AUTOEVALUAREA ȘI AUTOREGLAREA PROCESULUI DE

ASCULTARE LA ȘCOLARUL MIC

SCÎNTEI Liliana, doctorandă, Şcoala Doctorală Ştiinţe ale Educaţiei,

Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Republica
Moldova

Rezumat: Competență transdisciplinară la fel de importantă ca vorbirea, citirea sau scrierea, ascultarea
necesită o atentă operaționalizare în sensul transferului ei din programa școlară de limbă maternă în
procesul de instruire. Cercetările din ultimele decenii cu privire la rolul ascultării în învățarea
academică, înțelegerea lecturii, îmbogățirea vocabularului și participarea la dialog sunt încă departe de
a fi aplicate în practica școlilor. În acastă lucrare analizăm rolul strategiilor metacognitive în formarea
competenței de receptare a mesajului oral la școlarul mic. După explicarea raționamentului teoretic,
propunem câteva instrumente care să sprijine învățarea despre procesul de ascultare în predarea limbii
române, ca limbă maternă. În final facem unele recomandări privind reconsiderarea ascultării în practica
școlară de la clasele din ciclul achizițiilor de bază.
Abstract: In the teaching-learning-assessment process, listening requires careful operationalization for
its transfer from the mother tongue curriculum, due to its characteristic as a transdisciplinary
competence as important as speaking, reading or writing. Research in recent decades on the role of
listening in academic learning, speech comprehension, vocabulary enrichment and dialogue
participation is still far from being applied in school practice. In this paper we analyze the role of
metacognitive strategies in the formation of the competence of receiving the oral message by young
students. After explaining the theoretical reasoning, we propose some tools to support learning about
the listening process in teaching the Romanian language, as a mother tongue. Finally, we make some
recommendations regarding the reconsideration of listening in school practice in basic acquisition cycle
classes.
Cuvinte-cheie: competența de receptare a mesajului oral, ascultare activă, ascultare în limba maternă,
metacogniție, autoevaluare și autoreglare, instrumente de evaluare a procesului de ascultare.
Keywords: competence to receive the oral message, active listening, listening in the mother tongue,
metacognition, self-assessment and self-regulation, tools for assessing the listening process.

350
 1.Abordări teoretice moderne privind predarea ascultării
Abilitatea de a asculta este una dintre acele competențe transdiciplinare care
influențează învățarea pe toate treptele de învățământ, la toate disciplinele școlare. Fiind la fel
de importantă ca vorbirea, citirea sau scrierea, ascultarea se bucură de atenția cercetătorilor din
diverse domenii ca: afaceri, științe sociale, medicină și educație. În 1979 a fost creată ILA
(Internațional Listening Association), rețea internațională ce reunește specialiști din diverse
domenii, preocupați de arta și știința ascultării, iar în 1980 apare International Journal of Listening.
Aceste evenimente au condus la recunoașterea ascultării ca domeniu de cercetare.
Cercetătorii care au fost preocupați de formarea și dezvoltarea competenței de
citire/lectură, precum T. Sticht [9], P. David Pearson [7], K. Cain [2], K. Flynn [3] au atras
atenția asupra importanței activităților de ascultare și a numărului limitat de studii și programe
care să ajute la crearea unei didactici a ascultării. „Nu înțelegem de ce se acordă atât de puțină
atenție înțelegerii ascultării în programa școlară, când elevii petrec atât de mult timp ascultând.
Am dori să vedem mai mult accent acordat înțelegerii auditive ca entitate în sine. Nu credem
că ceea ce se face ar trebui să fie foarte diferit de instrucțiunile bune de înțelegere a lecturii;
dar credem că ar trebui făcute mai des activități de ascultare. ” [7, p. 17]. Tot în acest studiu se
arată că prin ascultare profesorii ar putea introduce în predare conținuturi și abilități mai
avansate, pentru că înțelegerea în ascultare depășește înțelegerea lecturii la clasele mici, până
în momentul în care elevii devin cititori experimentați. Mai mult, instruirea pentru înțelegerea
auditivă are efecte pozitive asupra performanței de înțelegere a lecturii, dar și asupra
vocabularului.
Formarea competenței de receptare a mesajului oral presupune existența deprinderilor
de mobilizare a resurselor personale în scopul eficientizării ascultării și exersarea abilităților
de comprehensiune a discursului ascultat. “Pretențiile societății actuale impun obligativitatea
de a forma elevilor deprinderea de mobilizare a cunoștințelor și tehnicilor pentru a îndeplini
sarcini, pentru a rezolva probleme.” [8, p. 40] Pe lângă asimilarea cunoștințelor, tehnicilor,
algoritmilor și formarea deprinderilor de lucru, elevii trebuie să fie capabili de a folosi aceste
achiziții în situații asemănătoare, practice. O dată ce a fost predată și învățată în școală,
ascultarea ar trebui să producă efecte la nivel personal, instituțional și societal prin transferul
achițiilor în situații reale de viață.
J. Brownell [1] descompune procesul de ascultare în 6 domenii diferite de aptitudini,
construind modelul HURIER, un exemplu de abordare comportamentală a ascultării, centrat
pe schimbarea observabilă. Cele 6 componente ale modelului sunt interdependente, fiecare
putând fi abordată și dezvoltată prin acțiunea asupra abilităților și atitudinilor specifice:

