ATESTAREA CADRELOR

DIDACTICE.
La performanță au dreptul toți actorii
educaționali, nu doar elitele.
Excelența profesională trebuie încurajată în
fiecare zi și manifestată în circumstanțe diverse.
Fiecare profesor are dreptul la ea, așa cum are
dreptul la viață.
—DIN CAPITOLUL ,,SEMNIFICAȚIA PEDAGOGICĂ A
PERFORMANȚEI’’

2
 Integralitatea performanței în proba practică

1. Informația pedagogului ca forță

- Selectarea informației pe principiul utilității, a

credibilității și persuasiunii.
- Formarea fondului informațional pentru Proba practică
- Stabilirea ordinii în semnificațiile conceptelor
- Crearea necontenită a conexiunii între cunoștințe,
competențe și valori, abordarea critică a informației
 Integralitatea performanței în proba practică

2. Intelectul pedagogului ca energie

- Profesionalizarea intelectuală
- Automatizarea intelectuală
- Dezvoltarea profilului intelectual
 Integralitatea performanței în proba practică

3. Intelegența pedagogului ca resursă

- Dreptul și datoria de a fi intelegent, capacitatea de a opera

cu noutăți ca emanație a bunelor practici
- A exersa capacitatea de a obține maximum de rezultate
- Formarea perspicacității descoperirii soluțiilor
 Integralitatea performanței în proba practică

4. Imaginația pedagogului ca premisă

- Transformarea necunoscutului în familiar

- Orientarea spre noi modalități de a vedea lumea
pedagogiei, procesul educațional la disciplină
- Formarea așteptărilor didactice orientate spre viitor
PROBA PRACTICĂ. RECOMANDĂRI
CONCEPTUALE ȘI IDEI DE
PREZENTARE
 Proba practică. Ce știm? Actualizare
1. Cadrul didactic elaborează şi implementează un produs ce reprezintă
performanţa la nivel local, raional sau naţional (în funcţie de gradul didactic
întâi sau superior).

2. Pentru susţinerea publică, cadrul didactic realizează o prezentare (cu ajutorul

unui instrument accesibil la vizualizare, de ex.: Power Point/ Prezi), cu o
durată de aproximativ 15 minute, în care va prezenta produsul propriu,
respectând elementele de structură în redarea esențelor unei practici
educaționale de succes. Cadrul didactic poate alege unul dintre produsele
prezentate în Anexa nr. 10.
 Proba practică. Ce știm? Actualizare

3. Cadrul didactic poate modifica titlul produsului, respectând următoarele

criterii:
- promovează valori autentice ale educației contemporane;
- se referă la disciplina la care se atestează;
- propune soluții concrete și valorifică aspecte ale legislației în vigoare.
 Proba practică. Ce știm? Actualizare

