UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

POSTUNIVERSITAR DPPD Modulul II

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

Tehnici de creștere a eficienței în pedagogia

modernă

Coordonator Studenti

Prof. Dr. Ph. Mazilescu Crisanta Alina Ing. Stânga Adrian

Dr. Ing. Stoica Augustin

Abstract
Obiectivele majore ale acestui studiu au fost de a examina rolul Realitatii Virtuale, RV, Realitatii
Augumentate si a programării neuro-lingvistice (NLP) în succesul profesorilor și să investigheze efectele
tehnicilor NLP in studiul limbilor straine EFL, combaterea bullingului si imbunatatirea climatului de studi
in sala de clasa. În acest scop, au fost selectați 166 de profesori și 1200 de elevi. Rezultatele au arătat că
a existat o asociere între succesul profesorilor, experiență de predare, gradele profesorilor și NLP. În cele
din urmă, rezultatele au fost discutate si au fost facute sugestii pentru cresterea performantei in
procesul de invatare.

Tehnicile de programare neuro-lingvistică Bandler, Grinder (1976). (NLP) pot ajuta cursanții să
aibă succes prin creșterea motivației lor, prin scăderea lor anxietate care duce la îmbunătățirea învățării.
Dar multe cercetări au arătat o înțelegere slabă a NLP și suferă de probleme metodologice de asemenea.

Obiectivele principale a studiului au fost de a investiga efectul tehnicilor NLP asupra nivelului de
motivație al tinerilor cursanți iranieni de EFL, îmbunătățirea învățării și succesul profesorului. Șaizeci de
elevi de la o școală din Iran au fost repartizați aleatoriu în două grupuri de câte treizeci fiecare. Grupul
experimental a fost predat din textul prescris ajutat de tehnici NLP. Grupul de control nu a primit niciun
tratament. Pentru a vedea dacă tehnicile NLP au avut un efect semnificativ asupra motivației cursanților,
celor doi a fost administrat un chestionar de atitudine/motivare înainte și la sfârșitul sesiunilor de
predare care au durat douăsprezece săptămâni, sub formă de pre-test și post-test. Îmbunătățirea
învățării a fost evaluată pe baza sarcinilor aferente administrate elevilor din ambele grupe. Mai mult, a
fost administrat un chestionar sub forma unui interviu pentru a vedea dacă aplicarea tehnicilor NLP a
fost un criteriu adăugat pentru succesul profesorului. Rezultatele testului și ale analizei de conținut cu
eșantioane independente au indicat că tinerii iranieni care învață limba engleză nu numai că au crescut
nivelul de motivație ca urmare a primirii tehnicilor NLP, dar a arătat o îmbunătățire considerabilă a
competenței EFL. În plus, NLP tehnicile au contribuit pozitiv la succesul profesorului. Rezultatele au
subliniat importanța tehnicilor NLP în setările EFL prin activarea profesorul să comunice mai bine cu
elevii, să consolideze mediul de învățare și să dezvolte interacțiuni pozitive care ar crește nivelul
academic eficacitatea, motivația și competența cursanților.

Tehnici NLP pentru clase

Reîncadrarea pleaca de la idea cum ca in spatele oricarui comportament se afla o intentie
pozitiva. Reincadrarea este tehnica pe care profesorul o folosește prin raportarea la experiențele
personale și o concretizează și tangibil pentru elevi. Poate fi folosit pentru a modifica concepția elevilor
despre ei înșiși sau despre limbă, care îl face un instrument motivațional puternic. Reframing-ul poate fi
folosit și pentru a crea contexte artificiale care să fie utilizate în clasă și astfel să ofere studenților o
gamă mai largă de oportunități de învățare fără a fi nevoie de material a sustine.

