Proiect de lecție

Data: 17.05.2018

Școala: Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Satu Mare

Clasa: a V-a B

Profesor: Pop Denisa Ioana

Obiectul: Limba și literatura română

Subiectul: Noi pagini, alte idei – Text auxiliar „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu

Tipul lecției: de transmitere și dobândire de noi cunoștințe

Competențe generale:

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și

producerea textului oral

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Competențe specifice:

1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare

explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau
dialogate

2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale

2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din diferite texte

1
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare

2.5. Observarea comportamentelor și a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care necesită

îmbunătățire

3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau
imaginate

3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității

4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare

corectă a intențiilor comunicative

4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și

sintactico-morfologice în interacțiunea verbală

5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade
istorice

Scopul lecției: lecturarea textului și extragerea cuvintelor cheie

Obiective operaționale:

- Să lectureze corect textul;

- Să extragă cuvintele necunoscute;
- Să identifice reperele spațio-temporale;
- Să identifice personajele;
- Să caracterizeze personajele principale;
- Să extragă elemente de interculturalitate.

Metode didactice: metoda cadranelor, învățare prin descoperire, conversația, explicația,

problematizarea, explozia stelară

Resurse: - umane: elevii clasei a V-a B

- temporale: 50 minute

2
 - materiale: tabla, planșe/foi de flipchart, markere, manuale, caiete, prezentare
powerpoint, obiecte decorative (coroană, steag alb, turban)

Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe

Forme de evaluare: aprecieri verbale, observarea activității elevilor

Bibliografie:

1. Băluțoiu, Valentin, Constantin Vlad, Istorie: Manual pentru clasa a VI-a, București,
Editura All, 2010;
2. Băluțoiu, Valentin, Constantin Vlad, Istorie: Manual pentru clasa a V-a, București,
Editura All, 2005;
3. Băluțoiu, Valentin, Maria Grecu, Istorie: Manual pentru clasa a V-a, București, Editura
Didactică și Pedagogică, 2017;
4. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu,
Ediția a V-a, revăzută și adăugită, Hunedoara, Editura Emia, 2015;
5. Eminescu, Mihai, Poezii, volumului III, Ediție critică de D. Murărașu, București, Editura
Minerva, 1982;
6. Got, Miorița, Rodica Lungu, Literatura română: comunicare, opera literară, stilul
artistic, curente literare, modele de eseuri structurate, fișe recapitulative, Ediția a 2-a,
Pitești, Editura Nomina, 2013;
7. Marinescu, Valeriu, Predarea-învățarea limbii și literaturii române în gimnaziu și în
liceu, București, Editura Fundației ROMÂNIA DE MÂINE, 2007;
8. Oane, Sorin, Maria Ochescu, Istorie: Manual pentru clasa a VIII-a, București, Editura
Humanitas Educațional, 2015;
9. Programa școlară pentru disciplina Limba și Literatura Română, Clasele a V-a – a VIII-a,
București, Ministerul Educației Naționale, 2017;
10. Rotaru, Ion, Comentarii și analize literare, col. iniț. și coord. Anatol și Dan Vidrașcu,
conc. col. și cop. Vladimir Zmeev, București, Chișinău, Editura Litera, 2001;
11. Sâmihăian, Florentina, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Limba și
literatura română: clasa a V-a, ilustrații de Cristina Dandu, București, Editura Art, 2017.

