Asociația ”Foișorul de Foc = Voluntariat și Parteneriat pentru Viață”

Divizia Civică Voluntară

 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZUL
ÎNTINDERILOR MUSCULARE, ENTORSELOR ŞI
LUXAŢIILOR
Traumatismele sistemului muscular şi osos sunt destul de obişnuite, deşi
ele ar putea fi prevenite. Leziunile musculaturii şi ale articulaţiilor sunt
reprezentate de întinderi musculare, entorse şi luxaţii. Entorsele şi
luxaţiile pot fi însoţite de fracturi ale capetelor articulare şi pot afecta
vasele de sânge şi nervii care trec prin aceste articulaţii.

Traumatismele sunt cauzate de tracţiunea bruscă excesivă sau de

răsucirea unui muşchi sau articulaţii. Întinderile musculare şi entorsele
sunt adesea rezultatul unor manevre greşit executate sau al pregătirii
inadecvate pentru o anumită mişcare ori activitate fizică. Luxaţiile sunt
cauzate de obicei de mişcări violente.

ATENŢIE!
Dacă nu puteţi diagnostica în mod precis tipul leziunii, trataţi
traumatismul ca pe o fractură.
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL ÎNTINDERILOR
MUSCULARE
Atunci când muşchii sunt întinşi dincolo de limita lor normală, leziunea
care apare se numeşte întindere musculară
Semnele şi simptomele Primul ajutor
unei întinderi musculare pot în cazul întinderilor musculare se
apărea mai târziu faţă de limitează la următoarele manevre:
momentul producerii
accidentului. Întinderile
musculare pot fi recunoscute
după:
 Aşezaţi victima în cea mai
confortabilă poziţie.
- o durere bruscă şi ascuţită în  Aplicaţi comprese reci pentru a
muşchiul afectat; ajuta la relaxarea spasmelor
- umflarea (tumefierea) musculare şi pentru a împiedica
muşchiului; umflarea ţesuturilor.
- crampe musculare;  Puteţi folosi pungi cu gheaţă (în
- colorarea şi rigidizarea secvenţe de 15 minute aplicare pe
zonei. locul leziunii şi 15 minute de
pauză).
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL ENTORSELOR
Entorsa este o întindere sau o rupere a ligamentelor care ţin o articulaţie.
O entorsă apare atunci când oasele de la articulaţie sunt forţate dincolo de
limita lor normală de mişcare, întinzând şi rupând ligamentele care le sprijină.
Semnele şi Primul ajutor
simptomele unei Este posibil ca entorsele să nu poată fi deosebite de
entorse sunt: fracturi şi, de aceea, ele trebuie tratate ca fracturile,
adăugând următoarele proceduri:
- durere, care  Aplicaţi bandaje uşor compresive pentru a reduce
poate fi mare şi umflarea.
se accentuează la  Slăbiţi aceste bandaje, dacă circulaţia sângelui
orice mişcare; este jenată sub bandaj sau dacă acesta provoacă
- pierederea dureri.
funcţiunii  Imobilizaţi şi ridicaţi articulaţia vătămată, dacă
articulaţiei este posibil.
respective;  Aplicaţi pungi cu gheaţă pe articulaţie (în
- umflarea şi secvenţe de 15 minute aplicare pe locul leziunii şi
întinderea zonei. 15 minute de pauză), pentru a diminua durerea şi
umflarea.
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL LUXAŢIILOR
Luxaţia poate fi cauzată de o răsucire gravă a unei articulaţii sau de către o
forţă indirectă. Articulaţiile cel mai frecvent luxate sunt cele de la umăr, cot,
degetul mare, degete, maxilarul inferior şi genunchi
La semnele şi simptomele Primul ajutor
fracturilor se adaugă:
Imobilizaţi şi sprijiniţi articulaţia în poziţia
- deformare sau aspect cea mai confortabilă. Folosiţi pernuţe şi o
anormal al zonei articulaţiei
eşarfă pentru a sprijini adecvat membrul
lezate;
afectat.
- durere agravată prin
mişcarea articulaţiei; Aplicaţi pungi cu gheaţă (în secvenţe de
- pierderea funcţiunii normale 15 minute aplicare pe locul leziunii şi 15
a articulaţiei; minute de
- umflarea articulaţiei. pauză), pentru a diminua durerea şi
Atenție ! umflarea.
Verificaţi circulaţia sanguină, controlând
Nu faceţi niciun fel de pulsul şi urmărind modificările de
încercare de a aduce temperatură şi culoare la extremităţi.
oasele şi articulaţia în Solicitaţi asistenţa medicală de urgenţă
poziţia lor normală. dacă apar probleme circulatorii.
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL PLĂGILOR
Plaga reprezintă orice întrerupere a continuităţii unui ţesut,
respectiv a tegumentelor, mucoaselor sau a ţesuturilor mai
profunde
CLASIFICAREA PLĂGILOR :
În general, plăgile pot fi închise sau deschise
După profunzimea lor:
După natura agentului