Ancorarea este una dintre tehnicile NLP care fac asociere între ceea ce vedem, auzim și simțim
și emoțiile noastre state. Din fericire, ancorele pot fi de fapt formate cu orice experiență senzorială.
Dovezile pentru această afirmație sunt pe scară largă disponibile în istoria personală a fiecărui individ.
Faptul că pur și simplu văzând un păianjen o persoană poate obține un răspunsul fobic este unul dintre
ele. Ancorarea este unul dintre motivele pentru care este recomandabil să continuați predarea multi-
senzorială întrucât elevii au o gamă mai largă de stimuli senzoriali de care să leagă limbajul. În scopul
predării limbii engleze, ancorele auditive sunt cele mai potrivite, deoarece pot fi folosite de profesor în
timpul interacțiunii normale în clasă.

Inducerea starii de raport se află în centrul oricărei săli de clasă sănătoase. Este ingredientul
critic care le permite profesorilor și studenților create este definită în dicționarul Webster (2014) ca o
„relație marcată de armonie, conformitate, acord sau afinitate". Mai simplu spus, și în scopul acestei
lucrări, raportul poate fi văzut ca acel sentiment comun de unitate între oamenii din sala de clasă atunci
când există dorința de a se angaja și de a se concentra asupra sarcinilor. În esență, crearea unui raport
prin construirea comunității ajută la facilitarea dorinței elevilor de a participa la sarcini. S-a remarcat de
cercetătorilor că studenții care sunt în relație cu un profesor sunt mai motivați și capabili să învețe mai
ușor. Prin urmare, lucrul la crearea unui raport este un obiectiv care poate ajuta profesorii și studenții să
dezvolte o învățare mai coerentă comunitățile. Profesorii trebuie să creeze relații cu elevii într-o
varietate de situații, cum ar fi începutul a curs, începutul unei lecții și începutul activităților specifice,
pentru a numi doar câteva. Este important și pentru profesorii să restabilize relația sau să-l repare în
perioadele în care răspunsul elevilor lipsește, când clasa este obosită sau plictisit sau când elevii sunt
„problematici”. NLP nu oferă doar tehnici, strategii și soluții la problemele de predare și învățare,
motivantă și implicând studenții, merge mai departe. Le permite profesorilor să dezvolte flexibilitatea de
răspuns pentru a-și crea propria lor schimbări. Un raport asupra studiului de fond va dezvălui importanța
NLP în educație și în orele de EFL.

Revizuirea literaturii didactice prin

introducerea tehnicilor NLP in pedagogia
de masă.
Programarea neuro-lingvistică sau NLP (Hardingham, 1998) a fost văzută recent ca una dintre
resursele pentru spori eficacitatea predării limbii străine. NLP pretinde că ajută la atingerea excelenței
performanței în limbaj predarea și învățarea, îmbunătățirea comunicării la clasă, optimizarea atitudinii și
motivația cursanților, creșterea stima, facilitează creșterea personală a studenților și chiar își schimbă
atitudinea față de viață (Thornbury, 2001, p.394). Richards și Rodgers (2001) au introdus, de asemenea,
NLP ca o tehnică suplimentară în predarea secundă limbaj, iar Millroad (2004) a definit această tehnică
ca „o abordare a predării limbilor care se pretinde că ajută atinge excelența în performanța elevilor” (p.
28), bucurându-se de mult potențial de predare și de învățare în al doilea rând limba. Susținătorii NLP,
cum ar fi O’Connor și Lages (2004) și O’Connor și Seymour (2003), văd NLP ca un instrument
motivațional extrem de eficient.

Conceptul de succes al profesorilor a fost preocuparea majoră a educatorilor și cercetătorilor

pentru o lungă perioadă de timp. Evident, această noțiune este foarte considerabilă pentru formatorii de
profesori datorită impactului său direct asupra învățării și modului de predare. Tocmai din acest motiv,
în 2007, Elizabeth, May și Chee au încercat să construiască un model de succes a profesorilor în Hong
Kong. Ei au ajuns la concluzia că profesorii eficienți erau creativi, pricepuți și corecți în evaluare și
notare. În plus, au reușit să implice cursanții, să îmbunătățească gândirea critică și să ofere feedback.
Într-o altă încercare pentru a defini succesul profesorilor Tamblyn (2000) a distins șapte atribute ale
profesorilor de succes: creativitate, abilitate, flexibilitate, căldură si atitudine. În mod similar, Beck
(1967) a stabilit că elevii percep profesorul eficient ca o persoană caldă, prietenoasă și susținătoare.