3
 Scenariul didactic

Momentele Activitatea de învățare Metode

lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor didactice
1.Moment Se pregătește atmosfera și Elevii se pregătesc pentru Conversația
organizatoric spațiul de lucru pentru oră prin așezarea Aprecierea
Verificarea procesul instructiv-educativ. manualului și a caietului de verbală
temei pentru Pentru a nu întrerupe specialitate pe bancă. Activitate
acasă desfășurarea lecției, elevii Elevii solicitați citesc tema, frontală
2 min vor fi grupați de la început iar ceilalți verifică,
în 4 echipe a câte 5 elevi, corectând eventualele erori.
fiecare echipă va avea o Elevii răspund la întrebările
culoare specifică și un care le sunt adresate.
nume, detaliile vor fi
discutate în desfășurarea
activității. Se verifică tema
pentru acasă și se apreciază
munca elevilor.
2. Captarea Profesorul așază pe catedră Elevii sunt atenți la Conversația
atenției trei obiecte (Anexa1), iar profesor și la cerințele Învățarea prin
Reactualizarea apoi le cere elevilor să le acestuia, descriu obiectele descoperire
cunoștințelor descrie, precizând și care le sunt arătate. Aprecierea
învățate domeniul căruia îi aparțin: Elevii răspund la întrebările verbală
anterior Ce obiecte sunt acestea? care le sunt adresate. Activitate
3 min Cărui timp îi corespund: Elevii sunt atenți la frontală
prezent sau trecut? Pentru explicațiile profesorului, la
ce erau utilizate și de către nevoie, adresează întrebări
cine? Ce sărbătorim de pentru a-și lămuri
Ziua Eroilor? Domnitorii necunoscutele.
români pot fi numiți eroi, de
ce?

4
3. Anunțarea Astăzi vom lectura un Elevii notează titlul lecției Conversația
titlului și a fragment din Scrisoarea III în caiete și sunt atenți la Activitate
obiectivelor de Mihai Eminescu, profesor. frontală
2 min totodată vom reactualiza Activitate
cunoștințele despre individuală
domnitori și cruciade, apoi
ne vom îmbogăți
cunoștințele cu elementele
specifice ale operei
Scrisoarea III.
La finalul acestei ore, veți
putea să identificați
personajele operei, să
precizați reperele spațio-
temporale, să utilizați
cuvintele nou învățate în
alte contexte și să extrageți
elemente de
interculturalitate din text.
Profesorul scrie data și titlul
lecției pe tablă.
4. Dirijarea Profesorul le cere elevilor Elevii citesc, pe rând, Conversația
învățării și să lectureze textul, pe rând, textul, apoi subliniază Explicația
momentul trei rânduri/elev. După cuvintele necunoscute și Aprecierea
ortografic prima lectură, elevii vor notează, în caiete, sensul verbală
37 min sublinia cuvintele contextual al cuvintelor, Lectura cursivă
necunoscute (Anexa2), iar după ce au fost discutate în Activitate
apoi acestea vor fi discutate clasă. frontală
în colectiv. Elevii răspund la întrebările Activitate
Haideți să vedem ce cuvinte care le sunt adresate: individuală
necunoscute ați identificat. Personajele fragmentului

5
Citind contextul, la ce din manual sunt solul de
credeți că se referă? Ce pace, Mircea cel Bătrân și Conversația
sens puteți oferi acestora? Baiazid. Dialogul
Cuvintele necunoscute vor Solul și Mircea cel Bătrân Aprecierea
fi scrise pe tablă de către reprezintă poporul român, verbală
profesor, iar elevii notează iar Baiazid reprezintă Activitate
explicațiile în caiete. poporul turc. frontală
Motivul disputei dintre cele
Profesorul le adresează două popoare este dorința
elevilor următoarele de expansiune a
întrebări: otomanilor/turcilor și
Care sunt personajele rezistența poporului român.
fragmentului din manual?
Căror popoare aparțin
acestea? Care este motivul
disputei/neînțelegerii dintre
cele două popoare?

Pentru a prezenta contextul Elevii vor fi atenți la Prezentare

istoric al detaliilor din explicațiile profesorului și powerpoint
poezie, profesorul va la imaginile prezentate. Conversația
prezenta un material
powerpoint, care le va folosi
elevilor în rezolvarea
sarcinilor următoare.
Conversația
După discutarea Elevii vor fi atenți la Explicația
elementelor principale ale explicațiile profesorului, Problematizarea
fragmentului, elevii vor apoi vor rezolva sarcinile Metoda
primi câte o culoare, un care le corespund. Liderul cadranelor
marker, o foaie de flipchart/ echipei va nota informațiile Observarea