agresor  escoriaţii (julituri) - afectate
şi după modul de producere: numai straturile superficiale
ale pielii;
 plăgi contuze (contuzii,  plăgi superficiale - afectat
vânătăi) tegumentul în întregime şi
 plăgi zdrobite ţesutul celular subcutanat;
 plăgi tăiate  plăgi profunde, atunci când
 plăgi înţepate sunt depăşite aceste straturi
 plăgi muşcate şi sunt afectaţi muşchii,
vasele, nervii, oasele sau alte
organe
 Acordarea primului ajutor în cazul accidentelor
soldate cu plăgi
Materialele de prim ajutor
Obiective  comprese sterile, vată, feşe,
leucoplast;
 alcool sanitar, tinctură de iod sau
 combaterea metosept;
hemoragiei;  apă oxigenată sau tablete de perogen
 prevenirea (10 tablete/200 ml apă);
infecţiei;  soluţie de cloramină (4 tablete/1l de
 combaterea apă);
 soluţie de permanganat de potasiu;
durerii;
rivanol; tinctură de iod;
 prevenirea şi  apă fiartă 30 de minute şi răcită;
combaterea  medicamente care combat durerea:
şocului. algocalmin,antinevralgic
 Reguli privind primul pansament
 Plaga nu trebuie pansată cu orice si oricum! Plaga este o poartă largă
deschisă microbilor.
 În caz că sângele ţâşneşte din plagă sau se scurge într-o cantitate apreciabilă,
primul ajutor se va adresa imediat hemoragiei.
 Corpii străini care nu pot fi înlăturaţi cu apă oxigenată (de exemplu, o aşchie
înfiptă, un cuţit înfipt în rană etc.) se lasă pe loc, din cauza pericolului de
sângerare.
 O plagă nu va fi ştearsă cu comprese. Trebuie să se procedeze rapid şi cu
blândeţe, fără gesturi dezordonate şi inutile.
 Pe rana proaspată nu se vor aplica substanţe grase, de tipul alifiilor
sulfamidate sau al alifiilor cu antibiotice. Grăsimile împiedică drenajul
secreţiilor din plagă, anihilând acţiunea absorbantă a pansamentului.
Substanţele grase se folosesc mai târziu, când plaga se usucă şi pansamentul
tinde să se lipească.
 Mâinile trebuie spălate cu apa şi săpun înainte de acordarea primului ajutor.
 Nu trebuie să se tuşească sau să se respire deasupra unei plăgi.
 Nu trebuie atinse plaga sau partea bandajului care va veni în contact cu plaga.
 Plaga trebuie acoperită cât mai rapid cu un pansament steril sau măcar cu
unul care este curat.
 Imediat după acordarea primului ajutor, mâinile sau alte părţi ale corpului care
au venit în contact cu plaga trebuie bine spălate, pentru a evita propria
infectare.
 Toaleta plăgilor
 Se curăţă zona cu ajutorul unei comprese sterile.Nu se utilizează vată la
aceste manevre, pentru a nu lăsa scame ce pot împiedica vindecarea.
 Se spală apoi pielea din jur, utilizând substanţe detergente.
 Se dezinfectează pielea din jurul plăgii cu ajutorul unor substanţe
antispetice (alcool, tinctură de iod, rivanol), folosind, de asemenea,
comprese sterile. Se va evita pătrunderea acestora în plagă, deoarece sunt
iritante.
 Pentru îndepărtarea corpilor străini se toarnă pe plagă apă oxigenată.
 Corpii străini care nu pot fi înlăturaţi cu apă oxigenată (de exemplu, aşchii,
cuţite etc.) se lasă pe loc, din cauza pericolului de sângerare.
 Dacă rana este într-o regiune cu păr, este important să se efectueze o
bărbierire a zonei din jurul ei (dacă este posibil), după care se va dezinfecta
din nou pielea din jurul rănii cu alcool, tinctură de iod etc.
 Se acoperă apoi plaga cu un strat de comprese sterile, se aduagă eventual
un strat de vată, după care se efectuează bandajarea în vederea menţinerii
pansamentului.
 În situaţia în care sângele îmbibă mai departe pansamentul şi nu se
opreşte, se vor lua măsurile de oprire a hemoragiilor.
 Cum se realizează pansarea?
Pansarea se realizează în funcţie de întinderea şi
profunzimea plăgii
Dacă plaga nu este prea Dacă plaga este întinsă :
întinsă:
- Se ia un pachet de pansament de
mărime corespunzătoare şi se
-Se pun peste plagă comprese
sterile de tifon fără a atinge cu
deschide.
mâna partea ce vine în contact
- Se apucă pansamentul de partea
cu rana.
externă şi se aplică pe plagă, având
grijă ca suprafaţa de contact cu
- Se aşază deasupra un strat de
plaga să nu fie atinsă cu mâinile sau
vată.
cu un obiect oarecare.
- Se înfăşoară peste rană faşa
- Se face un bandaj improvizat, dar
cusută de pansament şi se leagă
solid.
capătul ei, după ce a fost sfâşiat pe
o lungime corespunzătoare.
MATERIALE ȘI INSTRUMENTE
Materialele de prim ajutor necesare
pentru pansare sunt:

