Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației

Master: Politici și Management în educație

Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I

Parteneriatul școală-familie în învățământul primar, factor

important în desfășurarea activităților extrașcolare

1. Delimitări terminologice și tipologii

Termenul de parteneriat nu beneficiază de o definiție acceptată în literatura de specialitate,
însă este adesea interschimbabil cu alți termeni și sintagme, precum: colaborare, cooperare,
activitate comună între organizații, lucru în echipă etc. Prin parteneriat se înțelege cooperarea a
două sau mai multe persoane sau grupuri în vederea atingerii unui scop comun, după cum
susține Dowling et al. (2004 apud Stan, 2016, p.104). Acesta trebuie să aducă beneficii tuturor
părților implicate pentru a putea funcționa eficient. Scopul parteneriatului educațional este
oferirea celei mai bune educații posibile tuturor copiilor; atingerea succesului școlar al acestora.
,,Școala este constituită ca un sistem deschis, care se află în relație directă cu mediul
exterior, cu comunitatea în cadrul căreia funcționează. Ea poate transforma coordonatele sale
specifice în atuuri care să îi permită inițierea și dezvoltarea parteneriatului educațional.” (Borugă,
2009, p. 20) Școala devine un important cadru în asigurarea formării și dezvoltării individului,
premise pentru integrarea în societate și un responsabil activ în privința nevoilor, problemelor și
priorităților familiei. În acest sens, școala va orienta întregul său demers asupra elevilor ciclului
primar, demers adus la nivelul tuturor parteneriatelor realizate în domeniul educației școlare.
Realizarea dezideratului respectiv, amintește Borugă (2009), presupune crearea unor structuri
școlare potrivite în vederea sprijinirii participării elevilor la procesul formal, îmbunătățirea
modalităților utilizate spre informarea potrivită a elevilor, creșterea cantitativă și calitativă a
activităților extrașcolare, organizarea și implicarea elevilor în activități cu specific curricular sau
extracurricular. Implicarea elevilor în astfel de activități, au urmări pozitive asupra elevului, ceea
ce vom prezenta în continuare, ca urmare a studierii problematicii activităților extrașcolare.
Familia este considerată beneficiar direct prin satisfacția sprijinirii educației copiilor și a
luării deciziilor în ceea ce privește o bună educație a acestora, prin apropierea realizată între
părinți și proprii copii, dar și cu școala, prin sprijin din partea comunității, prin acces mai larg la
resursele școlii și a comunității etc.
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
Familia se dovedește a fi ,,una dintre cele mai vechi și mai stabile forme de comunitate
umană, este cea care asigură evoluția și continuitatea vieții sociale” ( Stăiculescu, 2012, p.38)
Aceasta reprezintă primul și cel mai important factor de educație în dezvoltarea propriului copil.
Familia se dovedește a fi cea dintâi şcoală din care copiii ies pregătiți din punct de vedere
comportamental pentru societate și pentru viața de zi cu zi. Fiind bazată pe comunicare și
interacțiune, familia devine prilej de formare a copilului, prin transmiterea unui model de urmat
în societate.
Contribuții teoretice recente (a se vedea Cebanu, 2015) susțin faptul că activitățile
extrașcolare sunt de natură atractivă, sunt complementare și dispun de o strategie de desfășurare
proprie, scopurile acestora fiind precise: aduc noul, îmbină utilul cu plăcutul, oferă
responsabilului posibilitatea de a urmări comportamentele elevilor și dincolo de spațiul restrâns
al clasei și nu în ultimul rând, ajută la dezvoltarea personalității elevilor. Ele sunt activitățile
desfășurate în afara mediului școlar prin participarea unei clase, a mai multor clase de elevi sau a
mai multor instituții de învățământ.
Se pune întrebarea dacă părinții, întradevăr colaborează cu școala și mai ales dacă se implică
în desfășurarea activităților extrașcolare care, după câte știm, au o puternică semnificație în viața
elevilor ciclului primar. Răspunsul, din punct de vedere teoretic, este bine cunoscut, însă atunci
când vorbim de punerea în practică, intervin diverse probleme, mai ales la nivelul instituțiilor
primare. Una dintre problemele de interes este cum atragem părinții de partea școlii în vederea
organizării și desfășurării activităților extrașcolare. Această problemă este monitorizată la nivelul
multor școli primare și nu numai, ceea ce a fost destul de motivant în realizarea acestei lucrări.