6
 planșă și o fișă cu cerințe pe foaia de flipchart/planșă, activității
(Anexa3). Fiecare echipă are iar ceilalți membri vor nota elevilor
de rezolvat cerințele de pe informațiile discutate în Aprecierea
fișă, în maxim 10 minute, caiete. verbală
elevii vor primi și o fișă cu În timp ce echipele își Activitate pe
detalii istorice, care le va fi prezintă rezultatele, fiecare grupe
suport pentru rezolvarea elev notează informațiile Activitate
cerințelor. Apoi, fiecare prezentate de către colegii individuală
echipă își va alege un lui. Activitate
reprezentant care va frontală
prezenta rezultatele echipei,
în fața clasei.
Profesorul monitorizează
activitatea în permanență,
oferind explicații
suplimentare dacă este
nevoie.
În funcție de nivelul clasei,
se pot rezolva și fișele
suplimentare (Anexele5-6).
5.Asigurarea Pentru a asigura transferul, Elevii răspund la întrebările Explozia stelară
transferului profesorul va prezenta o care le sunt adresate: Conversația
(Asigurarea stea (Anexa4) care va La acțiunea prezentată în Explicația
feedback-ului) conține următoarele fragment participă solul, Aprecierea
5 min întrebări, la care se va Mircea cel Bătrân și verbală
solicita participarea Baiazid. Activitate
elevilor: Darius era împăratul frontală
Cine participă la acțiunea perșilor în Antichitate, în
prezentată în fragment? timpul căruia Imperiul
Ce legătură există între Persan a atins apogeul, pe
Dariu (al lui Istaspe) și teritoriul persan s-a format

7
 subiectul textului? Imperiul Otoman, care a
Când se întâmplă acțiunea intrat în dispută cu țările
(secolul)? creștine, pentru teritoriu.
Unde se petrece acțiunea? Acțiunea are loc în secolul
De ce discută în al XIV-lea.
contradictoriu cei doi Acțiunea se petrece la
reprezentanți? cortul bazei turcești.
Cei doi reprezentanți
discută în contradictoriu
deoarece Baiazid vrea să
cucerească Țara
Românească și asociază
poporul român cu un ciot.
6. Tema pentru Profesorul indică tema Elevii notează tema în Conversația
acasă pentru acasă, oferind caiete și adresează întrebări,
1 min explicațiile necesare: Scrieți dacă este cazul.
o compunere în care să
prezentați un posibil final al
întâlnirii dintre domnitorul
român și Baiazid.

8
Anexa1- Obiecte caracteristice

9
Anexa2- Cuvinte necunoscute

sol, în text = persoană trimisă cu o misiune

năframă = bucată de pânză albă, tivită pe margini și folosită ca basma; aici simbolizează pacea

Baiazid = sultanul Imperiului Otoman (1389 - 1402), supranumit „Fulgerul”

cu bănat = cu supărare

port, în text = îmbrăcăminte

Aliotmanul = împărăția turcească

ciot = parte rămasă dintr-un copac după ce a fost tăiat sau rupt

semilună, în text = Imperiul Otoman, turcii

orizonul = orizontul

lance = armă veche de atac, suliță

falnic = mândru

pristol = altar

Dariu Istaspe = rege persan (522 – 486 î.e.n.) care a purtat o campanie împotriva sciților,
ajungând până la teritoriul actual al țării noastre

norod, în text = mulți soldați

leite-n zale = îmbrăcate în zale, în armură

Apus = Occident, Vest

lauri = cununi de frunze de dafin pe care le purtau odinioară eroii; în text, cu sens de glorie,
victorie

10
Anexa3- Fișa cerințelor corespunzătoare celor patru grupe

Grupa 1 – albastru Grupa 2 – roșu

Realizați harta textului, completând spațiile Realizați caracterizarea lui Mircea cel Bătrân,
libere. pornind de la următoarea schemă. Scrieți în
hârtiile pergament cuvinte care să exprime
însușiri fizice și morale ale personajului, iar în
dreptunghiuri cuvinte din textul poeziei care să le
susțină.

Grupa 3 – verde Grupa 4 – alb

Realizați caracterizarea lui Baiazid, pornind de la Precizează cinci imagini vizuale, cinci imagini
următoarea schemă. Scrieți în hârtiile pergament auditive, cinci simboluri din text și cinci versuri,
cuvinte care să exprime însușiri fizice și morale ale corelate sau nu, care ți-au plăcut. Motivează
personajului, iar în dreptunghiuri cuvinte din textul răspunsul privind alegerea versurilor.
poeziei care să le susțină.

11
Anexa4- Explozia stelară

Cine participă la acțiunea prezentată în fragment?