· pansamente, feşi şi comprese de

tifon sterile;
· vată sterilă;
· leucoplast;
· pense şi foarfece sterile;
· substanţe dezinfectante (apă
oxigenată, tinctură de iod, spirt, soluţii
de rivanol, permanganat de
potasiu, bromocet etc.).
 HEMORAGIA
Când unul sau mai multe vase de sânge
sunt lezate, sângele se scurge din sistemul
vascular, fenomen numit hemoragie.
Hemoragia poate fi externă, când sângele se scurge în afara
corpului sau internă - când ruptura vasculară se produce în
interiorul organismului.
În funcţie de CLASIFICARE
volumul de sânge În funcţie de vasul de
pierdut: sânge lezat:
mică: când se pierde mai putin arterială: sângele este de culoare
de 500 ml sânge; roşu aprins şi curge cu pulsaţile;
medie: când se pierde 500 - venoasă: sângele are o culoare
1000 ml de sânge;
vişinie şi curge lent;
mare: când se pierde 1000 - capilară: sângele se scurge egal de
1500 ml sânge;
pe toată suprafaţa plăgii.
masivă: când se pierd peste
 PRIMUL AJUTOR ÎN HEMORAGII
Aşează rănitul în poziţie culcată şi dacă este posibil,
poziţionează uşor capul mai jos decât trunchiul sau
ridică-i picioarele. Această poziţie reduce riscul de a
lesina datorită creşterii nivelului de sânge în creier.

Purtând mânuşi pentru a evita orice infecţie,

îndepărtează orice urmă de murdărie sau alte obiecte de
pe rană cu precizarea de a evita scoaterea obicetelor
adânc infipte în rană.

Apasă peste rană. Dacă este posibil, fă-o cu ajutorul unui

bandaj steril, cârpă curată sau chiar o piesă de
îmbrăcăminte a rănitului.

Menţine apăsată zona, până când sângerarea se opreşte.