4. Elemente de structură ale Proiectului:

- Argument/ Descrierea problemei și motivarea necesității schimbării.
- Scop și obiective SMART (specifice, măsurabile, posibil de atins, realiste,
încadrate în timp).
- Planul de acțiuni implementat (Ce? Când? Cum? Responsabil, Resurse).
- Rezultate cantitative și calitative obținute/impactul practicii educaționale de
succes.
- Asigurarea durabilității schimbărilor inițiate.
- Diseminarea rezultatelor prin prezentări, publicații, formări la nivel de
instituție/ raion/ municipiu/ republică (la liberă alegere).
 Proba practică. Ce știm? Actualizare
5. Conferirea/ confirmarea gradului didactic presupune implicare la nivel de
instituție, raion/municipiu. Recomandabile – 12 tipuri de produse
6. Conferirea/ confirmarea gradului didactic superior presupune implicare la
nivel național. Recomandabile – 13 tipuri de produse
7. Procedura de susținere a probei practice - promovarea produsului/ proiectului
de succes din practica educațională:
- Proba practică va fi susținută oral (în format online sau autentic).
- Se acordă 15 minute fiecărui candidat pentru realizarea prezentării.
- Comisia va oferi, după caz, întrebări de precizare sau de valorificare a
experienței cadrului didactic.
- Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.
 Proba practică. Ce știm? Actualizare
5. Conferirea/ confirmarea gradului didactic presupune implicare la nivel de
instituție, raional/municipal. Recomandabile – 12 tipuri de produse
6. Conferirea/ confirmarea gradului didactic superior presupune implicare la
nivel național. Recomandabile – 13 tipuri de produse
7. Procedura de susținere a probei practice - promovarea produsului/ proiectului
de succes din practica educațională:
- Proba practică se va susține oral (în format online sau clasic).
- Se acordă 15 minute fiecărui candidat pentru realizarea prezentării.
- Comisia va oferi, după caz, întrebări de precizare sau de valorificare a
experienței cadrului didactic.
- Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.
 Proba practică. Ce știm? Actualizare
8. Grila de evaluare
Nr. Criteriile de evaluare Punctaj acordat
d/o
1. Prezentarea publică PPT/ Prezi din 7-10 slide-uri (texte 0 -2 p.
rezumative/ esențializate, poze, scheme, tabele etc.)
2. Argumentarea necesității schimbării sau a soluționării 0-2 p.
problemei.
3. Formularea scopului și a obiectivelor SMART. 0-2 p.
4. Demonstrarea impactului asupra procesului educațional 0-2 p.
5. Asigurarea durabilității schimbărilor inițiate/ diseminarea 0-1 p.
rezultatelor.
6. Răspunsuri argumentate la întrebări adiționale. 0-1 p.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Formularea exactă/concretă a temei: Suport didactic propus în activitatea de formarea performanțelor
elevilor în învățarea disciplinei școlare Istoria / Educație pentru societate etc.

Argumentarea temei:
Pentru ideea de performanță școlară prin disciplinele din Planul-cadru

Gândirea pedagogică este puternic angajată în rezolvarea aspectelor legate de competenţe, însă pierde
din vizorul analitic performanţele elevilor, ca rezultat al învăţării, ca produs al conştientizării. Problemele
performanţelor elevilor, precum şi ale metodologiei de stimulare a rezultatelor, generează o abordare întemeiată,
cu şanse sporite de a evita erorile şi de a oferi soluţii rezonabile, susceptibile pentru dezvoltarea ulterioară a
competențelor specifice disciplinelor curriculare
pentru elevul Secolului al XXI-lea.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Formularea exactă/concretă a temei: Suport didactic propus în activitatea de formare continuă cu
profesorii pentru valorificarea competenței specifce nr.5 „Valorificarea trecutului istoric şi a
patrimoniului cultural, manifestând respect faţă de ţară şi de neam”
- Argumentarea temei:
Această dezvoltare curriculară ar contribui substanțial la manifestarea efectelor de cunoaștere
științifică a CMI ca instituție dinamică, cu activitate prodigioasă în integrarea acestora în circuitul de
valori naționale.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare
CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT
- Descrierea problemei:
Pentru ideea de performanță școlară prin disciplinele din Planul-cadru

Problema cercetării constă în neconcordanţa dintre rezultatele elevilor în practica şcolară şi

valoarea lor reală de performanţă ca produs al diverselor metode didactice aplicate în cadrul disciplinei școlare
X, pe eșantionul de elevi al clasei Y din școala Z.

EX.-Problema protejării patrimoniului cultural -istoric generează o abordare întemeiată în epoca

postadevărului, înrucât vizează în plan științific cunoașterea istoriei, culturii și a identității.
În plan praxiologic, aceasta se referă la formarea personalității active, proactive, productive, creative și
inovative. Practica școlară de studierea Istoriei în învățământul general cunoaște o abordare insuficientă a
conceptului Comisiunii Monumentelor Istorice ca instituție publică și promovarea patrimoniului cultural-
istoric, ca necesitate vitală a oricărui cetățean cu respect față de țară și de neam.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Motivarea necesității schimbării:

Performanţa urmează să intre mai activ în sfera pedagogiei, a curricula disciplinare, care se
schimbă dinamic, pe măsură ce practică metodele active şi concepe acţiunea educaţională la scara vieţii
elevului, aducându-şi contribuţia la explicarea şi dezvoltarea actului învățării performante prin disciplinele
școlare X din Planul-cadru.