Ce legătură există
Unde se între Dariu (al lui
petrece Istaspe) și
acțiunea? subiectul
Scrisoarea III textului?

de Mihai Eminescu

De ce discută în contradictoriu cei Când se întâmplă acțiunea

doi reprezentanți? (secolul)?

12
Anexa5- Fișă suplimentară

FIȘĂ DE LECTURĂ

Titlul:

Autorul:

Personaje:

Locul și timpul acțiunii:

Povestire pe scurt:

Ce morală puteți extrage din fragmentul prezentat?

Ce te-a impresionat din această poezie? Motivează răspunsul.

Cum crezi că se manifestă iubirea de țară în zilele noastre? Motivează răspunsul.

13
Numele Data

Fișă de exerciții

1. Menționează sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte:

pace – oaste –

dispreț - moșie –

neam – port –

prieten – ciot –

2. Precizează antonimele următoarelor cuvinte:

pace – bătrân –

deschisă – vestită –

începuturi – înspăimântată –

îngrozitoare – falnic -

14
3. Prezintă, minim trei termeni, din familia lexicală a cuvântului bătrân :

4. Alcătuiește propoziții simple folosind următoarele substantive: oaste, sol, pace, împărat,
coroană, război, pământ, apă.

5. Alcătuiește propoziții cu sensurile următoarelor cuvinte: sol, război, cale, port, mare.

6. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate din enunțurile de mai jos.

Un bătrân se apropie de cort. __________

Azor este un câine bătrân. ___________
Nouă copii au cumpărat cartea. __________
Am o fustă nouă . ____________
Nouă ne place istoria . ____________

15
Anexa7- Fișă cu date istorice

Mircea cel Bătrân

Numele de „cel Bătrân” (adică „cel vechi” , „din bătrâni”, „din trecut”) l-a primit de
tânăr pentru a convinge urmaşii că a fost de-al locului, român.

• a mutat capitala – cetatea de scaun, la Târgoviște și a împărțit țara în județe;

• a organizat armata;

• a întărit cetățile de pe Dunăre;

• a încheiat tratate de alianță cu ungurii și polonezii;

• a anexat Țării Românești și Dobrogea, pe care o pierde spre sfârșitul domniei;

Sultanul turcilor, Baiazid, a visat că va stăpâni peste multe țări, mărindu-și tot mai mult
imperiul. Urmându-și visul, și-a aruncat ienicerii în luptă, învingând popor după popor, până ce a
ajuns la Dunăre. În acea vreme, în Țara Românească era domn Mircea cel Bătrân, care i s-a opus.
Baiazid I (poreclit Yıldırım, „fulgerul”) a fost un sultan al Imperiului Otoman din 1389 până în
1402. A ajuns la tron după asasinarea tatălui său, Murad I şi imediat a ordonat ca fratele său mai
mic Yakub să fie omorât pentru a preveni astfel o lovitură de stat.

16
 La Rovine, oastea românească a dus o luptă pentru apărarea Țării Românești, dar și cu
scopul opririi și nimicirii trupelor otomane pentru a nu mai înainta spre Apus. A fost una din cele
mai crâncene și mai dramatice încleștări din istoria militară a românilor. „Lănci fără număr s-au
frânt atunci și mulțimea săgeților a fost nenumărată, încât văzduhul nu se mai vedea de desimea
lor. Râul curgea roșu de sângele ce ieșea din mulțimea trupurilor căzute.”(cronică bulgară)

După ce a evacuat populaţia din calea invadatorilor, Mircea cel Bătrân şi-a pus la adăpost
în muntele Braşovului femeile şi copiii, apoi a adoptat tactica hărţuirii inamicului, pustiind totul
în calea acestuia spre a-l lipsi de provizii, iar cu unităţile rapide de călăreţi îl lovea prin
surprindere şi permanent. În acelaşi timp, forţele principale ale oştirii, formate mai ales din
ţărănime, care a constituit majoritatea oştirii lui Mircea, au fost concentrate în interiorul ţării într-
un loc anume ales de domnul român, unde terenul să-i fie de folos, iar inamicului să nu-i permită
să-şi folosească superioritatea rezultată din mulţimea oştirii sale.

