformatii care au rolul de a distrage atentia si de a

orienta intr-o directie gresita actiunile si gandirea tintei

Lansarea de zvonuri : afirmatii declarate a fi adevarate si care nu pot fi verificate,despre

persoane,evenimente sau situatii.Se realizeaza un proces de intoxicare a tintelor si de crearea
unui climat convenabil manipulatorului(panica si neincredere)

Lansarea unor : sloganuri,stereotipii de gandire,pseudoprincipii : acestea vor fi invocate ulterior

care repere valorice incontestabile.

Dirijarea asocierii faptelor,astfel incat tinta sa perceapa anumite relatii cauzale sau de
conditionare intre fenomene,intre care in realitate acestea nu exista.

Blocarea surselor si a canalelor de comunicare ce transmit alte informatii sau care le dau alta
interpretare decat cea dorita ex : cenzura mass-mediei.Este o modalitate brutala de manipulare si
presupune accesul la instrumente formale ale puterii

Discreditarea surselor incomode sau inconvenabile se realizeaza prin :

1. Atacuri la persoana
2. Calomnii
3. Interpretari tendentioase.

Interpunerea unor relee informationale si a unor agenti de influenta care :

- Faciliteaza transmiterea informatiilor si a interpretarilor dorite de manipulator

- Fabrica si promoveaza asa zisi experti,analisti sau observatori,invocati selectiv drept
surse de autoritate absoluta intr-un domeniu.

INFLUENTA SOCIALA - curs 8

Influenta sociala reprezinta o componenta major a vietii sociale,avand un rol deosebit in ceea ce
priveste integrarea sociala,dar si evolutia psihosociala a individului.Astfel principalele efecte ale
influentei sociale se regasesc in fenomenele de : uniformitate ,conformare si supunere sau
obedienta iar efectele derivate din rezistenta la influenta sociala se regasesc in :
anomie,reactanta,devianta si delingventa.

1.Uniformitate : este rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorita lui de a fi aseanator
cu ceilalti.Astfel realizarea uniformitatii intr-un grup presupune o relatie dinamica dar si
contradictorie intre dorinta de a fi asemanator cu ceilalti si tendinta catre individualizare adica
tendinta omului de a avea un eu original,distinctiv.Rezultatul acestor tendinte opuse va fi
determinat in mod concret de personalitate indivizilor dar si de caracteristicile de ansamblu ale
sistemului socio cultural din care grupul face parte.
Motivele acestui fenomen tin de :
- un spirit gregar si imitatie : fara a fi o simpla reactie instinctuala,imitatia deriva din:
a) ascendenta pe care un model consacrat sau un model de prestigiu o are asupra indivizilor,in
contextul in care se promoveaza,valorizeaza acel model.
b) factori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice.Ex : creatia este d.p.d.v.
psihologic mult mai constisitoare in termeni de timp si resurse decat imitatia.
c) nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului sau colectivitatii umane.Acest lucru
se explica si datorita faptului ca : devianta sau abaterea provoaca blam si respingere sociala.
- fenomene psihosociale specifice cum ar fi presiunea normelor si fenomenul comparatiei
sociale.

Presiunea normelor : principal factor generator de uniformitate intrucat respectarea

regulilor,respectarea normelor inseamna starea de normaliate,iar incalcarea lor ducand in mod
spontan la aparitia tensiunilor intre oameni,la aparitia conflictelor si a fenomenelor cum ar fi
marginalizarea si excluderea sociala.
O alta explicatie : intre o situatie generatoare de tenisuni,conflicte si o situatie de
normalitate,lipsita de acestea exista o tendinta spontana a oamenilor de a o alege pe cea de-a
doua intrucat comportamentul devinat este perceput in grupul social ca o disfunctionalitate
majora,atat in plan individual cat si in plan social.

Comparatia sociala : aceasta este o alta sursa generatoare de uniformitate in grup intrucat
tendinta oamenilor de a se compara cu cei din jur apare ca un reper esential al adecvarii
propriului comportament,propriei conduite in grup.

2.Conformismul sau conformitate

Este rezultatul unei influente in are subiectul cedeaza in fata influentelor sociale de tip
valoric,norme,si modele din cauza fricii existentei unei sanctiuni si dorintei de a nu fi exclus.
Prin intermediul controlulu social,prin intermendiul opiniei majoritare se realizeaza o presiune
mare spre conformism.Aceasta presiune este conditionata de anumiti factri,printre care : natura si
coeziunea grupului social respectiv,precum si semnifiatia si importanta modelelor in viata
societatii per ansamblu.Ex ; astfel presiunea spreconformism este mult mai mare in cazul
grupurilor cu o structura ierarhica bine structurata,gen grupurile militare,precum si in grupurile
sau comunitatile religioase.Totusi cercetarile din psihologia sociala au aratat urmatorul lucru ;
gradul de conformism manifestat de o persoana in grup apare care rezultatul urmatorilor trei
factori :
1.Presiunea grupulul catre conformism.
2.Particularitatile psihologice ale personalitatii individului.
3.Caracteristicile de permisivitate si toleranta are spatiului socio-cultural din care grupul face
parte.