2. Argument

Elevul, aflat într-o perioadă care îi permite să achiziționeze informații fundamentale ale
vieții, trebuie sprijinit de familie în adoptarea unei învățări degajate prin intermediul activităților
extrașcolare. Fără a contesta importanța educației realizate în școală, devine tot mai evidentă
importanța activităților extrașcolare, adică educația realizată dincolo de procesul de învățământ
care își are rolul în formarea personalității copiilor. Acest lucru nu ar fi posibil fără o implicare
semnificativă a parteneriatului școlar.
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
Una dintre problemele întâlnite cu precădere în instituțiile de învățământ primar din
România, este slaba implicare a părinților în activitățile realizate de școli. Mai exact, subiectul se
învârte în jurul percepțiilor și atitudinilor pe care le au părinții față de o astfel de implicare,
axându-se mai degrabă pe trăsăturile individuale, precum statutul socio-economic, care
încurajează sau împiedică implicarea semnificativă. Ambele resurse și mobilizarea de către școli
pot face părinții mai eficienți. Prin urmare, scopul principal este identificarea barierelor care pot
determina o implicare defectuoasă în organizarea activităților provocate de școală și gândirea de
soluții de prevenire/ înlăturare a acestora. Presupunerea acestei cercetări este că implicarea
părinților în activitățile școlare, care cuprinde mai multe linii de comunicare între părinți și școli
și un parteneriat în luarea deciziilor, sunt benefice pentru dezvoltarea educațională a elevilor.
Neimplicarea părinților sau ignoranța rolului pe care îl au aceștia în legătură cu mediul școlar
și cu activitățile realizate de acesta, pot afecta atât relația cu proprii copii, cât și succesul școlar al
acestora, integrarea în grupul școlar, dezvoltarea armonioasă, recunoașterea față de ceilalți, ș.a.
Parteneriatul cu școala în vederea realizării diverselor activități centrate pe elevi reprezintă o
problemă actuală importantă, menționată de diferite documente de politică educațională la nivel
național și internațional și de cercetările în domeniul educației.  În Romania, conform Legii
educației naționale nr. 1/2011, părinții sunt considerați parteneri principali și beneficiari ai
procesului de învățământ.
Problema la nivelul instituției învățământului primar, legată de colaborarea părinților cu
școala, există de mult timp și nu doar la nivelul activităților nonformale, ci chiar și de orice
activitate realizată la nivelul școlii. Barierele sunt multiple (de la ignoranța cadrelor didactice
față de părinți și posibila implicare a acestora, până la timpul limitat, ori dezinteresul total față de
performanța elevilor a unor părinți). Ceea ce nu cunosc părinții este faptul că, atunci ,,când
profesorii și conducerea școlii colaborează cu părinții, atunci rezultatele copiilor se
îmbunătățesc.” (Băran-Pescaru, 2004, p.30)
O puternică cercetare evidențiază o caracteristică de bază a activităților extrașcolare: în
existența unei legături exacte între școală, familie și comunitate, activitățile extrașcolare își fac
simțită prezența, fiind dependente de această relație. Feldman și Matjasko (2005), amintesc de
teoria sistemelor ecologice, conform căreia un fenomen are loc în contextul și rețeaua socială din
care acesta face parte. Elevul se manifestă și se dezvoltă în cadrul relației dintre școală-familie-
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
comunitate, iar activitățile extrașcolare reprezintă un element fundamental în această rețea. Ele