351
1. Hearing – reglarea, concentrarea și focalizarea atenției pentru ascultarea mesajului.
2. Understanding – înțelegerea sensului literal al discursului ascultat.
3. Remembering – păstrarea și reamintirea mesajului pentru a acționa ulterior asupra lui.
4. Interpreting – sensibilitatea la aspectele nonverbale și contextuale ale mesajului.
5. Evaluating – evaluarea logică a valorii mesajului.
6. Responding – formularea unui răspuns adecvat la mesajul ascultat.
În studiul efectuat de Brownell, subiecții folosesc un chestionar de autoevaluare privind
modul în care percep propriul lor comportament de ascultare. Scorurile individuale sunt
calculate pentru fiecare componentă. Este astfel stimulată reflecția asupra comportamentului
de ascultare și sunt oferite date pentru analiza componentelor care necesită îmbunătățire.
Cercetările privind dezvoltarea competenței de ascultare au evidențiat rolul strategiilor
metacognitive în instruirea elevilor. Metacogniția este considerată o posibilitate de
eficientizare a învățării școlare și este definită ca “ansamblul articulat al cunoștințelor pe care
le are subiectul cu privire la caracteristicile și funcționarea propriului sistem cognitiv și
capacitatea acestuia de a le utiliza în sensul asigurării funcționării sale optime.” [6, p.92]
Definiția indică faptul că metacogniția este un sistem ce înglobează:
a) Cunoștințele subiectului acțiunii despre cogniție (păstrarea atenției concentrate, mobilizarea
pentru înțelegerea sensului, abilitatea de a reflecta asupra ascultării)
b) Strategiile metacognitive (planificarea, monitorizarea și evaluarea procesului de ascultare
pentru aprecierea gradului de îndeplinire a sarcinii)
c) Experiențele metacognitive (judecățile, reflecțiile asupra implicării personale în realizarea
sarcinii, motivele care justifică gradul de îndeplinire a obiectivelor)
L. Vandergrift și C. Goh [10] folosesc un chestionar cu scopul de a evalua în ce măsură
elevii de liceu și studenții pot conștientiza și autoregla procesul de ascultare în învățarea limbii
a doua. Chestionarul construit de Vandergrift evaluează metacogniția pe baza a cinci factori:
1. Rezolvarea problemelor (strategii precum folosirea cuvintelor cunoscute sau a ideii generale
pentru a clarifica sensul unor cuvinte necunoscute sau folosirea experienței și a cunoștințelor
anterioare în interpretarea sau înțelegerea ideii generale) 2. Planificarea și evaluarea (pregătirea
pentru ascultare, stabilirea unui scop, evaluarea eficienței efortului de ascultare) 3. Traducerea
mentală (privește strategiile ineficiente de abordare a înțelegerii ascultării, folosite de
ascultătorii începători în limba a doua) 4. Cunoașterea personală (percepțiile referitoare la
dificultatea ascultării, anxietatea, autoeficacitatea ca factori semnificativ legați de așteptările
academice) 5. Atenția dirijată (strategiile folosite de ascultători pentru a rămâne concentrați pe
sarcina de ascultare, refacerea concentrării atunci când apar dificultăți sau factori disturbatori).