1.PRESIUNEA GRUPULUI : considerata de majoritate cercetatorilor ca fiind principalul factor

in aparitia atitudinilor si comportamentelor conformiste.Astfel Kelman descrie trei tipuri de
procese psihosociale implicate in aparitia conformismului care urmare a presiunii de grup.
Acestea fiind :
a) Acceptarea : reprezinta cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita sanctiunile datorate
neconformarii.In acest caz acceptarea nu duce implicit si la schimbarea convingerilor launtrice
intime ale subiectului,fiind vorba de fapt de un conformism formal de tip absolut
b) Integrarea : preluarea opiniilor,credintelor,normelor si comportamentelor promovate de grupul
respectiv,datorita convingerii intime a subiectului ca grupul are dreptate.Astfel incat valorile de
grup sunt asimilate si interiorizate ca fiind valor personale,devenind repere existentiale proprii.
c) Identificarea : presupune cedarea in fata presiunii grupului datorita faptului ca acesta poseda
calitati pe care subiectul le admira si doreste sa le adopte.In acest caz nu actioneaza nici teama de
sanctiuni,pedepse,represalii,nici credinta in adevarurile sau in modelele promovate de grup,ci
actioneaza tot o dorinta a individului de a fi precum grupul intrucat intervine de asemenea
fenomenul comparatiei sociale iar intersectia dintre fenomenele uniformitate si conformism in
acest caz este una difuza.

Rolul personalitatii individului in ceea ce priveste conformismul

Cercetarile au aratat faptul ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o predispozitie catre

conformism in tip ce alte trasaturi de personalitate configureaza un profil psihologic specific
nonconformismului.
Persoanele cu o slaba incredere in ele insele,persoanele complexate,personele care au suferit
diferite esecuri pe plan emotional,mai ales daca sunt repetate acestia au o tendinta mai accentuata
spre conformist datorita unei nevoi puternice de securizare si de recunoastere sociala.
Autoritarismul ca trasatura de personalitate determina sau prefigureaza un inalt grade de
conformism.
Gandirea divergenta,gandirea creatoare coreleaza pozitiv cu nonconformismul pe cand gandirea
convergenta de tip reproductiv faciliteaza atitudinile conformiste.
Personalele independente din punct de vedere emotional sunt mai putin conformiste,explicarea
fiind ca acceptarea neconditionata a normelor ar leza libertatea lor personala.
Educatia,sistemul educational joaca un rol esential in ceea ce priveste structurarea unei
personalitati conformiste.Astfel ca relatia cu parintii,cu personanele apropriate si mediu scoalar
gimnazial avand un rol hotarator in aceasta privinta,in structurare pers conformiste.

c) Natura sistemelor religioase,ideologice,politice influenteaza in mod semnificativ tendintele

oamenilor catre conformism.Ex : in cazul regimurilor totalitare,socio-politice, conformismul
impus neconditionat reprezinta char pilonul existentei si functionarii sistemului socio-politic.

3.Supunerea sau obedineta

Reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor exercitate de o autoritate
formala sau informala.Astfel supunerea apare ca o forma degradata a relatiei dintre autoritate si
persoanele asupra carora se exercita influenta,in unele cazuri aceasta forma conducand chiar si la
agresiune sau violenta.
Fenomenul de supunere distructiva : isi are ecoul de asemenea si in situatia in care o persoana cu
un comportament normal este antrenata in actiuni de agresiune comandata,invocandu-se formal
respectarea dispozitiilor din partea autoritatilor.Astfel pentru a explica fenomenul supunerii
distructive,Milgram invoca urmatorii factori :
a) Conditiile socializarii : astfel incat perioada copilariei in care se produce interiorizarea
supunerii avand un rol hotarator in sensul ca statutul de dependenta al copilului fata de parinti se
extrapoleaza si la varsta adulta fata de autoritate.
b) Fragilitatea rezistenti umane in fata autoritatii si pe fondul dispersiei
responsabilitatilor,fenomen ce apare in grupul social.
c) Factorii de context afectiv pe care autoritatea stie sa ii speculeze.
d) Factori psihoindividuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de autoritate,de regula pe
fondul unei totale neincredere de sine dar si pe fondul unui accentuat sentiment de nesiguranta,de
insecuritate.
f) Persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza modelul ierarhic autoritar de
organizare a vietii sociale drep o valoare incontestabila,suprema.

Efectele derivate din rezistenta la influenta sociala

1.Reactanta
2.Anomia.
3.Devianta

Reactanta : consta in dezvoltarea unei motivatii reactive fata de influenta formativa legata de
sentimentul pierderii libertatii personale sub presiunea factorilor sociali.Concret consta in
adoptarea unui comportament independent in momentul in care persoana este supusa unor
influente considerate tiranice.Acest fenomen isi are originea in nevoia omului de libertate
personala,iar efectul imediat este adoptarea unei atitudini sau unui comportament prin care se
incearca recastigarea libertatii personale.Fenomenul reactantei sporeste in concordanta cu
importanta pe care subiectul o acorda atitudinii sau comportamentului amenintat.
De asemenea reactanta este direct proportionala cu intensitatea convingerii potrivit careia fiecare
om are dreptul la libertate si a unicitate.Ex : factorii educationali infuenteaza semnificativ
dezvoltarea unor trasaturi de personalitate ce antreneaza atitudini generale de tip nonconformist
ce predispun individul la reactanta.De asemenea climatul social general conditioneaza in mod
esential intensitatea reactantei,societatile conformiste tolerand intr-o foarte mica masura
comportamentele independente.
Exista cazuri in are se dezvolta anumite forme de rezistenta interioara ce conduc la aparitia unor
asa numite fenomene de dedublare axiologica si normativa a vietii individuale.