Ex.Studiul CMI recomandat de Curriculum disciplinar de manuale în uz ar putea spori cunoașterea

pragmatică despre experiența organismelor statale ce aveau misiunea de ocrotire a patrimoniului mobil și
imobil, iar în plan atitudinal ar putea completa valoric aspectele de patrimoniologie în cadrul orelor de
istorie.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Formularea precisă a scopului:

Elaborarea, implementarea și validarea suportului didactic pentru

formarea continuă a cadrelor didactice din aria socioumanistică în aplicarea
eficientă a competenței curriculare nr.5 ”Valorificarea trecutului istoric şi a
patrimoniului cultural, manifestând respect faţă de ţară şi de neam” din
perspectiva CMI ca o nouă unitate de învățare.
Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Formularea obiectivelor SMART (specifice, măsurabile, posibil de atins, realiste, încadrate în
timp):
ATENȚIE!
SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esențiale pentru formularea corectă a unui
obiectiv.

SPECIFIC – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce dorim să obținem ca finalitate intermediară
sau ultimă.
MĂSURABIL – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat în plan cantitativ și calitativ.
ABORDABIL/DE ATINS/REALIZABIL – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins.
RELEVANT – înseamnă că realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect.
Încadrat în TIMP – înseamnă că obiectivul conține și data până la care este prevăzut a fi realizat.
Se referă și la cadrul temporal al proiectului / produsului de atestare. Când? Până când?
Etapa 1. perioada

Obiectiv de referință: Documentarea subiectului prin surse tematice de referință.

Etapa 2 perioada

Obiectiv de referință : Elaborarea de autor a produsuui final:

„Suport didactic propus în activitatea de formare continuă cu profesorii pentru

valorificarea competenței specifce nr.5 „Valorificarea trecutului istoric şi a patrimoniului
cultural, manifestând respect faţă de ţară şi de neam”

Etapa 3. perioada

Obiectiv de referință: Implementarea suportului de curs în practica formării continue a

cadrelor didactice.
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare
CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT
- Planul de acțiuni implementat. Etapele de proiect:
Prima etapă:
Obiectiv/obiective operaționale:Documentarea subiectului prin surse tematice de referință.
Acțiuni: Examinarea surselor de referință la temă ( Opriș Ioan, Comisiunea Monumentelor istorice și
Ocrotirea patrimoniului cultural. Etc.)

Resurse (Cum voi face? Citind, analizând critic, construind tabloul conceptual și praxiologic al temei. Cu ce voi
face? Cu surse consacrate ale autorilor de referință pentru disciplina / tema respectivă. Cu cine voi face?
Individual sau cu un grup de profesori de specialitate.).
Responsabili: Grup de creație al profesorilor pentru realizarea produsului .
Data (de la-până la, în funcție de disponibilitate).
Rezultate previzibile Cuprinsul suportului de curs, conceptualizarea aparatului metodologic, etc
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Validarea rezultatelor și determinarea impactului practicii educaționale de succes:

În plan calitativ
Ex.Produsului final de care au beneficiat pănă la acest moment 15 profesori din Liceul , 20 profesori de
istorie în cadrul atelierului de formare desfășurat la IȘE și cititorii săptămînalului „Făclia”.

Aici: Probe fotografice

 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Validarea rezultatelor și determinarea impactului practicii
educaționale de succes:

În plan cantitativ

Statistici; Diagrame; Histograme; Tabele; Scheme; Figuri; Grafice care

argumentează creșterea calității, determină eficiența, arată succesul și
progresul competenței implementate
Exemple:
 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Asigurarea durabilității schimbărilor inițiate:

Presupune calitatea materialului didactic, curricular și psihopedagogic elaborat; trăinicia, rezistența, viabilitatea
proiectului sau a produsului în sine, prin valoarea lui și prin cele ale elevului și ale profesorului care
implementează, perioada de aplicare.