 CONTROLUL HEMORAGIEI
Metoda Procedura
Presiune Apăsaţi deasupra vasul lezat, peste rană, prin aplicarea unei comprese
directă sterile peste rană şi apăsaţi ferm.
Menţineţi compresia prin pansarea strânsă a rănii, cu un bandaj
compresiv.
Ridicarea Ridicaţi membrul rănit, cu rana deasupra inimii
membrului
lezat
Presiune în Aplicaţi o presiune pe cel mai apropiat punct de presiune pentru a
punctele de încetini curentul sanguin către plagă.
presiune Un punct de presiune, este punctul unde se percepe pulsul arterial.
- Folosiţi punctul brahial, pentru plăgile braţului;
- Folosiţi punctul femoral pentru plăgile membrului inferior;
- Folosiţi celelate puncte de presiune pentru alte localizări ale plăgilor.
 FRACTURILE
Fracturile sunt ruperi totale sau
parţiale ale unui os, determinate de
cauze accidentale
Semnele unei fracturi sunt: Soluţii de prim ajutor:
 Durerea locală care apare brusc, în momentul  Dacă este posibil, nu
accidentului, este situată exact la locul deplasaţi victima;
fracturii, se exagerează prin apăsarea focarului
de fractură şi se diminuează după imobilizarea  Nu mişcaţi membrul
corectă; facturat şi nu încercaţi să
 Deformarea locală, care poate apărea în lungul reduceţi fractura;
osului sau în lateral;
 Imposibilitatea folosirii membrului fracturat.  În caz de hemoragie
 Echimoza (vânătaia) apare la interval de 1- 2 aplicaţi o compresă curate
zile după accident. (tifon ori vată) sau la
 Mobilitatea anormală la nivelul focarului de nevoie, propria dvs. mână
fractură, în funcţie de axele osului respectiv; apăsând plaga pentru a opri
 Frecătura osoasă (zgomot de pârâitură, care sângerarea. Menţineţi o
apare la miscarea sau lovirea capetelor presiune constantă asupra
fracturate); plăgii ce puţin 5 minute.
 Lipsa de transmitere a mişcării la distanţă.
 IMOBILIZAREA UNEI FRACTURI
Clavicula: se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi
legaţi la spate;
Braţ: 1- 2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului de
torace;
Antebraţ: 1 - 2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi
suspendarea antebraţului cu ajutorul unei feşe legate de
gât;
Picior: de obicei imobilizarea cuprinde în întregime
membrul respectiv.
Pentru aceasta, în cazul în care avem 2 atele, acestea se aşază faţă în faţă, pe
părtile laterale ale piciorului, în cazul în care avem o atelă, o aşezăm pe
partea laterală a piciorului şi folosim, ca a doua atelă, celălalt picior, legând
strans picioarele victimei.
 Imobilizarea fracturii trebuie să respecte
următoarele reguli:
Ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două
articulaţii (încheieturi): cea de deasupra şi cea de dedesubtul focarului
de fractură.
· La membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de fractură.
· Atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi), pentru a nu leza pielea, a
nu afecta circulaţia sau a nu mări durerea.
· Se va evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact direct cu
pielea
· Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizată, golurile se
umplu cu vată.
· Se trage apoi o faşă în jurul atelelor şi membrului fracturat, obţinând astfel o
imobilizare provizorie.
Trebuie să se ţină cont de faptul că o faşă prea strânsă afectează circulaţia
sângelui şi accentuează durerea.
· Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea
poziţiei membrelor, a bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei sângelui la
extremităţi.
· Cel puţin două persoane trebuie să conlucreze la realizarea imobilizării. Una
ridică membrul fracturat cu o mână, în timp ce cu palma de la cealaltă mână
sprijină locul fracturii, iar cealaltă persoană aplică atelele şi trage faşa.
 MUŞCĂTURI
