UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

DISCIPLINA: FUNDAMENTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE POLITICII
EDUCAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ZI ANUL I 2020/2021
PROPUNĂTOR: NICUȚĂ OANA ANDREEA

Educational Research and Innovation

Measuring Innovation in Education
2019
WHAT HAS CHANGED IN THE
CLASSROOM?
-Analiză raport-

1
 1. Identificarea autorilor raportului (a instituției la care sunt afiliați)
Studiul în Educație Cercetare și Inovare/ Inovații Majore în educație discută despre: “Ce
schimbari s-au produs în clasă? Această cercetare a fost publicată sub responsabilitatea
secretariatului general OECD în anul 2019 în Paris.
Autorii raportului: Stéphan Vincent-Lancrin, Joaquin Urgel, Soumyajit Kar and Gwénaël Jacotin
2. Prezentarea structurii raportului, cu o scurtă descriere a fiecărui capitol.

Capitolul 1 Overview. Acest capitol oferă o prezentare generală a motivului și modului în care se
măsoară inovația în educație, corelează metodologia utilizată cu alte măsuri sau abordări
existente și oferă un rezumat al principalelor teorii ale cărții. Se încheie indicând câteva repere de
urmat
pentru consolidarea măsurării inovației în sectorul educației.
Capitolul 2 Inovation in practices to develop tehnical skills in mathematics.
Acest capitol prezintă schimbarea practicii de predare și învățare a matematicii.
Discuții despre dezvoltarea conținutului și a cunoștințelor teoretice pentru îmbunătățirea practicii
în rândul elevilor. Schimbarea care apare în diferite țări este prezentată ca o creștere sau scădere
a ponderii elevilor expuși la practică. La final prezintă modificarea punctelor procentuale de
asemenea, explică și dimensiunea standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 3 Innovation in practices to develop technical skills in science.
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare a educației științifice
vizând dezvoltarea conținutului și cunoștințelor procedurale ale elevilor: memorarea regulilor și
definițiilor, folosind formule, exersând etc. Schimbarea în interiorul țărilor este prezentată ca o
creștere sau scădere a ponderea elevilor expuși la practică. Modificarea punctului procentual
este, de asemenea, exprimată ca dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 4 Innovation in practices to develop reading and language art skills
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare în lecturarea și înțelegerea
unui text. Practicile abordate merg de la strategii la decodarea cuvintelor și sunetului sau
învățarea sistematică a vocabularului pentru scriere, înțelegerea textului sau rezumarea textului.
Schimbarea apare în diferite țări și este prezentată ca o creștere sau scădere a ponderii studenților

2
expuși practicii. Modificarea punctului procentual este, de asemenea, exprimată ca standardizată
dimensiunea efectului în tabelul final.
Capitolul 5 Innovation in practices to develop cross-disciplinary technical skills
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare ale educației dezvoltarea
conținutului elevilor și a cunoștințelor procedurale. Este vorba în principal de căutare
informațiilor și dobândirea de cunoștințe în orice domeniu. Schimbarea care apare în duferite țări
este prezentată ca o creștere sau scădere a ponderii elevilor expuși la practică. Modificarea
punctelor procentuale este, de asemenea, exprimată ca dimensiune standardizată a efectului în
tabelul final.
Capitolul 6 Innovation in practices to develop higher order skills in science and reading
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare în știință și în lectură care
vizează dezvoltarea abilităților de ordin superior ale elevilor. Acestea includ observarea,
imaginația, proiectarea la nivel experimental, comunicarea și conectarea cu viața reală, raportată
la propria experiență. Schimbarea din interiorul țărilor este prezentată ca o creștere sau scădere a
ponderii studenților expuși la practică. Modificarea punctului procentual este, de asemenea,
exprimată ca o dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 7 Innovation in personalised, collaborative and teacher-directed learning
practices in reading
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare în lecturarea diferitelor tipuri
de texte: personalizate (de exemplu, instrucțiuni individualizate), colaborativă (de exemplu,
discuția de la egal la egal a elevilor) sau dirijată de profesor (de exemplu, profesorul citind
întregii clase). Schimbarea care apare în diferite țări este prezentată ca o creștere sau scădere a
ponderii elevilor expuși la practică. Modificarea punctului procentual, de asemenea, exprimată ca
o dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 8 Innovation in homework practices
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de realizare a temelor la matematică și știință. Ei
includ frecvența temelor, forma evaluării sale, precum și monitorizarea și discutarea temelor de
către profesor. Schimbarea în interiorul țărilor este prezentată ca o creștere sau scădere a ponderii
elevilor expuși la practică. Procentajul de modificarea a punctului este exprimată, de asemenea,
ca o dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 9 Innovation in assessment practices