Bătălia de la Nicopole

În ziua de 25 septembrie 1396, ambele armate s-au pregătit pentu bătălie. Înainte de
bătălie, prizonierii luați de cruciați la Rahova au fost executați de francezi dintr-un motiv
necunoscut. Francezii și englezii formau avangarda, iar Sigismund și-a împărțit trupele în trei: el
comanda centrul, transilvănenii formau aripa dreaptă, iar muntenii conduși de Mircea cel
Bătrân formau aripa stângă. Baiazid și-a dispus liniile cu avangarda cavaleriei protejată de o
zonă de țepușe, urmată de unitățile principale de arcași și de ieniceri, iar corpul principal de oaste
otoman și sârbii se ascundeau în spatele dealurilor, la ceva distanță de prima linie.

17
 Darius I cel Mare s-a născut în anul 550 î.Hr. și a devenit rege al perșilor în 522 î.Hr.. În
perioada sa, Imperiul Persan a cunoscut apogeul puterii și al întinderii teritoriale, devenind cel
mai vast și cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu. Darius I a mutat capitala Imperiului
Persan la Persepolis. În urma expediției din anii 514-512 î.Hr. împotriva sciților, el își extinde
stăpânirea asupra unei părți din Peninsula Balcanică.

18
 SCHEMA TABLEI 17.05.2018

Scrisoarea III

de Mihai Eminescu

sol, în text = persoană trimisă cu o misiune lance = armă veche de atac, suliță

năframă = bucată de pânză albă, tivită pe margini și folosită ca falnic = mândru

basma; aici simbolizează pacea
pristol = altar
Baiazid = sultanul Imperiului Otoman (1389 - 1402),
Dariu Istaspe = rege persan (522 – 486 î.e.n.) care a purtat o
supranumit „Fulgerul”
campanie împotriva sciților, ajungând până la teritoriul actual
cu bănat = cu supărare al țării noastre

port, în text = îmbrăcăminte norod, în text = mulți soldați

Aliotmanul = împărăția turcească leite-n zale = îmbrăcate în zale, în armură

ciot = parte rămasă dintr-un copac după ce a fost tăiat sau rupt Apus = Occident, Vest

semilună, în text = Imperiul Otoman, turcii lauri = cununi de frunze de dafin pe care le purtau odinioară
eroii; în text, cu sens de glorie, victorie
orizonul = orizontul

19
Grupa 1 – albastru Grupa 2 – roșu
Realizați harta textului, completând spațiile libere. Realizați caracterizarea lui Mircea cel Bătrân, pornind de la următoarea schemă.
Scrieți în hârtiile pergament cuvinte care să exprime însușiri fizice și morale ale
personajului, iar în dreptunghiuri cuvinte din textul poeziei care să le susțină.

Grupa 3 – verde Grupa 4 – alb

Realizați caracterizarea lui Baiazid, pornind de la următoarea schemă. Precizează cinci imagini vizuale, cinci imagini auditive, cinci simboluri
Scrieți în hârtiile pergament cuvinte care să exprime însușiri fizice și din text și cinci versuri, corelate sau nu, care ți-au plăcut. Motivează
morale ale personajului, iar în dreptunghiuri cuvinte din textul poeziei răspunsul privind alegerea versurilor.
care să le susțină.

20
 Cine participă la acțiunea prezentată în fragment?

Ce legătură există
Unde se între Dariu (al lui
petrece Istaspe) și
acțiunea? subiectul
Scrisoarea III textului?
de Mihai Eminescu

De ce discută în contradictoriu cei Când se întâmplă acțiunea

doi reprezentanți? (secolul)?

21
 Știați că...