352
 Studiul lui Vandergrift surprinde relația semnificativă ce există între comportamentele
pe care elevii raportează că le au în timpul ascultării și performanța în înțelegerea textului
ascultat. El recomandă ca semnificativă în predare conștientizarea metacognitivă pentru
influențarea pozitivă a atitudinilor elevilor în procesul de ascultare.
C. Goh [4] propune combinarea cunoștințelor și strategiilor metacognitive, această
abordare urmând să conducă la formarea abilităților metacognitive. Cunoștințele metagognitive
includ trei domenii: cunoștințe despre persoana care învață (modul în care persoana ascultă și
factorii personali care influențează ascultarea); cunoașterea sarcinilor și cunoașterea
strategiilor de ascultare. Strategiile metacognitive presupun trei etape: planificarea
(determinarea obiectivelor de înțelegere și alegerea mijloacelor prin care pot fi atinse),
monitorizarea pe parcurs și evaluarea pentru a determina succesul eforturilor. Studiul
demonstrează că instruirea metacognitivă poate crește gradul de conștientizare la elevi, cu
privire la procesul lor de ascultare. Cercetătoarea recomandă instruirea metacognitivă la
preșcolari și la clasele primare, folosirea în ascultare a strategiilor noi, descrise în diverse studii
de cercetare din domeniul ascultării, pe care practica pedagogică nu le-a preluat încă.
S. Graham [5] analizează, pe baza unui chestionar aplicat profesorilor, practicile de la
clasă, privind exersarea ascultării, comparând aceste practici cu literatura actuală din domeniul
cercetării experimentale, în contextul Angliei. Se atrage astfel atenția asupra decalajului dintre
cercetare și practică. În studiu se arată că ascultarea nu trebuie să fie doar un test de înțelegere
centrat mai mult pe detalii decât pe sensul global. Importantă este predarea ascultării,
reflectarea asupra ascultării și înțelegerii, discutarea în perechi asupra ascultării, abordarea unor
provocări înainte, în timpul sau după exercițiul de ascultare. Cercetătoarea constată că formarea
profesorilor privind predarea ascultării este o problemă a sistemului, datorată mai multor cauze,
printre care limitarea accesului gratuit la unele resurse din cercetare și slaba formarea continuă
pe acest domeniu. Suntem de acord cu ideea, din acest studiu, că “elevii pot și ar trebui să fie
învățați cum să asculte, nu doar să fie testați pentru ascultarea lor” în sensul că învățarea
ascultării este prioritară.
2.Autoevaluarea și autoreglarea în activitățile de ascultare a textului literar –
instrumente și rezultate
Pentru a evalua competența de receptare a mesajului oral trebuie să avem o idee clară
despre ceea ce evaluăm. De aceea am avut în vedere programele școlare de la clasa a II-a,
disciplina Limba și literatura română/ Comunicare în limba română din România (Programa
şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a