2.Anomia
Ea reprezinta o stare psihosociala disfunctionala generata de incongruenta sau conflictele
existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul idividual si cel de grup,astfel incat
normele propuse de grupul social vor avea un caracter inconsistent sau contradictorii.
Un alt efect este : societatea propune membrilor sai anumite standarde fara sa le ofere si
mijloacele sau conditiile care sa permita atingerea acestora.
Anomia reprezinta un proces prin care structurile sociale creaza ele insele conditiile incalcarii
codului moral si datorita implicatiilor sale psihosociale,anomia ca fenomen capata o valoare
explicativa pentru multe fenomene disfunctionale din lumea contemporana,cum ar fi :
delingventa,devianta si suicidul.

3.Devianta.
Forma de comportament aflat in contradictie sau inafara normele si valorilor general recunoscute
intr-un grup social.Astfel grupurile sociale si organizatiile impun anumite limite de normalitate
comportamentala,acestea reprezentand ceea ce este dezirabil si ceea ce este acceptat de marea
majoritate a colectivitatii respective,iar in sens general orice incalcare a acestor limite reprezinta
o forma de devianta.Acesata va fi pedepsita de grupul social in functie de : amplitudinea devierii
inafara limitelor de comportament considerat normal,importanta normelor incalcate in grup dar si
in functie de consectintele sociale ale comportamentului deviant.
Potrivit lui Merton,devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care ameninta echilibrul
social.
Uneori ca forma de respingere a conformismului rigid,a conservatorismului,devianta poate sa
capete caracterul unui efort spre schimbare intrucat exista in istoria umanitatii exemple in care
devianta a fundamentat miscari revolutionare sau reformatoare.
Putem identifica mai multe surse ale deviantei care fenomen psihosocial :
a) Deficiente in procesul formarii personalitatii ; interiorizarea defectuoasa a normelor
morale,incapacitatea supraeului de a se opune fortelor egoiste ale sinelui.
b) Deficiente in procesul integrarii sociale.
c) Anomia - ca fenomen psihosocial : in acest caz incongruenta sistemului social se transforma
in deruta morala,axiologica a individului.
d) Excesul controlului social
e) Disfunctionalitati sociale majore : momentele de criza economica,criza morala,criza
ideologica,toate acestea favorizand in mod direct aparitia fenomenului de defianta.
f) Tendintele comportamentale de tip psihopat,respectiv anumite tulburari de personalitate
imbraca adesea forma unor manifestari deviante.

Delingventa : reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se incalca

legile unei societati.In toate formele ei de manifestare,delingventa constituie o amenintare pentru
echilibrul social.Studiul fenomenelor legate de delingventa trebuie sa vizeze atat factorii ce tin de
personalitatea individului(ce anume sta la baza comportamentului discodant) dar trebuie sa
vizeze si aspectele legate de contextul social.
Cauzele interne ale delingventei pot fi identificate atat la nivelul structurii generale a
personalitatii cat si in planul schemelor relationale pe care subiectul le-a interiorizat in
ontogeneza in procesele de socializare si intrgrare sociala.
Cauzele externe deriva din modul defectuos de organizare a grupurilor sociale,a
institutiilor,precum si din crizele sociale.Sintetizand profilul psihologic al delingventului include
urmatoarele elemente :
1.Tendinte agresive manifeste sau latente
2.Valente educationale.
3.Fragilitatea eului
4.Instabilitate emotionala
5.Sentimente accentuate de insecuritate si de frustrare
6.Inadaptare socioprofesionala,provenienta din familii destructurarte sau in care au existat
nenumarate abuzuri si relatii conflictuale.
7.Anturajul si influenta directa a unor grupuri delingventiale
8.Tendinte catre conduite duplicitare si egocentrism.
9.Tulburari de personalitate si comportament.

Dinamica grupurilor curs 9

PSIHOLOGIA MASELOR Part 1

Multimile sociale sunt acele ansambluri reale sau virtuale de indivizi intre care exista similitudini
sau raporturi care le orienteaza relativ convergent atitudinile,comportamentul dar si credintele.

Clasificarea multimilor.

