Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRUCTURA PROGRAMEI
Precondiţii de curriculum:
Psihopedagogia deficienţilor mintal;
Psihopedagogia deficienţilor de auz;
Psihopedagogia deficienţilor de vedere;
Psihopedagogia deficienţilor neuromotor;
Psihopedagogia supradotaţilor.
Competenţe:
Competenţe profesionale:
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei):
Cunoaşterea principiilor, teoriilor şi modelelor de organizare ale învăţământului special;
Înţelegerea sistemelor de organizare, alternative ale educaţiei speciale;
Cunoaşterea principalelor direcţii de reformare ale educaţiei speciale, pe plan intern şi
internaţional.
Competenţe transversale:
Respectarea valorile etice şi deontologice;
Cunoaşterea surselor de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşterea şi utilizarea
surselor de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat;
Participarea la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau
grupurilor profesionale.
Obiective operaţionale:
1. Aspecte ale relaţiei dintre normalizare şi integrare. Implicaţii practice ale principiului
normalizării. Principiul integrării şi nivelele sale de dezvoltare.
2. Factorii incluziunii educaţionale eficiente. Avantaje şi limite ale integrării şi normalizării
pentru domeniul educaţiei speciale. Influenţe negative ale instituţiilor tradiţionale asupra
personalităţii elevilor cu handicap mintal.
3. Nivele funcţionale ale normalizării şi calitatea vieţii la persoanele cu handicap mintal.
Erori constatate în aplicarea principiului normalizării.
4. Echipa de sprijin pentru profesorii din şcoala incluzivă. Modele româneşti şi
internaţionale.
5. Planuri individuale. Sprijin individual. Mijloace de sprijin. Managementul
comportamentului. Muncă în echipă.
6. Bariere şi factori de succes în realizarea rolului cadrului didactic de sprijin (CDS).
Competenţele cadrului didactic de sprijin. Studiu de caz şi recomandări. Rolul cadrelor didactice
de sprijin (CDS) în rezolvarea dificultăţilor de învăţare.
7. Modele de bună practică pentru întâlnirile de evaluare anuală. Întocmirea şi revizuirea
planului educativ individual (PEI). Sprijin şi resurse pentru familie.
8. Problema diferenţelor şi diferenţierii în educaţie. Aspecte ale evaluării rezultatelor
şcolare în sistemul de învăţământ integrat.
9. Strategii contemporane pentru educaţia şcolară a copiilor cu deficienţe intelectuale,
auditive, vizuale şi fizice.
10. Reacţii şi tulburări afective la experienţele stresante din instituţii. Tulburări de adaptare,
reacţii emoţionale şi tulburări afective minore.
11. Relaţia dintre şcoala incluzivă şi mecanismele socio-adaptative ale elevului cu
deficienţe.
12. Învăţarea deplină (eficientă)- “mastery learning”. Modelul de structurare a timpului în
clasă. Modelul “Quait” de instruire eficientă. Instruirea directă (explicită). Modelul comunităţii
şcolare protective.
13. Programe de tranziţie disponibile în educaţia specială.
14. Lecţii de tip atelier utilizate în educaţia integrată din Germania şi Elveţia – modele şi
exemple de bune practici.
Evaluarea:
- cerinţe pentru nota 5: răspuns corect la un subiect din cele două ale lucrării scrise
finale; elaborarea satisfăcătoare a proiectului de intervenţie; prezenţă la 30% dintre
seminarii.
- cerinţe pentru nota 10: răspuns corect la cele două subiecte ale lucrării scrise;
realizarea corectă a proiectului de intervenţie; prezenţă şi activitate la majoritatea
seminariilor.
Bibliografie:
B. Material de aprofundare:
- Ainscow, M. (1994). Special needs in the clasroom, a teacher education guide . Jessica
Kingsley Publishers Ltd.
- Ciorbea, I.(coord.). (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Bucureşti: Editura Trei.
- Gherguţ, A. (2016). Educaţia incluzivă şi pedagogia diversităţii. Iaşi: Editura Polirom.
- Gherguţ, A., Frumos, L., Raus, L. (2016). Educaţia specială. Ghid metodologic. Iaşi:
Editura Polirom.
- MECT-RENINCO-UNICEF. (2003). Ghid pentru cadre didactice de sprijin CDS . Ministerul
Învăţământului şi Reprezentanţa UNICEF în România.
- UNESCO. (2002). Ghid pentru profesori – Să înţelegem şi să răspundem la cerinţele
elevilor din clasele incluzive. Reprezentanţa UNICEF în România.
- Racu, A., Racu, S. (2012). Dicţionar enciclopedic de psihopedagogie specială . Chişinău:
Editura Tipografia Centrală.
- Roşan, A. (coord.) (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie .
Iaşi: Editura Polirom.
- Vrăsmaş, E., Vrăsmaş, T. (1993). Copii cu cerinţe educative speciale, în Revista de
Educaţie Specială, nr. 1/1993.
- Vrăsmaş, E.A. (2006). Introducere în educaţia cerinţelor speciale. Bucureşti: Editura
Credis.
- Vrăsmaş. T., Daunt, P., Muşu, I. (1996). Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinţe
educative speciale. Ministerul Învăţământului şi Reprezentanţa UNICEF în România.
- Vrăsmaş, T. (2004). Şcoala şi educaţia pentru toţi. Bucureşti: Editura Miniped..