Repere

Concluzionez această diseminare de practică utilă a exersării competențelor de scriere din Proiectul meu
investigațional cu referențialul unui set de valori, ce trebuie considerate esențiale pentru didactica redactării și
pentru procesul scrierii propriu-zise.

Aici: Probe fotografice

 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

CONȚINUTUL PROIECTULUI CONCEPTUALIZAT ȘI PREZENTAT

- Diseminarea rezultatelor prin prezentări, publicații, formări la nivel de instituție / raion / municipiu /
republică (la liberă alegere):

Presa pedagogică locală, raională/zonală, republicană (,,Făclia’’; ,,Univers pedagogic’’ (Ziar și revistă științifică);
Revistele științifico-didactice ,,Învățătorul modern‘’ ; ,,Didactica Pro’’), Seminare, Training-uri, Master class-
uri, Tutoriale didactice și pedagogice etc.

Aici: Probe fotografice și / sau video

 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

SITUAȚII DIDACTICE, TEME, PROIECTE ȘI PRODUSE. EXEMPLE

- VALABILE PENTRU TOATE DISCIPLINELE DIN PLANUL-CADRU

Tema, tipul proiectului/produsului

Curriculum la decizia instituției

Program de valorificare a formării continue și a dezvoltării profesionale

Suport didactic propus în activitatea de formare continuă cu profesorii

 Proba practică. Ce ar mai trebui să știm? Extindere și aprofundare

SITUAȚII DIDACTICE, TEME, PROIECTE ȘI PRODUSE. EXEMPLE

- ISTORIE
Clasa a 12
Competența specifică 3: Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică,
manifestând poziția cetățeanului activ și responsabil
Unitatea de competență 3.2: Compararea argumentelor din diverse surse pentru formularea unor judecăți
proprii despre evoluția societății contemporane
Problema didactică de soluționat în timpul interviului
Cum ajutați elevii să formuleze argumente juste pentru credibilitatea și validitatea opiniilor din surse
istorice, respectând principiul diversității acestora?
Tema, tipul proiectului/produsului
Metodologie de formare a competenței de argumentare în treapta gimnazială la istorie/ în predarea-
învățarea-evaluarea competenței curriculare nr.3 la Istorie, în clasa a 12.
INTERVIUL DE EVALUARE A
COMPETENȚELOR
PROFESIONALE. RECOMANDĂRI
Interviul de evaluare a competențelor profesionale(oral)
Ce reprezintă?
Interviul de evaluare a competențelor profesionale în
formă orală presupune o discuție
colegială, evaluatorii având funcția de susținători și
promotori.
Aceștia au sarcina să descopere valorile cadrului didactic
printr-o situație didactică, formulând întrebări de
precizare, de explicitare, de clarificare.
De ce apelul la oralitate?
Cadrul didactic are ca „instrument” de lucru fundamental
vorbirea. Atunci când organizează activitatea didactică la
clasă, când predă noua materie, când comentează
răspunsurile elevilor, la lecție profesorul/învățătorul
VORBEȘTE și mai puțin scrie. Din aceste considerente, este
rațional să-l evaluăm anume în această ipostază de
comunicator oral.
Vorbirea „față în față” asigură mai bine exprimarea ideilor;
asigură real socializarea profesională; stimulează vizual
învățătorul/profesorul.
29
Esența ideatică a interviului de evaluare a competențelor profesionale
Situația didactică
M. Minder: situațiile sunt felii de viață. Micile fapte ale vieții
cotidiene, cele socotite a fi cunoscute, dar despre care nu se știe, în
ultimă instanță, mare lucru.
O situație didactică presupune: plasarea profesorului în
circumstanțe pe care el nu știe a priori cum să le rezolve; multiple
posibilități de rezolvare a unei probleme, credibilitatea.
Situație - o totalitate de factori fizico-sociali care
afectează persoana și aceasta este „nevoită” să caute
ieșire din situație.
Personalitatea autonomă a pedagogului - o personalitate care
poate să-și aleagă singură direcțiile de învățare, acțiune și care
trăiește prin consecințele acestor alegeri.
Gândire holistică - gândire care cuprinde și înțelege întregul
lucrurilor.
Consonanță cognitivă - stare în care cunoașterea, atitudinile și
comportamentul profesorului sunt compatibile.
Problema de soluționat
Problemă - Chestiune care prezintă aspecte dificile, neclare,
discutabile, care necesită o lămurire, o precizare, care se pretează la
discuții, care impune o rezolvare; care nu a fost rezolvată satisfăcător
până în prezent sau care permite mai multe rezolvări; chestiune care
intră în sfera preocupărilor, cercetărilor unui domeniu; temă de lucru
care prezintă o situație în care, fiind date anumite ipoteze, se solicită o
rezolvare cu ajutorul metodelor specific științifice.
Problemă - un element al realității pedagogice, care conține o
neclaritate, o contradicție chiar, o provocare pentru profesor.
Profesorii trebuie să se afle „în prezența” unei probleme reale și
această problemă trebuie să fie suficient de vastă ori bogată,
relaționată cu probleme conexe. Interviul va consta în rezolvarea unei
probleme, în baza situației.
Problema fiind pusă și situația formulată, răspunsul nu va fi dat la
întâmplare, acesta va fi inserat într-o activitate gândită și structurată.
 Situații didactice. Exemple