In functie de nivelul de constientizare in timp si in spatiu la desfasurarea unro

evenimente,evidentiem :

a) Multimi reale : acestea sunt fizic constituite intr-o anumita perioada,intr-un anumit loc
datorita unor contexte,circumstante publice.Ex : meetingurile.
b) Multimi virtuale : acestea sunt dispersate in spatiu,insa membri respectivi sunt conectati
intre ei prin anumite caracteristici comune,cei fac sa dezvolte sentimente,atitudini si chiar
comportamente similare in raport cu anumiti factori sociali.Membri unor asemenea
 multimi virtuale nu isi constientizeaza reciproc prezenta decat intr-un mod indirect,insa in
anumite imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimi reale.In acest caz,exista
anumiti factori de natura : socio-culturali,religioasa,etinca,educationala care determina in
cadrul acestor multimi o orientare convergenta(aceeasi directie) vis a vis de o
problematica sociala.
In functie de caracteristicile structural functionale ce orienteaza atitudinile si sentimentele
multimilor,evidentiem :

a) Multimi gregare : acestea sunt aglomerari umane de tip spontan,a caror constituire este
determinata de factori absolut circumstantiali,astfel incat putem spune ca membrii acestor
multimi nu prezinta similitudini psihologice care sa fundamenteze o solidaritate
persistenta.Fiind practic o multime nestructurata,se poate dezintegra foarte usor,lucrul
acesta intamplandu-se in momentul in care dispar factorii de context ce au stat la baza
adunarii oamenilor.Cu toate acestea,aglomerarea de tip spontan a unui numar mare de
oameni intr-un anumit loc genereaza in randul acestora o stare psihologica aparte.Printre
caracteristicile acestui tip de multime gregara mai putem mentiona : o sensibilitate
crescuta fata de stimuli puternici si neasteptati,precum si diminuarea sentimentului de
responsabilitate individuala. Exemplu : multimea de la metrou reprezinta un exemplu
tipic de multime gregara.
b) Multmile psihologice : Trasaturi : existenta unui obiectiv comun de tip explicit sau
implicit,o puternica polarizare a sentimentelor,atitudinilor si comportamentelor
oamenilor.In acest caz intervine un factor structurant de natura psihologica ce asigura o
coeziune in timp si spatiu.De asemenea participarea emotionala este una foarte intensa.Se
creaza conditiile disparitiei asa numitelor bariere interpersonale aparand comunicarea
libera cu persoane total necunoscute.Gradul de sugestibilitate extrem de crescut.Asa cum
mentiona si Gustav Lebon,in aceste cazuri de multimi ia nastere o fiinta provizorie cu
manifestari aparte,cu totul specifice,cu un potential emotional considerabil dezvoltat in
dauna rationamentului si simtului critic.In aceasta situatie,individul isi pierde in foarte
mare masura spiritul de discernamant(acest lucru se petrece pe fondul unor trairi
emotionale deosebit de intense).Ex : galeriile cluburilor sportive,mitingurile politice
acestea fiind exemple tipice de multimi psihologice.
c) Multimile organizate : acestea sunt formate din indivizii care participa in mod delibrat la
un eveniment in virtutea statutului socio-economic,cultural,religios,etnic.
Trasaturi :

- Factorul strucutrant al acestor multimi deriva din actul deliberat al organizarii

- Situatia sociala care fundamenteaza starea de multime in acest caz are un caracter
planificat si se desfasoara pe anumite directii
Diferente fata de celelalte :

- Trasaturile emotional-pulsionale sunt mult atenuate in favoare unor conduite

preponderent rationale,insa nu exclusiv rationale.Totusi si in acest caz al multimilor
 organizate,apar fenomene specifice comportamentului multimilor psihologice cum ar fi :
sugestibilitate si diminuarea responsabilitatii individuale. Ex : reuniunile
profesionale,congrese,simpozioane,congresele politice reprezinta exemple elocvente de
multimi organizate

d) Multimile comunitare : acestea sunt ansambluri umane relativ omogene in raport cu un

anumit criteriu,fie ca e cultural,etnic,religios.Acestea sunt consolidate in timp si sunt
constituite pe baza unor similitudini naturale sau dobandite de catre membrii
respectivi.Tradidia reprezinta principalul factor coeziv al acestei multimi,impreuna cu
constiinta apartenenti la comunitate in virtutea unor valori recunoscute si acceptate. Ex :
clanurile,triburile,popoarele si natiunile,iar dintre cele constituite artificial : preslele
profesionale,sectele religioase.
Traditiile reprezinta amintirile esentiale ale unei comunitati,cu alte cuvinte acele
reprezentari,idei,convingeri,norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare
individ.Aceste traditii sunt in egala masura rezultatul natural al existentei unei comunitati dar si
unul din factorii coezivi esentiali ai acelei comunitati.

Datorita traditiilor,comunitatile umane capata un profil psihologic,un profil comportamental

distinctiv astfel incat putem vorbii de psihologia specifica unui popor sau de psihologia specifica
unei bresle profesionale.