Constatările lui Pishghadam (2001) susțin la utilizarea factorilor NLP în educație. Prin
implementarea tehnicilor NLP, cercetătorul a observat o semnificație schimbarea contextului de
învățare și predare, rezultând, în consecință, o creștere a motivației elevilor și a progresului în realizarea
capacităţilor lor finale. Într-un alt studiu, Moafian și Pishghadam (2009) au conceput un chestionar
pentru măsura succesul profesorilor în școli și institute de limbi străine din Iran. Ei au specificat 12
factori, care pot măsura succesul profesorului.

Obiective
Scopul acestui raport este de a aborda două lacune semnificative în literatura de cercetare:
absența oricărui oricărui sistem formal și revizuirea sistematică a literaturii de specialitate a dovezilor în
legătură cu impactul și utilizarea NLP în educație și lipsa oricărei cercetare-acțiune substanțială condusă
de profesor și la clasă în acest domeniu.

Obiectivele acestui studiu sunt:

1. Pentru a investiga efectul tehnicilor de programare neurolingvistică asupra motivației tinerilor

cursanți iranieni de EFL.

2. Să examineze efectul tehnicilor NLP asupra performanțelor tinerilor cursanți iranieni de EFL.

3. Pentru a examina efectul tehnicilor NLP asupra succesului profesorului iranian EFL.

5. Metodologie

5.1. Participanții

Participanții la acest studiu au fost 60 de tineri elevi de clasa a șaptea vorbitori de limba persană
la o școală de fete din Iran, cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani. Aceste studente au fost repartizațe
aleatoriu în două grupuri de experimente și control. Erau la nivelul de competență al începătorului. În
plus, cursanții EFL din studiu pot fi clasificați ca:

Cursanții vizuali tind să stea drept și să facă contact vizual, să vorbească repede și să respire
superficial sus în piept.
 Elevii auditivi repetă adesea încet ceea ce li s-a spus și dă din cap în timp ce ascultă. Ei respire
mai profund si intr-un mod controlat din diafragma. Tonul lor, intonația și viteza de vorbire sunt de
asemenea controlat. Au tendința de a folosi un vocabular bogat.

Elevii kinestezici se prăbușesc adesea pe scaune sau se frământă și vorbesc mult mai încet. Dacă
sunt și tactile vor simți nevoia să se joace cu pixul sau hârtiile în timp ce ascultă.

Instrumentaţie:

În acest studiu au fost utilizate trei instrumente.

1. Un chestionar de motivare cu 27 de itemi preluat din versiunea în limba persană a lui Gardner

Baterie de testare a atitudinii/motivației (AMTB).

2. Un chestionar de 11 itemi preluat de la Pishghadam folosit sub forma unui interviu cu

profesorul.