Formarea noțiunilor gramaticale, de metalimbaj, în

practica predării limbii române, se face cel mai des
1 prin apelul la definiții.
Cum vă ajutați elevii să înțeleagă și să aplice definițiile
de limbă și comunicare?

În procesul didactic de valorificare a competenței curriculare

nr. 2, vorbitorul cult este o finalitate majoră, o prioritate.
2 Cum vă organizați consilierea elevilor pentru limbajul corect,
exprimarea coerentă și discursul convingător?
 Situații didactice. Exemple

Corectitudinea verbală a textului oral presupune adecvarea vocabularului

la subiectul luat în discuție; respectarea normei gramaticale (acord, regim,
forme paradigmatice); respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens
3 contextual, registru stilistic); respectarea normei ortoepice, adecvarea
intonației.
Cum formați aceste deprinderi/abilități/competențe la treapta
liceală de școlaritate?

În discursul de prezentare a textului argumentativ scris, aspectul grafic (spațierea titlului,

respectarea alineatelor, utilizarea mijloacelor grafice de evidențiere) și respectarea limitei de
4 întindere în spațiu sunt esențiale.
Cum evaluați calitatea acestor indicatori?

Alături de cartea pe suport de hârtie, sursele şi resursele WEB, posibilităţile ilustrative ale
tehnologiilor informaţionale au devenit un motiv de interes pentru elevi.
5 Cum stimulați folosirea tehnologiilor informaţionale pentru documentare, exersare şi producere
de text?
 Situații didactice. Exemple

Argumentarea aspectelor de limbă ale textelor studiate sau citite

independent este o sarcină dificilă, dar totuşi realizabilă de către elevii de
liceu (mai ales, de către cei de la profilul umanist). Este important ca
elevul să identifice sursele de documentare prin care se poate verifica şi
6 argumenta situaţia.
Ce strategii didactice aplicați la explicarea faptelor de limbă atestate în
texte de diferite stiluri funcţionale? Cum motivați elevii să ajungă la
sursele credibile de documentare?

Corectitudinea expresiei verbale este permanent în vizorul profesorului-filolog, de aceea orice

exersare a competenţei de argumentare devine automat prilej pentru corectare, asimilare,
consolidare.
7 Cum vă convingeți colegii de cancelarie să aplice normele ortografice, ortoepice, semantice,
gramaticale, punctuaţionale, stilistice ale limbii române literare în diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă, la lecțiile lor?
 Situații didactice. Exemple