Muşcăturile provocate de animale, sunt periculoase atât prin leziunile tisulare pe care
le antrenează, cât şi prin riscul unor infecţii grave, dintre care cele mai cunoscute
sunt rabia (turbarea) sau tetanosul.
Uneori muşcătura poate determina leziuni tisulare importante, cum ar fi lezarea unui
vas de sânge important cu hemoragie consecutivă, ruptura musculara, etc. În astfel de
cazuri măsurile de prim ajutor se vor adapta la leziunile produse: oprirea hemoragiei,
transportul de urgenă la spital şi, dacă este cazul, resuscitare cardio-respiratorie.
Soluţii de prim ajutor:
 Spălaţi rana cu multă apă;
 Pansaţi cu o compresă curată şi uscată;
 Solicitaţi imediat asistenţă medicală;
 Identificaţi şi capturaţi animalul, în
vederea unei examinări de specialitate
pentru exluderea unei infecţii rabice
(turbare);
 Dacă acest lucru nu este posibil, este
obligatoriu tratamentul antirabic
pentru a se evita riscul unui posibil
deces.
 POLITRAUMATISME
Politraumatismul este sindromul rezultat ca urmare a actiunii unei multitudini
de agenti vulneranti (mecanici, fizici si chimici) cu afectarea a minim doua regiuni
anatomice din care cel putin o leziune este amenintatoare de viata, consecinta fiind
o dereglare functionala sistemica, caracterizata de multiple tulburari fiziopatologice
complexe (raspuns endocrin, metabolic, imun, tulburari de coagulare, soc,
insuficienta si disfunctie pluriviscerala) cu tendinta evolutiva spre autointretinere si
autoagravare.
Este important de a deosebi un politraumatism de un policontuzionat (situatie in
care leziunile nu sunt amenintatoare de viata) sau de un traumatism abdominal
grav (de exemplu ruptura de ficat de gradul V, etc. - situatie in care leziunea este
amenintatoare de viata dar nu sunt afectate mai multe regiuni anatomice).
Exemple :
Traumatism cranian + vertebral
Traumatism cranian + toracic
Traumatism cranian + abdominal
Traumatism cranian + fracturi ale membrelor
 POLITRAUMATISME
Evaluarea primara consta in:
-evaluarea starii de constienta, apoi :
A: evaluarea cailor aeriene
(libere sau obstructionate)
B: evaluarea respiratiei(apnee, bradipnee sau tahipnee)
C: evaluarea circulatiei sanguine ( prezenta sau absenta pulsului central siperiferic)
Dupa evaluarea primara, se va apela serviciul de urgenta 112 cat mai repede cu
putinta si acolo unde este necesar, se vor aplica masurile de resuscitare cardio
respiratorie primara (ABC-eliberare cai respiratorii, respiratie artificiala si compresii
toracice).
Evaluarea secundara
-leziuni ale partilor moi(muschi, ligamente, tendoane, meniscuri, vase de
sange,tegumente etc)
- Contuzii si plagi
-hemoragie: scurgerea sangelui din vasele de sange, datorita lezarii(ruperii,
spargerii) peretelui vascular
-fractura (ruperea osului)
-amputatii de membre
-luxatii(capetele oaselor care formeaza o articulatie isi pierd contactul intre ele)
-entorse(cand sunt lezate tesuturile periarticulare: ligamente, tendoane, capsula)
-traumatism cranio-cerebral
 POLITRAUMATISME
-măsuri de prim ajutor-
Se va evita mobilizarea victimei pana la sosirea echipei
medicale.
Daca exista un potential pericol si victima trebuie
mobilizata, aceasta se va face cu imobilizarea coloanei
vertebrale;
Victima va fi culcata pe un plan dur si fixata cu legaturi
trecute peste coapse, bazin si torace.
Daca se suspecteaza o fractura in zona cervicala se va
imobiliza si capul victimei cu un guler cervical iar in
absenta acestuia se va trece o legatura si peste frunte si
se vor sprijini tamplele cu 2 suluri.
Asezarea de pe sol pe targa sau brancard se face astfel:
se va intoarce simultan tot corpul victimei pe o parte
(ideal de catre 2 persoane) si o alta persoana va
introduce brancardul sau targa sub corpul victimei.