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE MULTIMILOR

Trecerea de la multimea gregara la cea psihologica echivaleaza cu o restructurare calitativa

majora prin care se trece de la simpla aglomerare de persoane cu legaturi conjuncturale,la o
structura omogena coeziva si sincrona in trairi si in actiuni.Pentru a explica aceasta
metamorfoza,Gustav Lebon invoca doua fenomene psihologice principale :

a) Dinamica raportului constient inconstient

b) Fenomenul sugestiei colective

Din perspectiva constient inconstient,structura personalitatii umane are un caracter bipolar si

cuprinde :

1. O zona a personalitatii inconstiente de tip rational ce permite manifestarea individului

prin discernamant,prin spirit critic,prin spirit de independenta si prin trairi afective
nuantate.
2. O a doua zona cea a personalitatii inconstiente dominata de instincte,de emotii primare,
de refulari,atavisme sociale,dependenta de multime si lipsa de discernamant si spirit
critic.
Daca prima dimensiune a personalitatii,cea constienta se structureaza in ontogeneza prin
educatie,cea de-a doua,personalitatea inconstienta exprima fondul comun si primitiv al
comunitatilor umane primordiale.De asemenea situatia de multime genereaza conditiile unei
regresii psihice in care personalitatea inconstienta domina personalitatea constienta si in care
instinctivitatea ia locul ratiunii.

Importanta elementelor si proceselor inconsitente in ceea ce prieste fenomenul multimii este

subliniata de catre S.Freud care apreciaza faptul ca participarea individului la o multime creaza
conditiile relaxarii cenzurii prin care sunt reprimate trebuintele inconstiente.

Potrivit lui Carl Gustav Yung,o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in
generarea fenomenelor de multime.Arhetipurile sunt modelele actionale primitive adanc
sedimentate in inconstientul colectiv prin intermediul carora se explica comportamentele
specifice multimilor.

SUGESTIA COLECTIVA : toate studiile efectuate asupra multimilor ajung la o concluzie

fundamentala si anume,facand parte dintr-o multime individul sufera influente considerabile din
partea acesteia,rezultatul fiind modificarea sentimentelor,comportamentului,dar si a modului de
gandire si de aceea sub influenta multii,individul poate sa faca lucruri pe care izolat nu le-a fi
facut niciodata,el comportandu-se ca intr-o transa hipnotica in care controlul constient al faptelor
sale este mult diminuat.

Principalele conditii care favorizeaza producerea sugestiei sunt :

- Ingustarea campului constiintei

- Un fond afectiv aparte
- O puternica focalizare emotionala asupra unui obiect sau stimul
- Prezenta unui numar mare de persoane care au reactii similare,reactioneaza unitar.
- Influenta puternica a unui lider acceptat neconditionat si diminuarea drastica a spiritului
critic.
Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de imitatie sau de spiritul de turma.Spiritul
de imitatie este foarte accentuat in imprejurarile in care individul se simte mai protejat daca se
identifica cu cei din jur,preluand de la acestia idei,sentimente si modele comportamentale.

SPECIFICUL PROCESELOR PSIHICE IMPLICATE IN FENOMENUL DE MULTIME.

Cea mai evidenta trasatura a multimilor se refera la capacitatea de a restructura caracteristicile

psihice ale participantilor,astfel incat indiferent de tipul de personalitate,indiferent de statutul sau
pozitia sociala,indiferent de nivelul de educatie,coeficient de inteligenta,odata integrati intr-o
multime,membri acesteia simt,gandesc si actioneaza intr-un mod cu totul nou,in virtutea unei asa
numite legi psihologice a unitatii mentale a multimilor,adesea rezultand regresii in plan afectiv,in
plan cognitiv si in plan atitudinal.Imaginatia multimilor este intotdeauna exacerbata,fiind
puternic sustinuta emotional si nesolicitand rationamentul.S-a constata adesea ca imaginatia este
motorul principal care pune in miscare multimile.Din cauza imaginatiei debordante,din cauza
lipsei spiritului critic,multiema devine usor manipulata.

Din punct de vedere cognitiv,ideile multimilor sunt simple,neargumentate rational insa puternic
sustinute intuitiv prin imagini,simboluri si cuvinte forta.Rationamentele sunt bazate pe o logica
primara,de cele mai multe ori se fac asocieri intre lucruri disparate,intre care nu exista nici o
legatura.Se generalizeaza pripit,inadecvat si fara sa se simta nevoia unei verificari.

Din punct de vedere afectiv emotional : sentimentele,emotiile multimii sunt foarte intense,insa
sunt deosebit de instabile,fiind extrem de fluctuante in intensitate dar si incongruente in forma de
manifestare.

DINAMICA GRUPURILOR CURS 10

Psihologia maselor part 2

Comportamentul multimilor :

a) Multimile gregare : neomogene,constituie strict conjunctural,nu au constiinta unui

obiectiv comun,insa sunt susceptibile la panica
Aceste multimi sunt potential periculoase din cauza imprevizibilitatii reactiilor unor
indivizi.Aceste reactii pot fi generalizate prin contagiune si imitatie.Ele se disperseaza de
la sine cand factorul legat de context dispare.

Multimile psihologice : sunt constituite ca urmare a focalizarii emotionale si orientarii pe un

obiectiv comun,astfel incat indivizii au constiinta unitatii lor ideatice

Comportament concret : pericolul real sau imaginar le sporeste coeziunea acestor multimi.Din
cauza gradului inalt de emotionalitate sunt foarte sugestibile iar spiritul critic este foarte mult
diminuat,de cele mai multe ori accepta orice ordin sau sugestie care pare sa vina din interiorul lor

Multimile psihologice sunt extrem de credule,impulsive,extrem de

iritabile,necontrolate,imprevizibile in reactii si foarte usor de manipulat.Aceste multimi pe un
fond de o inconsegventa totala trecu cu usurinta de la o stare emotionala la alta.Potentialul
agresiv este deosebit de ridicat,foarte mare,putand fi usor antrenate in actiuni violente si chiar
criminale.