Producerea personalizată a actelor de vorbire, a textelor argumentative, reflexive şi

metaliterare; susţinerea unui discurs în faţa auditoriului, în parametrii daţi; perceperea
limbii române ca parte a culturii spirituale a poporului român şi ca reprezentant al
grupului de limbi romanice; cunoaşterea şi înţelegerea procesului literar românesc în
contextul istoriei şi culturii naţionale şi universale; interpretarea fenomenelor literare în
contextul culturii spirituale româneşti, în conexiune cu ştiinţele şi cu alte arte, din
perspectivă inter-/ transdisciplinară este motivul evaluării autentice a competenţei de
8 argumentare, pe care profesorul o desfăşoară periodic şi ritmic.
Subiectele luate în discuţie la orele de limbă şi literatură se vor axa pe unităţile de
conţinut stipulate de curriculum, dar vor depăşi, cu siguranţă, cadrul acestuia prin
referirea la ziua de astăzi.
Cum vă structurați lecțiile/activitățile extracurriculare despre (alegeți o singură variantă)
procesul literar contemporan; viaţa limbii şi moda lingvistică; limbajul mijloacelor de
informare în masa; limbajul tinerilor; lexicul nenormativ?
Grila de evaluare a
interviului. Criterii
 Criteriul 1
Argumentează actualitatea problemei abordate în contextul situației propuse
‣ Situația didactică trebuie examinată în complexitatea ei
‣ Situația didactică se va referi la o anumită clasă sau treaptă de școlaritate
‣ Identificarea problemei se va face în raport cu derivarea ei din situația dată
‣ Argumentarea problemei se va face cu accent pe propriile realizări
‣ Actualitatea problemei va fi raportată la două aspecte din următorul referențial:
⁃ Concepția de Școală prietenoasă copilului;
⁃ Principiile noilor educații, printre care - constructivismul;
⁃ Seturi de competențe valabile pentru disciplina predată și pentru sistemul național de
învățământ; competențe profesionale;
⁃ Triada educațională predare – învățare – evaluare;
⁃ Tipuri de curriculum: proiectat, predat, învățat, evaluat;
⁃ Domenii integratoare ale disciplinelor (vorbire, înțelegere la auz, lectură, scriere)
⁃ Modele educaționale consacrate (M transferului gradual de responsabilitate ,,Eu fac,
noi facem, tu faci’’; M cinci pași pentru formarea gândirii critice).
 Criteriul 2
Demonstrează cunoașterea și aplicarea documentelor de politici
educaționale în contextul problemei identificate în situația propusă
Dimensiunea normativă
‣ Strategia Sectorială ,,Educația 2030’’
‣ Codul Educației TITLUL III. Învățământul general (Art. 20 - 58) etc.
‣ Concepții educaționale și didactice ale disciplinelor
‣ Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice
‣ Standardele de eficiență a învățării
‣ Referențialul de evaluare a competențelor
‣ Curriculum disciplinar
‣ Ghidurile de implementare
‣ Manuale și alte piese curriculare
Dimensiunea aplicativă
‣ Contextualizarea potrivită a problemei (o problemă realistă; se întâmplă în școala x; la disciplina y; în clasa z)
‣ Identificarea factorilor intrinseci și extrinseci care au generat problema (mediul de învățare; atitudini pro și contra;
instrumentar inadecvat; surse și resurse insuficiente; metodă potrivită pentru context nepotrivit etc.)
‣ Eficiența aplicării (priceperea de a integra informația preluată din situația – problemă cu datele propriei experiențe)
 Criteriul 3
Face trimitere la surse bibliografice pertinente / demonstrează cunoașterea
literaturii de specialitate și asigură fundamentarea științifică în contextul
situației propuse
‣ Datele pentru rezolvarea problemei didactice vor confirma capacitatea cadrului didactic
de a rezuma și de a prezenta verbal, în stil științific, propria viziune asupra fenomenului
didactic pus în discuție
‣ Discuția problemei didactice trebuie să fie îndreptățită de activitatea didactică a
competitorului
‣ Cunoașterea surselor bibliografice de referință (la zi) în raport cu problema discutată:
studii monografice; didactici particulare; autori de referință
‣ Capacitatea de a integra informația preluată din surse cu datele propriei experiențe
‣ În cazul unei solicitări scrise din partea comisiei, sursele bibliografice utilizate vor fi
formulate conform standardelor ANACEC
 Identifică și prezintă modelul propriu de
soluționare a problemei, în contextul situației
didactice propuse.