sunt activități încorporate în școli, în comunități și o influență remarcabilă asupra lor vine din
partea familiilor. Implicarea părinților devine, astfel, din ce în ce mai importantă.
Smith et al. (2007) susține importanța implicării părinților prin efectele pozitive vizibile, legate
de adaptarea socială a copiilor, precum: motivația lor, comportamentul pozitiv manifestat în
cadrul școlar, aspecte legate de competențele sociale, de relațiile la nivel de colectiv școlar ș.a.
În urma studiilor realizate de Smith et al.(2007), participarea părinților se dovedește a fi una
dintre cele mai importante caracteristici ale activităților reușite.
Barierele pe care le întâmpină părinții atunci când vine vorba de implicarea în desfășurarea
activităților extrașcolare alături de școală sunt legate de disponibilitatea resurselor, bariere
psihologice, bariere care țin de cultura organizațională a școlii (atitudinea învățătorilor, a
profesorilor, a directorului, dar și climatul școlar). Prin urmare, familiile cu venituri mici sunt
forțate să lucreze mai mult timp pentru a-și îndeplini obiectivele, în timp ce ignoră unele dintre
problemele mai puțin presante din viața lor, inclusiv implicarea părinților în activitățile realizate
de școală în favoarea elevilor. Atributele financiare care însoțesc de obicei educația și un statut
socio-economic general de anvergură influențează, de asemenea, implicarea părinților și îi ajută
pe acești părinți să asiste școlile în toate activitățile.
Lipsa de încredere a părinților în propriile capacități cauzată de lipsa studiilor îi determină să
nu se implice în desfășurarea activităților extrașcolare organizate de învățători, pentru că nu se
percep capabili de a-și ajuta copiii. Educația, timpul și banii pot condiționa implicarea părinților
în cel puțin două moduri. Pe de o parte, dacă resursele sunt mai reduse pot conduce la niveluri
mai scăzute de implicare din cauza lipsei de timp, bani sau know-how. Există studii care vorbesc
despre rata scăzută de implicare a părinților cu venit mic în realizarea activităților de către școală
care au drept scop dezvoltarea armonioasă a elevilor. Barierele pe care le întâmpină părinţii cu
venituri mici sugerează că şcolile trebuie să dezvolte o nouă abordare pentru implicarea acestor
părinţi (Cankar şi Deutsch, 2009, apud Griffin şi Galassi, 2010). Pe de altă parte, o educație mai
redusă și un nivel global inferior pot duce la scăderea nivelului de eficacitate.
Barierele ce privesc cultura organizațională a școlii sunt legate de atitudinile unor cadre
didactice care nu valorizează implicarea părinților, opiniile acestora, ba chiar mai mult, îi percep
ca împiedicând activitățile gândite. Deși studiile arată că tocmai părinții cu venituri mici au
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
tendință de implicare mult mai mare și doresc ca elevii să aibă succes școlar. De multe ori,
cadrele didactice subapreciază eforturile și capacitățile părinților. Conform acestei bariere,
autorii Hardy et al. (2000, apud Stan, 2016, p.106) descriu șase principii menite a fi respectate de
colaboratori:
 recunoașterea importanței parteneriatului și acceptarea acestuia;
 formularea unui scop clar și realist;
 asigurarea angajării și implicării persoanelor sau grupurilor puse în discuție;
 dezvoltarea încrederii reciproce între colaboratori și menținerea acesteia;
 stabilirea unei înțelegeri clare și puternice;
 asigurarea monitorizării, evaluării și învățării.
Pe lângă cele precizate anterior, succesul parteneriatului reiese și din comunicarea eficientă și