353
II-a, aprobată prin O.M. Nr. 3418/19.03.2013) și Republica Moldova (Curriculum Național
pentru învățământ primar, 2018).
Bazându-ne pe studiul cercetărilor experimentale menționate cu privire la abordarea
metacognitivă a ascultării am construit câteva instrumente care au fost utilizate în activitățile
de ascultare la clasele II-III. Autoevaluarea și autoreglarea, caracteristici ale învățării bazate pe
metacogniție, pot fi folosite cu succes în formarea și dezvoltarea competenței de receptare a
mesajului oral. Conceperea și aplicarea unui chestionar de autoevaluare a competenței de
ascultare trebuie să țină seama de particularitățile de vârstă ale elevilor. El poate fi introdus la
clasele mici ca un joc în care copiii își măsoară superputerile pentru ca apoi să se antreneze
pentru a atinge un nivel superior. Inainte de a administra chestionarul, elevii au fost implicați
în activități de ascultare și de rezolvare a sarcinilor post-ascultare, cu scopul de situa într-un
context concret această activitate de autoevaluare. Elevilor li se recomandă să aleagă varianta
potrivită cu modul în care se simt de cele mai multe ori atunci când ascultă o poveste, o
emisiune sau niște instrucțiuni. Pentru facilitarea înțelegerii, în funcție de clasă, enunțurile pot
fi citite explicativ, de către profesor.
Tabelul 1.Descriere: Grilă de autoevaluare cu trei trepte de nivel
Instrucțiuni: Vrei să afli la ce nivel se află superputerea ta de ascultare? Completează:
Nr. Descrierea comportamentului Gradul de realizare C.S
crt. E foarte În general E
greu! pot! simplu!
1. Recunosc imaginile care au legătură cu textul 1.1
ascultat.
2. Răspund la întrebări despre textul ascultat. 1.1
3. Formulez întrebări despre textul ascultat. 1.1
4. Ilustrez printr-un desen sau o bandă desenată 1.1
ideile principale din text.
5. Numesc personajele din text. 1.2
6. Ordonez ideile sau imaginile în ordinea în care 1.2
s-au petrecut întâmplările.
7. Repovestesc ceea ce am ascultat. 1.2
8. Recunosc personajele după descrierea lor sau 1.2
după acțiunile lor.
9. Înțeleg cuvintele și expresiile din textul ascultat. 1.3
10. Prefer să ascult instrucțiunile la un joc, decât să 1.4
le citesc.
11. Ascult des înregistrări cu povești pentru copii. 1.4
12. Ascult emisiuni pentru copii, la radio. 1.4

354
Notă: C.S. = competența specifică din Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în
limba română, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M. Nr. 3418/2013,
România.

Tabelul 2. Descriere: Grila de autoevaluare a superputerii de ascultare:

Gradul de realizare a Numărul total de itemi Valoarea Valoarea obținută prin
itemului cu acest răspuns răspunsului autoapreciere
E simplu! 2 puncte
În general pot! 1 punct
E foarte greu! 0 puncte
Total:

Tabelul 3. Descriere: Grila de apreciere a superputerii de ascultare, în autoevaluare:

Punctaj: Nivelul atins Descrierea nivelului
21-24 puncte Ascultător Ascultarea este superputerea ta! Te poți baza pe
experimentat ascultare pentru a înțelege o poveste, o emisiune
⁎⁎⁎ pentru copii sau niște instrucțiuni!
12-20 puncte Ascultător independent Ești pe drumul care duce spre această
⁎⁎ superputere! Exersează și o vei atinge curând!
Sub 12 Ascultător începător Ascultarea poate deveni superputerea ta dacă
puncte ⁎ exersezi și te străduiești să fii atent și concentrat
mai mult timp!

Tabelul 4. Descriere: Fişă de evaluare formativă a procesului de ascultare și înțelegere în

cadrul unei activități de ascultare.
Instrucțiuni: Apreciază modul în care te-ai implicat astăzi, în activitatea de ascultare:

Descriptori de performanță Nu sunt E mai bine, dar E așa cum

mulțumit! trebuie să mai trebuie!
exersez!
Ascult cu atenție textul?
Am răbdare până la final?
Îmi imaginez povestea ascultată?
Rețin multe amănunte din textul ascultat?
Pun întrebări pentru a înțelege mai bine?
Ascult ideile celorlalți despre textul
audiat?

Fișele de observare sunt necesare atunci când profesorul dorește să se concentreze mai
mult asupra procesului de ascultare, decât asupra produselor rezultate în urma ascultării, cu
scopul de a îmbunătăți ascultarea, ca abilitate de bază. O astfel de fișă poate fi utilizată pe
parcursul unei secvențe mai lungi de învățare (două luni, de exemplu), la începutul și la finalul

355
 perioadei, pentru a observa dinamica procesului de ascultare. Utilitatea unui astfel de
instrument constă în faptul că permite reperarea unor atitudini care împiedică formarea și
dezvoltarea competenței de receptare a mesajului oral, indicând necesitatea unor remedieri prin
activități specifice.
Tabelul 5. Descriere: Fişă de observare
Numele Criterii de apreciere
elevului Menține Este Menține Păstrează Solicită Formulează Participă
atenția distras poziția tăcerea în clarificări ideile cu interes
concentrată, cu corectă timp ce cu scopul principale la sarcinile
pe toată ușurință a ascultă. înțelegerii sau mesajul post-
durata de corpului mesajului textului ascultare.
exercițiului diverși pe ascultat ascultat.
de ascultare. factori durata
din audiției.
clasă.
....