Intrucat sentimentul de responsabilitate personala este mult diminuat apare sentimentul puterii
invincibile,careia nimic nu-I poate sta in cale.Starea de multime joaca un rol dezinhibant pentru
participanti,astfel incat in aceste situatii ies la iveala cele mai profunde trasaturi si impulsuri
primare ale omului.

Pentru cei care se lasa antrenati in fenomenul de multime,aceasta are functia unu adevarat drog
ce anuleaza cu atat mai mult cenzurile comportamentului cu cat oameni sunt mai putin educati si
mai putin instruiti.

Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica depersonalizare a

individului,precum si o relativizare a criteriilor lui axiologice si a celor normative si
comportamentale.

Vis a vis de aspectul moral al multimilor : moralitatea este in cea mai mare masura determinata
de contextul social general in care se produce fenomenul,precum si de natura obiectivului care
polarizeaza interesele oamenilor,aceasta(moralitatea) este determinata insa si de evenimentele
conexe care au avut loc(ex :reactia autoritatilor sau producerea unor evenimente colaterale,insa
cu un puternic ecou emotional in randul multimii).

Dimensiunea morala a comportamentului multimilor este data si de calitatea sociala a

liderilor,precu si de interesele implicite ale acestora.

In functie de natura factorilor care au determinat formarea multimii,in functie de caracteristicile

psihosociale ale participantilor,putem vorbii si de existenta unu profil psihologic si
comportamental al multimii,astfel cei mai relevanti indicatori prin care putem descrie profilul
psihologic al multimii sunt :

1. Tonusul emotional : intensitatea trairilor

2. Tonul emotional : starea afectiva dominanta a multimii
3. Persistenta starii emotionale dominante : durata mentinerii tonului emotional de fond la
un nivel care sa-l faca vizibil.
4. Evantailul emotional : registrul de stari emotionale pe care le traverseaza multimea in
diferite faze
5. Suportul motiational al participarii : interesele si motivele explicite sau implicite.
6. Suportul ideatic sau ideologic
7. Prezenta unor centre de comanda : existenta unor persoane sau grupuri de persoane cu
functii de initializare si directionare a comportamentului multimii.
DETERMINAREA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL MULTIMII este esential pentru a explica
si pentru a anticipa modul de manifestare,de comportament a acesteai,evolutia ei in timp,precum
si tipul de comportament concret manifestat in anumite imprejurari.

C.Multimi organizate

Acestea se formeaza si se manifesta pe baza unor proiecte de organizare,prin care se propun

obiective si strategii,criterii si reguli de participare,precum si anumite modele de comportament.
Daca la nivelul multimii psihologice,omogenitatea este data preponderent de un proces
empatic,de sincronizare emotionala si atitudinala,in cazul multimilor organizate,omogenitatea
acestora este data de criteriile de selectie ce au constituit baza formari ei.

Matricea organizatorica a unei multimi,poate lua nastere si spontan,in cadrul unei multimi
gregare sau psihologice,in conditiile in care este absolut necesara mentinerea unei coeziuni si a
unei unitati de actiune,insa coeziunea multimilor organizate este superioara altor tipuri de
multimi si functioneaza pe criterii multiple : ideologice,culturale,economice,profesionale,avand
la baza un suport puternic motivational.

Spre deosebire de multimilepsihologice,multimile organizate pot fi si virtuale,dispersate in

spatiu,insa cu o constiinta clara a existentei lor si cu mijloace de comunicare specifice intre
membrii.Din punct de vedere comportamental,multimile organizate sunt coerente in
comportament,sunt logice in gandire si de aceea sunt relativ previzibile.Sunt intr-o mai mica
masura dominate de factorii emotionali si de cei conjuncturali.

D.COMUNITATILE CARACTERISTICE ALE COMPORTAMENTULUI.

Acestea sunt multimi omogene,relativ persistente,a caror constituire si coeziune se datoreaza in

principal factorilor normativi sau axiologici.

In cazul comunitatilor permanente(natiuni,popoare),putem vorbi de existenta unui profil

psihospiritual specific in care intervin si determinatii de ordin istoric si de ordin geografic.In
cazul comunitatilor,spatialitatea joaca un rol extrem de important in constituirea acestui profil
psihospiritual; Ex : cu cat spatiul ocupat de o comunitate este mai restrans cu atat nivelul de
organizare este mai inalt si coeziunea mult mai puternica ; cu cat comunitatea este dispersata pe
spatii largi geografice,cu atat omogenitatea comportamentala si spirituala este mai
redusa,existand adesea tendinta unor fragmentari si a unor diferentieri.