Criteriul 4
‣ Model propriu: implicare directă;
interactivitate; comportament
pedagogic adecvat; creativitate
didactică; relevanța soluțiilor
 Criteriul 4
Identifică și prezintă modelul propriu de soluționare a problemei, în
contextul situației didactice propuse.
Portretul - robot al profesorului interactiv
⁃ Îşi cunoaşte elevii şi se interesează de progresul şcolar al fiecăruia
⁃ Poate comunica în registrul adecvat cu fiecare dintre elevi, părinţi ai acestora, colegi
⁃ Îşi respectă elevii şi îi ajută să-şi dezvolte potenţialul
⁃ Ştie să proiecteze o unitate de învăţare şi o lecţie în cele mai mici detalii, să anticipeze orice situaţii
⁃ Vede locul fiecărui elev în activitatea proiectată
⁃ Organizează raţional demersul didactic
⁃ Ştie cum să abordeze subiectul de studiu, făcându-l accesibil şi atractiv
⁃ Posedă diferite strategii de motivare, mobilizare şi activizare a elevilor
⁃ Monitorizează orice activitate şi reacţionează prompt în caz de urgenţă
⁃ Urmăreşte finalitatea educaţională în toată complexitatea ei
⁃ Este obiectiv şi corect în evaluare
⁃ Le permite elevilor să evalueze demersul didactic
⁃ Se autoevaluează în permanenţă şi ia în calcul rezultatele
⁃ Este întotdeauna disponibil şi deschis pentru colaborare
⁃ Se consideră responsabil pentru formarea elevilor săi
 Criteriul 5
Demonstrează, în contextul argumentelor, aplicarea principiilor centrării pe
elev
Portretul - robot al elevului educat de profesorul interactiv
⁃ Este motivat de activitatea profesorului şi a colegilor
⁃ Înţelege ce învaţă, pentru ce învaţă, cum învaţă şi de ce anume aşa învață
⁃ Ştie să evalueze munca intelectuală (a sa şi a colegilor săi) cu instrumentarul pe
care îl aplică şi profesorul
⁃ Învaţă nu doar de la profesor, ci şi de la colegi, împreună cu ei
⁃ Are competenţe de comunicare eficientă: ştie să înceapă o discuţie, să răspundă
la o întrebare, să susţină un interviu, să solicite o informaţie, să abordeze o
problemă
⁃ Se cunoaşte întruna pe sine, îşi dezvoltă potenţialul
⁃ Este convins că adevărata învăţare se face interactiv
 Criteriul 5
Demonstrează, în contextul argumentelor, aplicarea principiilor centrării pe
elev
Declaraţia drepturilor celui ce învaţă
(Contract de învățare – M. Minder)
1. Fiecare are dreptul la libertatea învăţării, ceea ce implică dreptul la timp liber, accesul la informaţie şi la
formarea iniţială şi continuă.
2. Fiecare are dreptul să înveţe cu plăcere.
3. Fiecare are dreptul să aleagă propria sa manieră de abordare şi tratare a unei probleme.
4. Fiecare are dreptul să înveţe în propriul său ritm.
5. Fiecare are dreptul la o formare axată pe experienţa trăită de el şi pe activitatea personală.
6. Fiecare are dreptul să beneficieze de ajutor didactic diferenţiat în decursul învăţării sale.
7. Fiecare are dreptul să greşească, să rateze o experienţă, fiind într-o situaţie de învăţare.
8. Fiecare are dreptul să-şi exprima sentimentele şi emoţiile în decursul unei situaţii de formare.
9. Fiecare are dreptul să cunoască criteriile de evaluare ale formatorilor şi dreptul să exprime propriile
evaluări.
10. Fiecare are dreptul să-şi dezvolte competenţele şi talentele pentru a evolua aşa cum vrea el, potrivit
propriilor sale valori, într-un cadru de respect din partea celorlalţi.
 Criteriul 6
Dă dovadă de cunoaștere a noțiunilor și conținuturilor specifice disciplinei

