L16: TRATATELE DE PACE ȘI RELAŢIILE INTERNAŢIONALE INTERBELICE (1918-1939)

COMPETENŢE:
1.2 formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
2.5 examinarea consecinţelor directe și indirecte ale acţiunii umane
5.1 construirea de afirmaţii pe baza surselor și formularea de concluzii relative la sursele istorice

1.”CONFERINŢA DE LA PARIS” (1919-1920) ŞI TRATATELE DE PACE DE DUPĂ RĂZBOI:

a)Au participat la Conferinţă reprezentanţii ţărilor beligerante, mai puţin cei ai statelor învinse şi cei ai Rusiei;
b)Principalele decizii le-au luat, însă, „cei patru mari”: Woodrow Wilson (preşedintele S.U.A.), Clemenceau
(preşedintele Franţei), Lloyd-George (premierul Marii Britanii) şi Orlando (premierul Italiei); Cel mai mult au profitat
S.U.A, Franţa şi Marea Britanie de pe urma primului război mondial;
c)La baza hotărârilor luate au stat „cele 14 puncte” ale lui Wilson, cele mai importante dintre acestea fiind dreptul la
autodeterminare al popoarelor şi crearea Ligii Naţiunilor (1919);
d)S-au semnat tratate de pace cu toţi învinşii („sistemul-Versailles”): Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919) cu
Germania, Tratatul de la Saint-Germain (10 septembrie 1919) cu Austria, Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) cu
Ungaria, tratatele cu Bulgaria şi Turcia;
e)Prin aceste tratate se trasau noile graniţe ale Europei:
- dispăreau Imperiile Habsburgic, Rus şi Otoman;
- apăreau pe hartă noi state (Regatul sârbo-croato-sloven, Cehoslovacia, Austria, Ţările Baltice, Finlanda), alte
state mai vechi reapăreau pe hartă după secole (Ungaria, Polonia), iar alte state erau acum mai mari (România);
- Germania pierdea 1/7 din teritorii (luate de vecini) şi puţinele colonii pe care le avea în Africa;
f)Tratatele au nemulţumit profund unele ţări: mai ales Germania, care a fost considerată marea vinovată a războiului
şi căreia i s-au impus condiţii umilitoare (pierderea de teritorii, declararea zonei demilitarizate Rhenania, desfiinţarea
serviciului militar obligatoriu şi reducerea armatei la doar 100.000 de oameni, scufundarea flotei de război, plata unor
reparaţii de război colosale). De asemenea, Italia era nemulţumită că nu primea unele teritorii dorite, Ungaria,
Bulgaria şi Rusia erau şi ele nemulţumite din cauza pierderilor teritoriale suferite. Aceste cinci state vor duce în
perioada interbelică o politică revizionistă (de revizuire a tratatelor şi a frontierelor stabilite după primul război
mondial) sau de revanşă care va împinge, treptat, Europa spre un nou război;
g)În 1919 s-a format „Liga Naţiunilor”, organism care încerca să pună la baza relaţiilor internaţionale pacea şi
respectarea tratatelor şi a graniţelor stabilite după război.

S1:
"[...] Înaltele părţi contractante , considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni, pentru a le
garanta pacea şi siguranţa, este necesar să se accepte anumite obligaţiuni, de a nu recurge la război, să se respecte
la lumina zilei relaţii internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să se observe riguros prescripţiile dreptului
internaţional, recunoscute de aici înainte ca regulile de conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească
dreptatea şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile tratatelor, în raporturile mutuale dintre popoarele organizate.
Adoptă prezentul pact, care instituie Societatea Naţiunilor."
[Pactul Societății Națiunilor, Paris, 28 iunie 1919]

- Identificaţi, pe baza sursei istorice, principalul obiectiv al Societăţii Naţiunilor!

De a garanta pacea, respecte la relaţii internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să domnească dreptatea
- Menţionaţi, pe baza sursei istorice, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect!
- Numiţi două state care au urmărit să se respecte, în relaţiile internaţionale interbelice, principiile care au stat la baza
constituirii Societăţii Naţiunilor! Romania, Franta ???
- Numiţi trei state care au urmărit încălcarea, în relaţiile internaţionale interbelice, a principiilor care au stat la baza
constituirii Societăţii Naţiunilor!
Germania, Italia , Japonia !!!??

2.RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (1919-1939):