DINAMICA MULTiMILOR

Ca orice sisteme vii,acestea au o evolutie in timp in care putem distinge :

formarea,evolutia,atingerea obiectivelor,dezintegrarea sau transformarea.Aceasta succesiune de
etape are insa o valoare de referinta generala,in realitate existand o mare varietate de momente
intermediare,de fluctuatii,inconsegvente,evolutii neasteptate care dau de altfel adevaratul profil
al multimii.

Constituirea unei multimi psihologice poate presupune urmatoarele faze :

a) Concentraea unui numar de persoane intr-un spatiu limitat

b) Activarea unui fond emotional si atitudinal,pozitiv sau negativ.
c) Producerea unui eveniment cu mare impact emotional,ce declanseaza starea psihologica
specifica fenomenului de multimi.
 d) Prefigurarea unor obiective comune concordante cu montajul psihologic al
multimii,concordante cu starea emotionala a multimii si cu contextul social global in care
se desfasoara evenimentele.
e) Desfasurarea unor actiuni dirijate de centre de comanda sau influenta in sensul real sau
aparent de realizare a obiectivelor
f) Aparitia unor stari de deruta si de inconsecventa
g) Dispersia progresia a multimii si in paralele o potentiala organizare a unei parti a acesteia
h) Existenta unei stari remanente in care participantii desi sunt dispersati,pastraza
sentimentul puternic al trairii unui eveniment deosebit,ceea ce le confera calitatea de
multime virtuala,ce oricand poate fi iarasi mobilizata.

*Aceasta succesiune de etape este una relativa,pe parcurs aparand factori si evenimente ce pot
modifica comportamentul multimii cu schimbari neasteptate de directie,cu treceri bruste de la o
stare emotionala la alta,cu rupturi in corpul multimii.Insa in toate cazurile exista 4 factori
esentiali ce au un rol semnificativ in aparitia,in desfasurarea si in structurarea fenomenului de
multime psihlogica,acestia fiind :

1. Motajul psihologic : modul specific de configurare a elementelor

cognitiv,afective,motivationale in raport cu o situatie specifica.

2.Sistemul de informare si mai ales influentare a participantilor.

3.Sistemul de conducere si de coord TEME EXAMEN

1. Grupuri sociale caract, tipuri

2. Principalele fenomene psihosociale conformism,lideri
3. Influenta sociale forme
4. Psihoze collective- clasificare, forme,
5. Excluderea sociale forme
6. Efecte ale rezistentei sociale
7. Psiho maselor tipuri de multimi
8. Mass media

Printre aspectele psiho ale pers ce pot fi usor manipulate se numara

A imag de sine hipertrofiata

B Spirit comp accentuat

C Adapt sociala si prof

D Dep emot afectiva

 Comunicarea in masa efectele psihologice ale mass mediei

= este o actiune de tip dirijat prin care prin informatii si interpretari de complementare sunt
distribuite selectiv in cadrul unei comunitati prin mijloace vizuale si auditive.

Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea prin masa are un caracter unic
directional, fiind dirijata catre un nr ft mare de receptori, iar efectele mesajului pot fi constatate
numai indirect prin evaluarea opiniei publice si a atitudinilor aferente.

Functiile principale psihosociale ale mass mediei sunt:

- De informare
- Instructiv-educativa = prin aceasta realizandu se difuzarea si asimilarea valorilor,
normelor si modelelor culturale
- De mobilizare sociala = aceasta consta in polarizarea actiunilor sociale in raport cu
anumite obiective de interes general.
- De control social
- De formare si directionare a opiniei publice
- De divertisment

In ceea ce priveste efectele psihologice ale mass mediei exista doua mari directii explicative,
respectiv, paradigma efectelor puternice ale mass mediei si paradigma efectelor slabe.

1. In cadrul paradigmei efectelor puternice se evidentieaza cateva teorii ce au la baza

urmatoarea teza: Mass media are efecte puternice si durabile ce pot viza zone ale
psihismului individual si ale organismului social.

Din cadrul acestei paradigme fac parte :

a) Teoria hegemoniei mass media = afirma capacitatea mass mediei de a se constitui ca un

instrument eficient de dominare si control social, utilizand in special mijloace persuasive
de tip cultural simbolic. Are la baza urmatoarea teza: Intotdeauna clasele aflate la
putere domina societatea nu numai prin forta, ci si prin utilizarea sistemelor educationale
a celor de informare in masa in scopul precis al impunerii unei valori si al unor norme si
ideologii care le sunt convenabile.

b) Teoria dependentei de mass media = oamenii devin progresiv de comunicarea in masa

care ofera informatii, comentarii, interpretari si solutii pentru problemele lor de viata.
Astfel se creeaza o puternica dependenta a oamenilor ce se amplifica in mod semnificativ
in momentele de criza sociala, in momentele in care apar tulburarile sociale sau in
momentele in care apar catastrofe naturale.
 c) Teoria glontului magic = are la baza ideea conditionarii maselor umane prin bine
cunoscutul mecanismul pavlovian S-R. Stimulul intitulat glontul magic se prezinta in
forma unui puternic soc psihic ce se adreseaza celor mai profunde zone emotionale si
instinctuale ale omului si care permite o asa numita dizolvare totala a indivizilor in
multime. Acestia devenind adevarati slavi psihici ai mass medii. De asemenea, avanseaza
urmatoarea idee: mass media poate actiona ca un modelator magic al sensibilitatii
publice, in acest fel avand posibilitatea de a declansa CMP sociale programate

2. Cea de a doua paradigma se bazeaza pe efecte slabe ale mass mediei care nu are
capacitatea de a controla atitudini si opinii. Efectele mass mediei potrivit acestei
paradigme sunt diferentiate in raport cu anumite categorii sociale care reactioneaza
selectiv la mesajele primite.