Folosind fișa de observare putem diferenția trei niveluri de apreciere a competenței de

receptare a mesajului oral: ascultătorul elementar, independent și experimentat. Folosind
criteriile de apreciere din fișă și performanțele elevilor descrise de competențele specifice din
programa școlară pentru clasa a II-a propunem o descriere a celor trei niveluri:
Ascultător elementar (AE)– atenția este fluctuantă pe durata audiției; este distras ușor
de factori diverși din mediul înconjurător; poziția corpului se schimbă des; vorbește în timpul
ascultării; înțelege esențialul din discursul ascultat atunci când ascultarea are o durată limitată,
iar conținutul se referă la informații simple, liniare; înțelege ideile principale; nu formulează
întrebări pentru clarificare.
Ascultător independent (AI)– menține, în general, atenția pe durata audiției; este
distras uneori de factori din mediul înconjurător; menține o poziție corectă dacă ascultarea are
o durată medie; înțelege esențialul din discursul ascultat; urmărește și înțelege ideile principale;
reține informații relevante când conținutul se referă la o situație de comunicare accesibilă; poate
repovesti; identifică personajele; înțelege și formulează mesajul textului; poate formula
întrebări și răspunsuri pe baza taxtului ascultat.
Ascultător experimentat (AEX)– menține atenția pe durate mai mari de ascultare; nu
este distras de factori din mediul înconjurător; înțelege esențialul și detaliile; construiește
sensul textului chiar dacă unele cuvinte sunt noi; descrie personajele și formulează aprecieri cu

356
privire la comportamentul lor; reformulează sau citează idei din text; înțelege și formulează
mesajul textului; formulează întrebări pentru clarificarea unor idei.
Formularea unor reguli simple și introducerea lor treptată în urma unor momente de
reflecție asupra activității de ascultare poate fi o strategie de autoreglare a comportamentului
în timpul ascultării. Ca reguli specifice pentru activitatea de ascultare la școlarul mic
recomandăm:

Tabelul 6. Descriere: Comportamentul în funcție de tipul ascultării:

Regula Ascultare directă sau
bidirecțională
(dialog)
Arată-mi că vrei să Corpul este ușor înclinat către
asculți! partenerii de dialog.
Minimizează alte Privirea urmărește partenerii de
preocupări! dialog.
Păstrează tăcerea! Păstrăm tăcerea până când
partenerul de dialog își încheie
replica sau discursul.
Ai răbdare! Ascultăm cu răbdare partenerul de
dialog, fără a întrerupe. Putem
confirma prin înclinarea capului
sau prin zâmbet că păstrăm
interesul pentru comunicare.
Stăpânește-ți emoțiile! Părerile opuse te pot determina să
întrerupi vorbitorul. Stăpânește-te
și continuă să asculți discursul în
întregime, apoi formulează replica.
Pregătește-ți Adresează întrebări partenerului ca
întrebările! să fii sigur că ai înțeles bine
mesajul.
Ascultare indirectă sau
uniderecțională
(audiție)
Poziția corpului indică
preocuparea pentru
ascultare, atenția este
concentrată.
Se întrerup alte activități.
Ascultarea presupune liniște.
Comentariile, observațiile,
întrebările se fac la sfârșitul
audiției.
Ascultă până la capăt,
înainte de a-ți forma o
părere.
Formularea unor comentarii,
observații sau întrebări
demonstrează că ai ascultat.