a)Au fost dominate de două tendinţe opuse: una de respectare a tratatelor de pace şi a graniţelor în vigoare şi una
revizionistă (de a anula tratatele şi de a modifica graniţele); Deceniul doi a menţinut pacea în Europa (doar unele mici
neînţelegeri între state); în deceniul al treilea, însă, situaţia s-a degradat rapid ajungându-se la grave încălcări ale
tratatelor de pace şi la acte agresive ale statelor revizioniste, ceea ce avea să ducă lumea la un nou război;
b)Tendinţa de respectare a tratatelor în vigoare şi a graniţelor (menţinerea status quo-ului):
- activitatea „Ligii Naţiunilor”, inclusiv a marelui diplomat român Nicolae Titulescu, pentru a menţine pacea în lume,
a fost intensă dar ineficientă (lipseau sprijinul S.U.A. şi o forţă reală pentru a impune unor ţări agresive să păstreze
pacea şi să respecte tratatele internaţionale);
- diverse tratate şi alianţe regionale („Mica înţelegere” şi „Întelegerea balcanică” din care făcea parte şi România),
conferinţe pentru dezarmare, pacte internaţionale (pactul Briand-Kellogg din 1928 ce condamna războiul);
c)Politica revizionistă din anii ’30:
- Germania, după venirea la putere a lui Adolf Hitler şi a naziştilor (1933), începe să încalce tratatele existente:
declară serviciul militar obligatoriu în 1935, ocupă zona demilitarizată Rhenania în 1936, formează „Axa Roma-
Tokyo-Berlin” (alianţă a statelor fasciste şi revizioniste) în 1937, alături de Italia şi Japonia, anexează Austria în 1938,
impune împărţirea Cehoslovaciei în 1938;
- Italia fascistă, condusă de Benito Mussolini, invadează Etiopia, ţară africană independentă (1935);
- Japonia anexează nordul Chinei (Manciuria, 1931);
- „Pactul Ribbentrop-Molotov” dintre Germania şi U.R.S.S. (august 1939) prin care cele două mari puteri îşi
împărţeau, practic, influenţa în Centrul și Estul Europei, anunţa începerea agresiunii lui Hitler asupra Europei şi un
nou război… „Sistemul-Versailles” şi încercările de menţinere a păcii în Europa s-au dovedit, până la urmă, a fi
falimentare.

EVALUARE:

Citiţi cu atenţie textul de mai jos, apoi răspundeţi la cerinţe:

„ Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii, fie pe malul stâng al Rinului, fie
pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest fluviu. Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea
preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871
se reintegrează în suveranitatea franceză... Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa
Austriei, între frontierele care se vor fixa prin tratat... Art. 119. Germania renunţă, în favoarea principalelor Puteri
aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări...Art. 173. Orice fel de
serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi
recrutată decât prin angajări voluntare... Art. 180. Toate fortăreţele, fortificaţiile şi locurile întărite, situate pe
teritoriul german, la vestul unei linii trasate la 150 km est de Rin, vor fi dezarmate şi dărâmate... Art. 198. Forţele
armate ale Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară sau marină... Art. 231. Guvernele aliate şi
asociate declară, iar Germania recunoaşte, că Germania şi aliaţii săi sunt răspunzători – pentru că le-au cauzat – de
toate pierderile şi de toate daunele suferite de guvernele aliate şi asociate, precum şi de naţionalii lor, ca urmare a
războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Germaniei şi a aliaţilor ei...”
(extras din Tratatul de la Versailles, 28 iunie 1919)

1.Menționați secolul la care se face referire în sursa istorică! 20

2.Numiți cele patru puteri aliate la care face referire Tratatul de la Versailles.
S.U.A, Franţa şi Marea Britanie, italia
3.Indicați două articole din tratat care slăbeau mult puterea militară a Germaniei!
Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania
Art. 180. Toate fortăreţele, fortificaţiile şi locurile întărite, situate pe teritoriul german, la vestul unei linii trasate
la 150 km est de Rin, vor fi dezarmate şi dărâmate..
4.Indicați două articole din tratat care afectau Germania din punct de vedere teritorial!
Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie
1871 şi a tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suveranitatea franceză...
... Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor fixa
prin tratat
5.A respectat Germania articolul 80? Argumentați!
DA, A RESPECTAT, deoarece dupa .”CONFERINŢA DE LA PARIS” (1919-1920) ŞI TRATATELE DE
PACE DE DUPĂ RĂZBOI AU aparut pe harta noi state printre care si Austria.
6.A respectat Germania articolul 173? Argumentați!
NU, Germania, după venirea la putere a lui Adolf Hitler şi a naziştilor (1933), începe să încalce tratatele
existente: declară serviciul militar obligatoriu în 1935
7.Menţionaţi două state nou apărute pe harta Europei, două care reapar și unul care se mărește, ca urmare a aplicării
prevederilor tratatelor de pace de după război!
Apăreau pe hartă noi state (Regatul sârbo-croato-sloven, Cehoslovacia, Austria) alte state mai vechi reapăreau
pe hartă după secole (Ungaria, Polonia), iar alte state erau acum mai mari (România);

8.Menționați un stat care a urmărit respectarea tratatelor de pace și unul care a urmărit încălcarea acestora în perioada
interbelică!
ROMANIA dorea respectarea iar SUA, nu dorea (Activitatea „Ligii Naţiunilor”, inclusiv a marelui diplomat român
Nicolae Titulescu, pentru a menţine pacea în lume, a fost intensă dar ineficientă (lipseau sprijinul S.U.A)
9.Argumentați, prin două fapte istorice relevante, afirmația “Sistemul-Versailles şi încercările de menţinere a păcii în
Europa s-au dovedit, până la urmă, a fi falimentare“.
Ungaria, Bulgaria şi Rusia erau şi ele nemulţumite din cauza pierderilor teritoriale suferite
Germania pierdea 1/7 din teritorii