... Scrisoarea III a apărut prima dată în revista Convorbiri literare, apoi în revista Timpul

... prima variantă a Scrisorii III avea titlul Patria și patrioții

... prima parte a poemului/textului este inspirată din Istoria Imperiului Otoman de Josef van
Hammer, care povestește bătălia dintre români și turci de la Rovine, din data de 10 octombrie
1394

... vorbele lui Mircea cel Bătrân, din poezie, au devenit proverbe: Bucuroși le-om duce toate, de e
pace, de-i război/ Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști/ se făcură toți o apă și-un
pământ

... la început, Scrisorile s-au numit Satire, însă Titu Maiorescu le-a schimbat titlul

... Mihai Eminescu introduce versuri din literatura populară în Scrisoarea III, în special când
apare imaginea iubitei

... figura lui Mircea cel Bătrân apare și în poezia Umbra lui Mircea. La Cozia de Grigore
Alexandrescu, înainte de a fi preluată de către Mihai Eminescu

... în momentul Bătăliei de la Rovine, Mircea cel Bătrân avea în jur de 40 de ani, apelativul
bătrân semnifică cel vechi, din trecut, din bătrâni, adică localnic

... sintagma pământ și apă semnifică teritoriu și hrană, era cerința cotropitorilor pentru
populațiile care plăteau tribut, refuzând astfel lupta

... tactica românilor, net inferiori armatei turcești, a fost strategia pământului pârjolit,
împiedicând aprovizionarea cu hrană și otrăvirea fântânilor

... armata lui Darius, regele persan, a fost formată din corpul de elită al nemuritorilor fiindcă
ostașii erau înlocuiți imediat, dacă erau răniți sau dacă mureau

... Darius a ordonat crearea unor legături între marile orașe dintre Persia și Asia Mică pentru a
facilita schimburile comerciale

... a fost bătută o monedă de aur intitulată dareicul

22
... cruciadele sunt expediții militare care au avut ca scop eliberarea Locurilor Sfinte de sub
stăpânirea musulmanilor, au avut loc în secolele XI-XIII, sub egida papei

... cruciadele aveau două scopuri: unul religios, care consta în eliberarea Ierusalimului de sub
stăpânirea turcă și unul economic, care consta în dorința nobilimii de a se îmbogăți, participând
astfel la organizarea și desfășurarea cruciadelor

... cruciadele au avut efecte negative: sărăcirea orașelor și a teritoriilor „salvate”, dar și
reafirmarea spiritului expansionist musulman (intitula și războiul sfânt sau djihad) prin
amplificarea ostilității între creștini

... termenul otoman provine de la Osman I (1299-1327) și se referă la descendenții acestuia,

desemnând elita societății. Otomanii erau membri ai clasei feudale conducătoare, cu atribuții
militare și administrative, erau considerați robi ai sultanului deoarece erau luați ca tribut de sânge
din rândurile copiilor creștini

... războiul sfânt sau djihadul are la bază legea Coranului, care susține supremația legii sacre a
Islamului, împărțind lumea în două părți: Casa Islamului sau musulmanii și Casa războiului care
se referă la dușmanii Islamului, nu neapărat toți nemusulmanii. Împotriva acestora trebuia purtat
un război sfânt care să îi readucă la credința lui Allah, însă astăzi și-a pierdut noțiunea de război
sfânt și semnificația legilor Coranului

... cruciadele târzii reprezintă implicarea Țărilor Române în lupta antiotomană, adică lupta
statelor creștine de la nord de Dunăre, aici sunt incluse Bătălia de la Rovine și Bătălia de la
Nicopole

23
 Titulatura lui Mircea cel Bătrân

Exercitarea puterii se face, potrivit formulei „singur stăpânitorul”, asupra întregului teritoriu al
ţării. Sursa puterii domneşti este una divină, „Io” însemnând „cel ales de Dumnezeu”.

Domnitorul are de asemenea şi o funcţie militară exprimată în formula „mare voievod”. Cât
priveşte hotarele Ţării Româneşti, titulatura arată limpede că Mircea cel Bătrân a stăpânit nu
numai teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, Ungro-Vlahia, (însemnând Valahia vecină cu Ungaria
spre a o deosebi de celelalte Vlahii existente, mai ales cele sud-dunărene).

Acestui teritoriu i se adăugau „părţile tătăreşti” desemnând teritoriul de la nord de gurile Dunării
eliberate de dominaţia tătară.

La nord şi la vest Mircea a stăpânit feudele acordate de Ludovic de Anjou unchiului său
Vladislav Vlaicu în 1366, pierdute între timp şi redobândite de domnitor: Făgăraşul, Amlaşul şi
Severinul.

Sub presiunea otomană, Mircea a integrat Ţării Româneşti teritorii din dreapta Dunării
desemnate în titulatură prin Podunavia şi cetatea Dârstor.

24