Fiind vorba de copii de vârstă școlară mică regulile de ascultare pot fi introduse la
început, prin utilizarea rimelor, având în vedere necesitatea abordării ludice a învățării:
Noi acum ne concentrăm, o poveste ascultăm,/Urechiușele ciulite, piciorușe liniștite!/Încercăm
să nu vorbim, regulile ne-amintim,/Lăcățelul este pus, îmi place s-ascult nespus!/Noi acum ne
concentrăm, o poveste ascultăm,/Mâinile frumos pe bancă, ochii mari, deschiși îndată!

357
 3. Concluzii
În ceea ce privește competența de receptare a mesajului oral (ascultarea) la limba
maternă rolul ei de competență autentică implicată în toate domeniile de activitate, dar și în
viața de zi cu zi, ar trebui să poată suscita interesul elevilor, dar și al profesorilor. Pentru aceasta
ar trebui reconsiderat rolul ei în formarea competenței de comunicare în limba maternă prin:
• Dezvoltarea curriculumului de ascultare, la clasele din ciclul achizițiilor de bază;
• Evaluarea efectelor curriculumului de ascultare și înțelegere a ascultării pentru a stabili
domeniile de influență;
• Conceperea de strategii didactice bazate pe ascultare activă și comprehensiune;
• Testarea comprehensiunii în ascultare, anterior testării comprehensiunii textului citit;
• Evaluarea efectelor pe care le produc programele de ascultare;
• Construirea și acreditarea unor mijloace de învățământ specifice formării acestei
competențe (ex. secvențe audio cu texte narative sau expozitive, secvențe audio-video
cu dialoguri în diferite situații reale de comunicare).
Bliografie:
1. BROWNELL, J., Teaching listening: Some thoughts on behavioral Approaches. In The
Bulletin, Vol. 57, Nr.2. Dec.1994, pp.19-24 (citat 18.07.2022). Disponibil:
https://doi.org/10.1177/108056999405700404
2. CAIN, K., Abilitatea de a citi. Dezvoltare și dificultăți, Trad. Ionescu, T., Sidor, A.,
Vase, D., Cluj-Napoca: ASCR, 2012. 333p. ISBN 978-606-8244-62-4
3. FLYNN, J., VALIKOSKI, T.R., & GRAU, J., Listening in the Business Context:
Reviewing the State of Research. În International Journal of Listening, 22(2), 2008, pp.
141-151. (citat 1.04.2022). Disponibil: DOI: 10.1080/10904010802174800
4. GOH, C., Metacognitive Instruction for Second Language Listening Development:
Theory, Practice and Research Implications. În RELC Journal, Vol. 39, Nr.2, August
2008, pp. 188-2013. (citat 1.04.2022). Disponibil:
https://doi.org/10.1177/0033688208092184
6. GRAHAM, S., Research into practice: Listening strategies in an instructed classroom
setting. În Language Teaching, Volume 50, Issue 1, 2017, pp.107 – 119. (citat
1.04.2022). https://doi.org/10.1017/S0261444816000306
7. IONESCU, M., BOCOȘ, M., (coord.), Tratat de didactică modernă. Ediția a II-a,
revizuită, Pitești: Paralela 45, 2017. 455p. ISBN 978-973—47-2481-9

358
8. PEARSON, D., FIELDING, L., Instructional implications of listening comprehension
research. În Reading Education Report Nr. 39, 1983. (citat 17.04.2022). Disponibil:
https://www.researchgate.net/publication/234587395_Instructional_Implications_of_
Listening_Comprehension_Research_Reading_Education_Report_No_39.
9. REY, B., CARETTE,V., DEFRANCE, A., Competențele în școală: formare și
evaluare, trad.A. Ulici. București:Aramis Print, 2012. 176p. ISBN 978-973-679-932-7
10. STICHT, T., JAMES, J., Auding and Reading: A Developmental Model, Virginia:
Human Resources Research Organization (HumRRO), 1974. p.145
11. VANDERGRIFT, L., GOH, C.CM., MARESCHAL, C.J., The Metacognitive
Awareness Listening Questionnaire: Development and Validation. In Language
Learning 56:3, September 2006, pp. 431–462, University of Michigan. (citat
1.04.2022). https://doi.org/10.1111/j.1467-9922.2006.00373.x

359