permanentă între parteneri, din viziunea comună a acestora, din structura adecvată și flexibilă a
Părintele devine un important partener al școlii în demersul integrării educaționale a copilului
de vârstă școlară mică. Activitățile cu finalitate comună presupun realizarea unui parteneriat
eficient între școală și familie, iar activitățile extrașcolare constituie contextul favorabil care
permite o bună colaborare între cei doi factori.
Barierele sunt gândite de mulți alți autori, printre care și Mattessich et al. (2001), care
vorbește despre eficiența sau succesul parteneriatului educațional al părintelui cu școala și
comunitatea care poate fi influențată de șase categorii:
 mediul parteneriatului- bazat pe colaborare sau cooperare, climat sociopolitic favorabil,
membrii grupului implicat priviți ca lideri legitimi ș.a.;
 caracteristicile membrilor- respect reciproc, încredere, înțelegere, abilitate de a ajunge la
un scop comun, apropiere între membrii din categorii diferite ș.a.;
 procesele desfășurate- atât procesele, cât și rezultatele sunt considerate mize importante,
flexibilitate, stabilirea unor roluri clare, adaptabilitate, ritm adecvat de realizare ș.a.;
 comunicarea între membri- deschisă, permanentă, eficientă;
 scopuri- obiective concrete și realizabile, idei împărtășite, un singur scop;
 resurse- personal suficient, materiale specifice, fonduri, timp, leadership și facilitate
eficiente.
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
Modelele Epstein şi Sanders (1998, apud Epstein şi Van Voorhis, 2010) au sugerat că
parteneriatul depinde de tipul de programe pe care şcolile le dezvoltă pentru implicarea
părinţilor. Se observă o implicare tot mai scăzută în activitățile realizate în învățământul primar
și datorită orelor de întâlnire neconvenabile, lipsei mijlocului de transport, lipsei de încredere a
şcolii în părinţi şi elevi, experienţe negative ale părinţilor cu şcoala în copilărie. (Griffin şi
Galassi, 2010)
Există propuneri pentru această neimplicare a familiilor. De exemplu, inițiative care pot
demonstra căile inovative de a îndrepta familiile către acest proces de învățământ și tocmai prin
aceste eforturi, școlile pot beneficia de o mai mare implicare din partea părinților și se va
observa, negreșit, progresul elevilor. Complexitatea dezvoltării și educării copiilor cere sprijin și
din partea comunității, iar programele sponsorizate precum, instituțiile religioase, organizațiile
diferitelor fundații ș.a. sunt importante în întărirea relației de parteneriat realizat la nivelul școlii
cu familia. (Băran-Pescaru, 2004, p.30)
Dacă școala dorește un parteneriat de succes cu părinții și dorește să îmbunătățească
rezultatele elevilor, atunci aceasta trebuie să regândească rolul părinților elevilor din școala
respectivă dar și implicării sale în comunitate. Şcolile trebuie să planifice programe de
parteneriat care să aibă drept scop sprijinirea legăturii dintre familie şi şcoală în cadrul
activităţilor care încurajează succesul elevilor. (Sheldon şi Epstein 2002 apud Cankar şi Deutsch,
2009)
Această analiză dorește să pună în evidență problemele identificate în relația școlii cu
familia în vederea organizării activităților extrașcolare și propunerile/ soluțiile care servesc la
înlăturarea disfuncțiilor acestei relații. Instituțiile de învățământ primar doresc realizarea
activităților extrașcolare cu un important rol atât în dezvoltarea elevilor, cât și în recunoașterea
acestora la nivel local, regional sau național.