3
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de evaluare, predare și învățare practici la
matematică limbă și știință, punând accentul pe diferitelor tipuri de evaluări (evaluări la clasă,
semestriale sau naționale). Schimbarea în țări este prezentată ca o creștere sau scădere a ponderii
elevilor expuși la practică. modificarea punctelor procentuale este, de asemenea, exprimată ca o
dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 10 Innovation in learning scaffolding practices in reading
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de predare și învățare destinate susținerii elevii care
au dificultăți în lecturarea unui text. Trec prin procesul de maturizare a vorbirii și așteaptă
implicarea părinților în realizarea sarcinilor. Schimbarea care apare in diferite țări este prezentată
ca o creștere sau scădere a ponderii elevilor expuși la practică. Punctul procentual al schimbării
este, de asemenea, exprimată ca o dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 11 Innovation in access and use of learning resources
Acest capitol prezintă schimbarea disponibilității resurselor de învățare pentru elevii din școală
sau în clasa lor. Resursele de învățare includ biblioteci școlare, colțuri de lectură și laboratoare
de informatică. Schimbarea care apare în diferite țări este prezentată ca o creștere sau scăderea
ponderii elevilor expuși la practică. Modificarea punctului procentual este exprimată, de
asemenea, ca dimensiune standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 12 Innovation in various school-level practices
Acest capitol prezintă schimbarea într-o varietate de practici la nivel de școală, adresate elevilor
(gruparea abilităților), profesori (stimulente și practici de angajare) și părți interesate externe (de
exemplu părinți). Schimbarea în țări este prezentată ca o creștere sau scădere în ponderea elevilor
expuși la practică. Modificarea punctului procentual este, de asemenea exprimată ca dimensiune
standardizată a efectului în tabelul final.
Capitolul 13 Innovation in teacher professional development and collaborative practices
Acest capitol prezintă schimbarea practicilor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice.
Stadiile de dezvoltare profesională sunt: pregătirea formală (în cunoașterea conținutului sau
pedagogie) și învățarea prin practici de colaborare (de exemplu colaborarea în parteneriat a
pregătirii activităților didactice). Schimbarea în țări este prezentată ca o creștere sau o scădere a
ponderii a elevilor expuși la practică. Modificarea punctului procentual este exprimată și ca a
dimensiunea efectului standardizat în tabelul final.
Capitolul 14 Innovation by education level and broad category of practice

4
Acest capitol sintetizează schimbările practicilor individuale prin gruparea în patru categorii:
nivelul de educație (primar și secundar), la disciplinele (știință, matematică, lectură), tipul de
inovație (teme etc.) și practici legate de tehnologie.
Capitolul 15 Innovation and educational outcomes
Acest capitol examinează asocierea dintre inovație și unele rezultate educaționale la nivel de
țară: rezultatele învățării academice în învățământul primar și secundar, raportate la entuziasmul
științei, satisfacția elevilor, echitatea și cheltuielile educaționale. Mai departe sunt prezentate
câteva informații despre tendințele din trecut, capitolul își propune să ridice unele întrebări care
ar putea fi explorate în timp sau cu date mai detaliate despre inovație în educaţie.
Capitolul 16 Countries’ innovation dashboards
Aceast capitol prezintă o sinteză a inovației educaționale pe categorii largi în diferite țări pentru
care ar putea fi calculați suficienți indici de inovație. În funcție de datele disponibile in acest
moment, studiul arată nivelurile generale de inovație în învățământul primar și secundar (inovații
legate de tehnologie, precum și inovare pe categorii largi). De asemenea, evidențiază cele trei
inovații de top din diferite țări.
3. Prezentarea problemei de politici educaționale analizate (cu identificarea a 1-2
argumente utilizate pentru analiză; identificarea tipului de argumentare utilizat)

Au fost analizate sistemele de învățămant din diferite țări și reformele curriculare din
ultimii 10 ani. Guvernele nu pot inova în clasă, dar pot contribui la construirea și comunicarea
cazul schimbării. De asemenea, pot juca un rol cheie, ca stimulator și facilitator; pot concentra
resursele, pot stabili un climat de politică facilitator și pot folosi responsabilitatea pentru a
permite inovarea mai degrabă decât conformitatea. În acest sens, factorii de decizie în domeniul
educației au nevoie să dezvolte politici adecvate de inovare, să identifice mai bine agenții cheie
ai schimbării, să-i promoveze, și să găsească abordări mai eficiente pentru scalarea și
diseminarea inovației. Aceasta include găsirea unor modalități mai bune de a recunoaște,
recompensa și oferi vizibilitate succesului, făcând orice este este posibil să faciliteze inovații să
își asume riscuri, să încurajeze apariția de noi idei - dar și pentru a monitoriza schimbările din
sistemele educaționale și pentru a putea lega inovațiile cu performanță educațională.