‣ Noțiuni fundamentale din aria disciplinei predate

‣ Concepte operaționale din curriculum disciplinar

‣ Competențe specifice

‣ Unități de competență

‣ Produsele învățării

‣ Produsele evaluării
 Criteriul 7
Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare,
caracter logic, convingător, argumentat
Discurs argumentativ pentru acumularea punctajului
‣ Formularea opiniei

Se acceptă:
opinie exprimată clar, formulată original; opinie exprimată clar şi formulată corect;
opinie prezentă, formulată în cuvinte proprii; opinie prezentă, formulată în termeni de
acord / dezacord; opinie certă, exprimată simplist
(da, nu);

Nu se acceptă:
încercări de a formula o opinie; opinie incertă; lipsa opiniei, deşi discursul se produce;
tentativă eşuată.
 Criteriul 7
Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare,
caracter logic, convingător, argumentat
Discurs argumentativ pentru acumularea punctajului
‣ Argumentarea opiniei

Se acceptă:
trei argumente dezvoltate plenar; trei argumente, două dezvoltate plenar; două
argumente adecvate, dezvoltate; două argumente adecvate, unul dezvoltat; un argument
dezvoltat;

Nu se acceptă:
un argument nedezvoltat; este neconcludentă; lipseşte, deşi discursul se produce;
tentativă eşuată.
 Criteriul 7
Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare,
caracter logic, convingător, argumentat
Discurs argumentativ pentru acumularea punctajului
‣ Elocvenţa şi comentarea exemplelor

Se acceptă:
trei exemple proprii, comentare originală; trei exemple adecvate şi comentate; două
exemple adecvate şi comentate; două exemple adecvate, unul comentat; există un
exemplu prezentat sumar;

Nu se acceptă:
sunt neconcludente; sunt inadecvate; lipseşte, deşi discursul se produce; tentativă eşuată.
 Criteriul 7
Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare,
caracter logic, convingător, argumentat
Discurs argumentativ pentru acumularea punctajului
‣ Succesiunea logică şi coerenţa prezentării
Se acceptă:
este vizibilă şi impecabilă; se vede clar structura. Se atestă o situaţie de incoerenţă; se
respectă în linii mari, sunt vizibili termenii-cheie; se respectă între cele 3 părţi
constituente, nu şi în interiorul lor; există tentativa de a o respecta, dar se atestă carenţe;

Nu se acceptă:
se atestă sporadic; nu poate fi urmărită; lipseşte, deşi discursul se produce; tentativă
eşuată.
 Criteriul 7
Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, corectitudine în exprimare,
caracter logic, convingător, argumentat
Discurs argumentativ pentru acumularea punctajului
‣ Modalitatea de prezentare. (Contactul / relaţia cu membrii Comisiei. Feedbackul.)

Se acceptă:
urmăreşte reacţia comisiei, păstrează contactul vizual cu toată comisia, reacţionează adecvat la feedbackul primit, prezintă
coerent, în tempo adecvat perceperii, modifică/modulează tonul şi volumul vocii; are contact vizual cu mai multe persoanele din
comisie, în diferite puncte ale discursului argumentativ, primeşte și confirmă feedback; are contact vizual constant cu o persoană
din comisie, primeşte feedback doar de la aceasta, prezintă coerent, în tempo variabil, nu întotdeauna adecvat perceperii, voce
inflexibilă; periodic, are contact cu membrii comisiei şi primeşte feedback, prezentarea este coerentă, marcată de emoţii
puternice; priveşte la o persoană din comisie, fără a o vedea, prezentarea este coerentă, cu pauze între enunţuri;

Nu se acceptă:
nu contactează cu membrii comisiei, priveşte într-un punct, prezentarea este incoerentă, în enunţuri finite, lipsită de expresie;
contactul cu membrii comisiei este sporadic şi incert, prezentarea este incoerentă, în enunţuri nefinite, cu pauze între idei;
contactul cu membrii comisiei lipseşte, prezentarea este incoerentă, în enunţuri nefinite, cu pauze între enunţuri; text incoerent .