In cadrul acestei paradigme intalnim:

a) Teoria medierii in comunicarea in masa = se pleaca de la ideea ca mass media nu si

exercita direct influenta asupra tintelor, ci prin intermediul unor factori de mediere adica
persoane devenite lideri de opinie sau prin grupuri de referinta. Aceasta teorie avanseaza
urmatoarea idee : fara sa exercite un efect imediat, puternic asupra opiniilor si atitudinilor
mass media contribuie mai degraba la consolidarea unor opinii preexistente.
b) Teoria cultivarii = prin aceasta se evidentiaza efectul formator al mass mediei asupra
stilului de gandire, asupra mentalitatilor si asupra fondului informational al diferitelor
categorii de public. Toate acestea insa se manifesta diferit de la un grup social la altul in
functie de factori cum ar fi : educatie, profesie etc.
c) Teoria influentei indirecte = daca celelalte teorii ofera o perspectiva pe termen relativ
scurt asupra dinamicii sociale si au la baza teza influentei selective asupra opiniilor,
teoria influentei indirecte ofera o explicatie pe termen lung, in care cultura unei societati
ca sistem stabilizat de valori devine tinta principala a comunicarii in masa.

Exista 3 tez principale care structureaza si orienteaza cercetarile din psihologie precum si
concluziile acestora si acestea sunt:

1. Teza efectului cathartic = o serie de abordari iau in considerare efectul cathartic al

consumului cultural in genere, iar mecanismul efectului catharsis este decodificat in felul
urmator:
- In viata cotidiana, oamenii se confrunta cu diferite situatii frustrante care pot eventual
provoca alunecarea in acte de violenta. Catharsis ul ofera eliberarea de acele frustrari
acumulate prin participarea de tip simbolic, imaginar la acte de agresivitate. Astfel incat
programele incarcate de violenta de la tv pot constitui un suport si un mijloc de eliberare
a unor astfel de stari.
2. Teza suscitarii violentei = prin msj violente mass media constituie o sursa de stimulare a
agresivitatii si a CMP violente. Astfel ca expunerea constanta la stimuli agresivi creste
 starea emotionala a individului astfel ca probabilitatea de aparitie a unui CMP agresiv
creste.

Cercetarile insa nuanteaza posibile consecinte agresive ale programelor violente precizand ca
factorul decisiv pentru reactiile telespectatorilor consta in modul in care este prezentata
violenta.In general, cand personajele agresive sunt prezentate ca modele de comportament,
ele pot deveni o sursa de incurajare a agresivitatii, acest lucru se intampla in cazul copiilor.

Deprinderea violentei din mass media presupune anumite caracteristici si anumite trasaturi de
personalitate ale receptorilor si mai depinde de asemenea si de apartenenta lor la anumite
grupuri sociale.

3. Teza efectului intaritor = personajele si mesajele violente nu fac decat sa actualizeze si sa

intareasca pulsiuni existente deja si tendinte agresive deja existente in individ. Cercetarile
axate pe aceasta teza au aratat ca par a fi mai inclinate spre agresivitate si spre preluarea
msj violente persoanele care sufera de un deficit de stabilitate emotionala, precum si
indivizii mai putin integrati in mediul social.

In concluzie, se arata ca mass media nu creeaza agresivitate in sine si ca efectul de suscitare a

violentei nu depinde atat de mesaj, de stimul, ci depinde de urmatorii 3 factori:

a) Structura personalitatii individului

b) Situatia sociala si emotionala in care se afla
c) Grupurile de apartenenta si de referinta a individului

Sunt cercetari care atrag atentia asupra faptului ca violenta mediatizata devine nefasta printr un
efect cumulator si nu ca efect imediat si direct. Astfel se poate spune ca influenta violentei
reprezentate este mai degraba un proces insiduos. Influenta este ft puternica pt cei aflati intr o
stare de rezistenta psihologica scazuta.

Alte cercetari sustin ca pe fondul multiplelor situatii de dezintegrare sociala, incertiduine

valorica si normativa, situatii sociale de accentuare a tensiunilor , pe fondul unui mediu
economic precar, violenta mediatizata creste probabilitatea impactului negativ asupra
individului.

Violenta de la tv nu constituie o cauza unica a cresterii agresivitatii in societate.

onare a actiunilor multimii : se refera la asepctele psihosociale ale liderilor si grupurilor ce si-au
asumat rolul de conducere a multimilor.

4.Situatia sociala sau contextul social pe fondul caruia se desfasoara actiunile multimii : Se are in
vedere climatul psihosocial general,starea economica per ansamblu,existenta unor momente de
criza sociala puternica,existenta unor tulburari sociale anterioare.