5
 Unele dintre rezultate ar trebui să ne determine să ne gândim mai atent la implementarea
politicilor. De exemplu, unele țări au investit în reforme majore ale curriculumului, dar au văzut
puțin inovație în clasă.

4. Identificarea metodelor de cercetare utilizate pentru colectarea și analiza datelor.

Această publicație raportează rezultatele analizelor secundare ale datelor din mai multe
surse colectate în sondaje ale elevilor, profesorilor și directorilor. Aceste date sunt extrase din
PISA (Program privind evaluarea internațională a studenților), TIMSS (Trends in International
Studiul matematicii și științei) și PIRLS (Progress in International Reading Literacy Studiu).
PISA, TIMSS și PIRLS au fost create pentru a analiza realizările studenților în matematică și
știință (PISA și TIMSS) și înțelegerea textului (PISA și PIRLS). Chestionarele de fond oferă
informații relevante despre clasă sau școală practici care au fost utilizate pentru a identifica
măsura în care s-au schimbat de-a lungul timpului. Toate aceste anchete sunt transversale.

Această publicație încorporează informații din 47 de sisteme educaționale sau țări din
interior OCDE și 6 țări partenere.  36 de sisteme de învățământ din cadrul OECD au participat
la PISA 2015, 34 în 2009 și 32 în 2006. 29 de sisteme de învățământ din cadrul OECD au
participat la TIMSS 2015, 38 în 2011 și 27 în 2007.  31 de sisteme de învățământ din cadrul
OECD au participat la PIRLS 2016, 29 în 2011 și 27 în 2006.
Această publicație se concentrează pe schimbarea în timp și, prin urmare, necesită date de
la aceeași întrebări adresate în ani diferiți. Există multe astfel de întrebări în seturile de date
utilizate, dar trebuie remarcat faptul că anii în care au primit răspuns variază. Acolo unde este
posibil, analiza se concentrează pe schimbări între 2006 și 2016, deși datele din TIMSS prezintă
schimbări între 2007 și 2015, iar datele PISA între 2006 și 2015 sau 2009 și 2015.
Un scor mai mare al indicatorului sugerează că un sistem educațional este caracterizat de
mai mult schimbare decât alte sisteme. Cu toate acestea, în prezent nu există nicio teorie la care
să se poată aplica descrie diferitele niveluri în ceea ce privește adecvarea inovației. În mod
similar, scara nu furnizați informații despre ceea ce este necesar pentru a trece de la un punct la
altul. S-ar putea întreprinde lucrări suplimentare pentru a elabora descrieri calitative ale

6
diferitelor puncte pe scară, dar aceasta ar trebui să fie precedată de o colectare îmbunătățită a
datelor.

5. Identificarea și realizarea unei sinteze a propunerilor, recomandărilor și/sau concluziilor

raportului
Unele dintre rezultate ar trebui să ne determine să ne gândim mai atent la implementarea
politicilor educaționale și reforma curriculară.
Măsurile de inovație în educație trebuie să se diversifice, să se îmbunătățească și să
devină tot mai multe. Ar trebui explorate noi abordări pentru măsurarea inovației în educație.
Două căi promițătoare în viitor constau în explorarea altor surse de date decât cele care au existat
utilizate până acum și în dezvoltarea instrumentelor de sondaj dedicate pentru măsurarea
inovației eforturi la toate nivelurile educației.
Inovația poate fi rezultatul diferitelor procese, mai ales atunci când se întâmplă în clasă.
Poate fi mandatat sau stimulat de către autoritățile locale sau guvernele centrale ca parte a
reformelor sau măsurilor de reglementare. Poate fi adoptat de bună voie, fără ierarhizare
stimulente sau mandate ca parte a circulației cunoștințelor (formare, învățare de la egal la egal,
învățare independentă), cerințele percepute ale elevilor și părinților, feedback-ul de la date,
convingerea „dovezilor”, introducerea de noi produse în educație piaţă,