Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială „Ion Minulescu”, Piteşti


Profesor: Mihaela BURCEA (NECULA)
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: a V-a B
Unitatea de învăţare: Din carte spre departe
Subiectul lecţiei: „Carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală¨
Tipul lecţiei: de receptare a unui text narativ nonliterar
Data: 29.05.2019

Motivaţia:
Activitatea desfăşurată oferă elevilor posibilitatea de a identifica anumite tipare culturale identificate în texte literare/nonliterare
româneşti şi din alte culturi, ajutându-i să-şi dezvolte un set de convenţii şi valori recunoscute social şi cultural.
Lecţia contribuie şi la documentarea pe baza unor articole de presă, din cărţi, reviste sau website-uri, privind cartea tipărită de-a lungul
timpului.

Competenţe generale vizate:


5. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional;

Competenţe specifice vizate:


5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice;

Conţinuturi asociate:
Elemente de interculturalitate:
− Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică
− Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală

Obiective operaţionale: la sfârşitul secvenţei de învăţare, elevii vor fi capabili:


a) Cognitive:
O1: Să citească corect, cursiv și expresiv textul nonliterar, respectând tonul fundamental;

1
O2: Să identifice sensurile cuvintelor necunoscute cu ajutorul dicționarelor;
O3: Să formuleze enunțuri în care să ofere scurte informații;
O4: Să-și exprime opinia despre textul citit (impresiile după prima lectură);

b) Afectiv-atitudinale:
05: Să-şi dezvolte pasiunea pentru lectură şi textele ce promovează anumite valori culturale;

C) Psiho-motorii:
06: Să îşi formeze deprinderi de a opera, în comunicarea scrisă sau orală, cu termeni ce ţin de diversitatea culturală şi lingvistică;

Strategii didactice:
1. METODE ȘI PROCEDEE
- cititul-ştafetă;
- conversaţia euristică;
- brainstorming;
- jurnalul de impresii;

2. FORME DE ORGANIZARE A ELEVILOR


- activitatea frontală îmbinată cu activitatea individuală;

3. MIJLOACE DE ȊNVĂṬĂMÂNT
- caietele elevilor;
- portofoliul elevilor;
- tabla.
Resurse:
1.BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Constantin Parfene, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală, Editura Universităţii „ Al. I. Cuza”, Iaşi,
2002;
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

b) didactice:
- Limba română, manual pentru clasa a V-a, Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2017;

2
c) ştiinţifice:
- *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998;
d) pedagogice:
- Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom,
Iaşi, 1998
- Dumitriu Gheorghe, Dumitriu Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.
e) oficiale:
- M.E.C., Învăţarea activă, Bucureşti, 2001;
- M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba și literatura română clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017.

2. TEMPORALE
- 50 minute ;

3. UMANE
- 30 de elevi ;

Forme de evaluare:
- tradiţionale: orală (întrebări intratextuale, intertextuale şi extratextuale), scrisă (redactarea unor cerinṭe ȋn scris), practică (realizarea
sarcinilor de lucru, implicarea elevilor în activitate);
- alternative: observaţia, investigaţia;

Tipul evaluării:
- formativă sau continuă
- calitativă: prin opinii şi aprecieri.

DEMERSUL DIDACTIC:

I EVOCARE
1.Moment organizatoric:
Profesorul stabileşte ordinea, notează absenţii, asigură cele necesare lecţiei.

3
2.Verificarea temei:
Va controla caietele de temă pentru acasă. Discută cu elevii în legătură cu sarcina de învăţare pe care au avut-o de rezolvat. Elevii
prezintă temele efectuate acasă şi vor răspunde la întrebările adresate, frontal, de către profesor.

3.Actualizarea cunoştinţelor anterioare:


Folosind metoda brainstorming-ului, profesorul reactualizează cunoştinţele însuşite anterior de elevi:
Ce este textul narativ nonliterar?
De către cine este realizată acţiunea în textul narativ nonliterar?
Cum se numesc persoanele care iau parte la acţiune? Cu cine nu trebuie confundate?
Ce categorie de texte sunt cunoscute a fi texte nonliterare?
Ce este un jurnal?
Îmi puteţi da exemple de personalităţi din istoria românească?

II REALIZAREA SENSULUI

4. Captarea atenţiei
Pentru a capta interesul elevilor, profesorul le adresează câteva întrebări legate de istoria limbii române, de cea cărţilor în general, de
tipăriturile care au circulat pe teritoriul ţării româneşti, dar legate şi de cele digitale care există în zilele noastre. Totodată, elevii vor
urmări videoclipul ¨Poveşti neştiute ale muzeelor¨.

5.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor:


Profesorul ȋi anunṭă pe elevi cum se numește lecṭia pe care o vor studia. Va nota data și titlul lecţiei ( Carte românească de învăţătură:
de la prima carte tipărită la cea digitală) pe tablă, iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă şi se vor enunţa obiectivele operaṭionale.

6. Dirijarea învăţării:
Apelând la metoda cititului-ştafetă, profesorul le va cere elevilor să deschidă manualul la pagina 182 şi să citească cursiv şi expresiv
textul lui Iulian Comănescu, Tetraevaghelul înghesuit într-un post de blog înghesuit într-o reţea, publicat pe site-ul
www.comanescu.ro, urmând ca după acest moment să poată fixa, pe tablă, aspectele esenṭiale ale lecṭiei.

7.Obţinerea performanţei:
Cu ajutorul conversaţiei euristice şi valorificând răspunsurile elevilor, profesorul îi va ghida pe elevi în receptarea textului:
Cum este construit textul lui Iulian Comănescu?Cui este adresat?

4
Cine a inventat tiparul la începuturi?
Ce a făcut Gutenberg pe la 1450?
În câte exemplare a fost tipărită Biblia sa?Câte pagini avea?
Cine este Diaconul Coresi?
Ce se întâmplă cu cărţile în zilele noastre? Ce se va întâmpla mai departe?

8. Asigurarea feedback-lui:
Feedback-ul se realizează pe tot parcursul orei. Profesorul va face aprecieri pentru fiecare răspuns formulat corect, făcând sugestii și
reformulând răspunsurile care nu sunt construite corect sau nu sunt concludente.

9. Asigurarea retenţiei şi transferului:


Pentru a fi sigur de atingerea tuturor obiectivelor propuse, profesorul le propune elevilor rezolvarea exerciţiilor de la Provocări de la
pagina 184 din manual. Elevii vor nota, la tablă şi în caiete, toate opiniile lor într-un Jurnal de impresii.

III REFLECŢIE
10. Tema pentru acasă:
Elevii vor primi ca temă pentru acasă să rezolve exerciţiile de la 1 la 7, de la pagina 183.

11. Aprecieri stimulative:


Profesorul va face aprecieri generale şi individuale asupra răspunsurilor elevilor şi îi va motiva pe cei care s-au descurcat foarte bine.

S-ar putea să vă placă și