3. Teme de clasă înrudite pentru a verifica realizările tinerilor cursanți de EFL.

Ultilizarea Realitatii Virtuale RV in educatia

copiilor cu Cerinte Educationale Speciale
CES
Cel mai important avantaj al VR în restructurarea cognitivă este simțul sporit al prezenței, poarta
de intrare a gândirii pozitive. Părinții copiilor cu dizabilități joacă un rol important în dezvoltarea lor.
Metodele NLP i-ar putea ajuta să facă față anxietății și să ofere asistență optimă copiilor lor. Miranda
(1999) a evaluat impactul NLP asupra dezvoltării copilului, mediului acasă și sănătății mintale materne a
patruzeci și cinci de perechi mamă/copil. Intervenția NLP a vizat conștientizarea mamelor cu privire la
necesitatea de a participa mai pozitiv la dezvoltarea copiilor lor. Subiectele incluse în program au fost:
stima de sine, comunicarea, relațiile părinte/copil, relațiile interpersonale interne și externe. După
intervenție, sănătatea mintală a mamelor a fost îmbunătățită, precum și interacțiunea mamă-copil.
Profesorii ar trebui să conștientizeze impactul pozitiv al NLP în predare și învățare, ținând cont de faptul
că fiecare elev percepe și reprezintă lumea diferit. NLP are potențialul de a îmbunătăți instruirea
diferențiată. Având în vedere caracteristicile unice ale fiecărui elev, abilitățile și nevoile sale speciale,
profesorul are ocazia unică de a-și proiecta strategiile bazate pe NLP. Metodele NLP ar putea îmbunătăți
abilitățile de predare asigurând comunicarea/conexiunea optimă între profesori și elevi cu dizabilități.
Este oportun ca practicienii NLP să inițieze profesorii în practicile NLP, permițându-le să formeze
strategii NLP adecvate în contextul educațional. Astfel, concluzionăm că NLP oferă un set puternic de
tehnici pentru dezvoltarea abilităților metacognitive ale studenților, în timp ce îi transferă pe studenți la
niveluri mai înalte de conștiință. Cu toate acestea, eficacitatea terapiei NLP ar trebui testată în contexte
clinice autentice suplimentare de către practicieni specializați. După cum au subliniat Kudliskis (2019),
tehnicile bazate pe dovezi ar putea oferi feedback important profesorilor și studenților pentru a
dezvolta, valida și implementa propriile strategii bazate pe NLP.

Rosenberg, Baughman și Bailenson (2013) au examinat modul în care realitatea virtuală

captivantă printr-un avatar cu abilități de supererou ar crește comportamentul prosocial. Un eșantion de
30 de femei și 30 de bărbați au fost desemnați să primească fie superputerea virtuală a zborului (precum
Superman), fie să zboare ca pasager într-un elicopter. Ulterior, participanții au fost, de asemenea,
repartizați fie la o condiție de ajutor pentru a găsi un copil diabetic pierdut care avea nevoie de insulină
care să salveze vieți, fie la o condiție de călătorie pentru a naviga și a explora un oraș virtual. După
finalizarea sarcinilor virtuale, experimentatorul a doborât „accidental” un ceașcă de pixuri și a așteptat
înainte de a încerca să ridice pixurile, dând timp participantului să ajute. Rezultatele au arătat că
participanții la zbor au fost mai rapid să ajute decât participanții cu elicopterul. Astfel, puterea virtuală a
zborului a facilitat comportamentul de ajutor ulterior în lumea reală. Participanții în starea de zbor au
avut, de asemenea, scoruri semnificativ mai mari la măsura prezenței, ceea ce indică faptul că cu cât
participanții au fost mai cufundați în experiență, cu atât mai mare au intenția de a ajuta. Autorii au
concluzionat că întruchiparea superputerilor a schimbat implicit conceptul de sine al participanților într-
un mod puternic ca „cineva care ajută”

Geraets & co. (2019) au evaluat eficacitatea unei terapii cognitiv comportamentale bazate pe
realitate virtuală pentru pacienții cu tulburare de anxietate socială generalizată severă. Cincisprezece
pacienți au explorat mediile virtuale ale unei străzi, autobuz, cafenea și supermarket printr-un afișaj
montat pe cap și s-au deplasat cu un joystick. Software-ul le-a permis terapeuților să manipuleze mediile
în termeni de aglomerație (0-40 de avatare ar putea fi prezente), intensitatea și frecvența privirilor
ostile, distanța interpersonală și comportamentul de vizionare. Propozițiile preînregistrate ar putea fi
rostite de avatare. În timpul exercițiilor VR, pacienții și-au testat convingerile, au fost obținute
comportamente de abordare și a fost oferit feedback cu privire la cogniții și comportament. Alte
strategii de terapie au inclus psihoeducația și restructurarea cognitivă a credințelor disfuncționale.
Chestionarele privind rezultatele clinice și funcționale și evaluările jurnalului privind activitatea socială,
anxietatea socială și paranoia au fost completate la momentul inițial, după tratament și la 6 luni de
urmărire. Rezultatele au arătat că anxietatea de interacțiune socială a fost redusă semnificativ. Scorurile
depresiei au fost semnificativ mai mici la urmărire comparativ cu valoarea inițială. Calitatea vieții a
crescut. În plus, ideile de referințe sociale au scăzut cu 25% în comparație cu valoarea inițială. După
intervenție, pacienții au raportat că, în viața reală, au experimentat întâlniri sociale mai pozitiv, cu
așteptări mai puțin negative cu privire la posibilele amenințări.

