TRATATELE DE PACE ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE INTERBELICE

1. Conferința de pace de la Paris ( 1919 – 1920)

2. Relațiile internaționale interbelice

1. Conferința de pace de la Paris

- S-a desfășurat la Paris, între 1919 – 1920
- Tratativele au avut la bază principiile cuprinse în documentul „Cele 14 puncte”, elaborat de președintele american
Woodrow Wilson, precum:
• Principiul autodeterminării naționale
• Principiul naționalităților
• „libertatea mărilor și oceanelor”
• Transparența relațiilor diplomatice
• Organizarea unei societăți, cu rolul menținerii păcii, „Liga (Societatea)
Națiunilor”, cu sediul la Geneva.
- Au participat 32 de state, învinse și învingătoare, dar deciziile au fost luate de reprezentanții marilor puteri
învingătoare: George Clemenceau (Franța), Lloyd George (Marea Britanie), W. Wilson (S.U.A.), V. Orlando (Italia);
- Tratatele de pace au fost:

STAT ÎNVINS LOCUL ÎNCHEIERII DATA

TRATATULUI
Germania Versailles 28 iunie 1919
Austria Saint Germain 10 sept. 1919
Bulgaria Neuilly 27 noiembrie 1919
Ungaria Trianon 4 iunie 1920
Turcia Sèvres 10 august 1920

- Prevederi ale tratatelor de pace:

• Plata despăgubirilor de război (Germania – 132 mld. mărci-aur)
• Cedări teritoriale și coloniale
• Limitarea armatelor și a flotelor
• Recunoașterea internațională a statelor naționale nou-constituite în Europa: Cehoslovacia,
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (Iugoslavia, din1929), Polonia, Letonia, Lituania,
Estonia, Finlanda, România Mare (vezi harta de la pag. 83, manual)
2. Relațiile internaționale interbelice
- La 28 iunie 1919, se constituie Societatea (Liga) Națiunilor, care urmărea: dezvoltarea cooperării între state,
eliminarea războiului ca modalitate de rezolvare a neînțelegerilor dintre state etc.; nu au participat S.U.A., Germania,
Rusia sovietică (comunistă); nu și-a atins obiectivele.
- Relațiile dintre state în perioada interbelică (1920 – 1939) au fost influențate de:
a. Tendințele revizioniste agresive ale statelor învinse sau învingătoare (REVIZIONISM – politică de modificare a
unor tratate deja ratificate, pe cale diplomatică sau prin forță): Germani, Japonia, Italia;
b. Constituirea unor sisteme de securitate colectivă șia unor alianțe bilaterale sau regionale
- 1921 – Mica Antantă (alianță militară a statelor: România, Cehoslovacia, Iugoslavia)
- 1934 – Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia)
- 1925 – Pactul Briand – Kellog (Germania garantează frontierele Franței și ale Belgiei, dar nu și ale Poloniei și ale
Cehoslovaciei)
- 1932 – începe Conferința pentru Deazarmare la Geneva; Germania hitleristă se retrage.
- Tensiunile internaționale au fost determinate de: problema despăgubirilor de război și încălcarea treptată a prevederilor
tratatelor de pace de către statele semnatare (Germania); acestea se accentuează după 1933, când Hitler ajunge la putere
în Germania. Prin politica sa, Germania hitleristă a încălcat prevederile Tratatului de la Versailles declanșând crize
politice și diplomatice care vor conduce la declanșarea celui de-al doilea război mondial.