3. Analiza SWOT și nivelurile de decidență

Puncte tari (S)
-Existenţa personalului didactic calificat şi
titular permite realizarea unui învăţământ de
calitate dar şi creşterea încrederii părinţilor în
instituţiile şcolare
Puncte slabe (W)
-Slaba motivare a unor cadre didactice,
datorită salariilor mici sau gradul redus de
implicare de care trebuie să dea dovadă în
desfășurarea activităților extrașcolare
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
-Puterea de mobilizare a profesorilor -Familiile nu se implică suficient sau deloc în
-Dorinţa de schimbare şi autoperfecţionare a desfășurarea activităților respective din cauza
profesorilor lipsei mijlocului de transport
-Personal calificat, participant la programe de -Neștiința părinților despre preocupările,
mentorat care pot ajuta părinții să-și schimbe dorinţele, aptitudinile propiilor copii
percepția despre propria persoană în relație cu - Lipsa de comunicare a părinţilor cu copiii,
elevii și cu cadrele didactice dar şi cu învățătorii, care poate avea
-Relaţii elevi-profesori bune, bazate pe repercursiuni asupra dezvoltării ulterioare a
interacțiune permanentă atât în activitatea copiilor
școlară, cât și în activitatea extrașcolară -Părinţii sunt prea ocupaţi şi pierd din vedere
-Spirit de echipă manifestat mai ales în comunicarea cu copiii lor şi participarea la
activitățile extrașcolare astfel de activități realizate în interesul
-Participări de succes la diverse concursuri ale propriilor copii
elevilor -Cadrele didactice nu cunosc bine situaţia
-Experienţă în proiecte şi parteneriate tuturor copiilor lor, starea lor de sănătate,
(inclusiv cu şcoli din zonă) în ceea ce privește relaţiile din familie, starea materială
activitățile extrașcolare diverse -Existenţa unor familii monoparentale sau a
-Stil de lucru democratic unor părinţi plecaţi în străinătate, copiii fiind
lăsaţi în grija bunicilor sau a unor rude
-Nivelul scăzut de cultură şi instruire a unor
părinţi.
Oportunități (O) Amenințări (T)
-Implicarea părinților în desfășurarea -Părinți absenți datorită timpului limitat, sau
activităților extrașcolare conduc la scăderea distanței școlii de casă
ratei abandonului școlar -Comunicarea defectuoasă în parteneriatul
- Activitățile respective, prin implicarea școală-familie
părinților în desfășurarea acestora, au puterea -Neparticiparea unor părinți la programele de
de a media interacțiunea defectuoasă produsă educație realizate de școală datorită
între părinți și elevi și stările depresive concepției negative asupra propriilor persoane
-Şcoala şi comunitatea acţionează convergent, -Izolarea copiilor a căror părinți nu sunt
ceea ce permite o desfășurare optimă a prezenți de către grupurile de elevi realizate
activităților extrașcolare în concursurile extrașcolare
-Mediul economic local este prielnic
-Se folosesc programele guvernamentale de
finanţare a activităților realizate de școală
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I

Niveluri de decidență pentru SWOT

Internațional Național Județean Școala Individual
1 2 3 4 5
Nivelul de decidență pentru analiza Swot este nivelul Național.

Agenda
Nr. Propuneri Termene Actori
crt. Scurt Mediu Lung
1. Programe de formare  Învățători
pentru actorii școlii în Director
vederea optimizării
implicării părinților
2. Stabilirea unui mijloc  Director
de transport disponibil Învățători
tuturor părinților aflați
la distanșă de școală
3. Consilierea părinților  Consilier
în cadrul orelor de școlar
Consiliere și suport Psiholog
educațional pentru Învățători
părinți- soluție în Director
eficientizarea Părinți
parteneriatelor școlare
4. Activități extrașcolare  Director
cu rol de implicare a Învățători
partenerilor, alături de Părință
elevi, în procesul Elevi
dezvoltării armonioase
a celor din urmă
5. Implementarea școlii  Director
de vară cu o programă Învățători
Adaptată pe activități Părință
practice. Elevi