Discuții și concluzii
Concluziile acestei analize susțin ideea că NLP oferă o gamă largă de oportunități pentru ca elevii
cu nevoi educaționale speciale să fie angajați rapid în activități de învățare. NLP modifică starea de spirit
a studenților, astfel încât aceștia să poată trece -chiar voluntar- de la acele stări care încetinesc
învățarea, la cele care accelerează pregătirea de a învăța în moduri semnificative. NLP îi ajută pe indivizi
să fie mai motivați, să-și dezvolte încrederea și stima de sine, oferind acces și procesabilitate acelor
percepții inexacte care alimentează starea de spirit negativă. De asemenea, le oferă experiențe de
referință, instrumente și strategii pentru a alege și a stăpâni în mod voluntar acele stări de spirit care
promovează autodezvoltarea. Sa constatat, de asemenea, că tehnicile NLP stimulează abilitățile
interpersonale și intrapersonale ale elevilor. După intervenție, participanții par să aibă o percepție mai
realistă atât asupra lor, cât și asupra celorlalți. În consecință, ele pot regla mai bine modalitățile
disfuncționale ale experiențelor mentale și emoționale. Tehnicile NLP elimină factorii de bază ai
performanțelor academice insuficiente, cum ar fi anxietatea și fobia. NLP îi face pe indivizi să se simtă
calmi, toleranți, gata să accepte sau să reinterpreteze situațiile pe care le caracterizează ca fiind
stresante. Această analiză a dat dovadă că NLP poate avea un impact pozitiv asupra abilităților mentale
superioare, cum ar fi memoria de lucru, controlul inhibiției și gândirea creativă. În plus, stimulează
abilitățile de decodare, învățarea limbilor străine, înțelegerea lecturii și conștientizarea fonologică.

Bibliografie

Bandler, R., & Grinder, J. (1976). The structure of magic I. Palo Alto, California: Science and Behavior
Books.
Geraets, C. N., Veling, W., Witlox, M., Staring, A. B., Matthijssen, S. J., & Cath, D. (2019). Virtual reality-
based cognitive behavioural therapy for patients with generalized social anxiety disorder: a pilot
study. Behavioural and cognitive psychotherapy, 47(6), 745-750.

Hardingham, A. (1998). Working in teams. CIPD Publishing.

Kudliskis, V. (2019). Coaching in an Educational Setting Utilizing “Techniques of Change”: Enhancing

Engagement with Learning in a Post-16 Educational Setting. Educational Process: International Journal
(EDUPIJ), 8(1), 7-31.

Miranda, M. L. (1999). Prevalence of attention-deficit/hyperactivity disorder symptoms in 4-to 17-year-

old children in the general population. Journal of abnormal child psychology, 27, 455-462.
Moafian, F., & Pishghadam, R. (2009). Construct validation of a questionnaire on characteristics of
successful Iranian EFL teachers.

Pishghadam, R. (2001). Intelligence and metacognition as predictors of foreign language achievement: A

structural equation modeling approach. Learning and Individual Differences, 24, 176-181.

Rosenberg, R. S., Baughman, S. L., & Bailenson, J. N. (2013). Virtual superheroes: Using superpowers in
virtual reality to encourage prosocial behavior. PloS One, 8(1), e55003

Towards an Analysis of Discourse: the English used by teachers and pupils. Oxford: Oxford University
Press.
Webster, F. (2014). Theories of the information society. Routledge.