Riscurile acțiunilor propuse

Un risc destul de mare care poate apărea în urma realizării programelor de formare pentru
actorii școlii poate fi legat de dezinteresul unor cadre didactice în vederea acestei formări
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
Riscul care poate apărea atunci când punem în discuție stabilirea mijloacelor de transport
pentru părinți, este minimizarea resurselor financiare. Părinții au nevoie de transport pentru
stabilirea celor mai benefice activități extrașcolare, pentru momentul desfășurării acestora ș.a.,
ceea ce necesită o finanțare serioasă.
Pentru următoarea propunere (Consilierea părinților) există de asemenea riscuri. De exemplu,
riscul de a nu participa toți părinții la astfel de proiecte, sau riscul de a displace părinților temele
abordate.
În ceea ce privește propunerea activităților extrașcolare realizate de parteneriatul școală-
familie, există, de asemenea, riscul de a nu înțelege rolul activităților respective, ducând
concursurile sau jocurile la extremă.

Variante de limitare/ remediere a riscurilor

Pentru a remedia riscul de dezinteres al unor cadre didactice, pot fi oferite diplome sau
adeverințe recunoscute pe plan național, ceea ce contează la un dosar al unui cadru didactic.
Atunci când vine vorba însă despre riscurile legate de slaba finanțare care nu permite
desfășurarea corespunzătoare a acțiunilor propuse, se pot gândi activități extrașcolare care să
aibă ca rezultat realizarea unor lucrări/creații date spre vânzare, sau activități extrașcolare
artistice manifestate prin dans și cântec, care să aducă un plus de recunoaștere în plan local,
regional și național. De exemplu, concertele susținute de elevi care au un impact garantat asupra
populației.
În momentul în care părinții nu sunt încântați de temele propuse de cadrele didactice, ale
activităților extrașcolare, se poate stabili un punct comun între conducrerea școlii și părinți în
vederea alegerii celor mai importante activități și care să aibă rezultat garantat manifestat prin
dezvoltarea armonioasă a elevilor și prin starea de bine.

Bibliografie
Fundamente teoretice și metodologice ale politicii educației
Master: Politici și Management în educație
Student: Nicuță Oana Andreea
Anul I
1. Borugă, B. (2009). ,,Parteneriatul educațional- Element important al reformei
învățământului”, Editura Etnic, Dr. Tr. Severin
2. Cankar, F., Deutsch, T. & Kolar., M. (2009). Teachers and Parents – Partners with Different
Expectations. International Journal about Parents in Education, 3 (1 ), 15-28.
3. Călineci, M, Speranța Țibu, ,,Părinții în școala mea. Ghid de idei practice pentru activități cu
părinți”, Editura VANEMONDE, București, 2013
4. Cebanu, L. (2015). ,,Managementul activităților extrașcolare”, Editura Institutul de Științe ale
educației, Chișinău
5. Epstein, J.L. & Van Voorhis, F.L. (2010). ”School Counselors’ Roles in Developing
Partnerships with Families and Communities for Student Success.” Professional School
Counseling, 14 (1), 1-14
6. Feldman, A. and Matjasko, J. (2005). ”The Role of School-Based Extracurricular Activities
in Adolescent Development: A Comprehensive Review and Future Directions.” Review of
Educational Research, 75:129
7. Goia, D., ,,Comunicarea profesori-parinti in scoli din medii dezavantajate”, Editura
Universitară, 2017
8. Griffin, D. & Galassi, J.P. (2010). Parent Perceptions of Barriers to Academic Success in a
Rural Middle School. Professional School Counseling, 14 (1), 87-100.
9. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
10. Mattessich, P., Murray-Close, M., & Monsey, B., (2001), ”Collaboration: What Makes It
Work.” St Palu: Amherst H. Wilder Foundation
11. Smith F., Driessen, G., Sluiter, R. & Sleegers, P. (2007). ”Types of parents and school
strategies aimed at the creation of effective partnerships.” International Journal about
Parents in Education, 1 (0), 45-52
12. Stan, L., (2016), ,,Educația timpurie. Probleme și soluții”, Polirom, Iași
13. Stăiculescu, C. (2012). ,,Școala și comunitatea locală. Parteneriat pentru educație.”, Editura
ASE, București