1.

Obiectul de studiu al Didacticii preșcolară

1. Identificați și analizați cercetări, studii, științifice privind evoluția
științei ,,Didactica preșcolară”.
Didactica preșcolară se referă la procesul de predare și învățare specific copiilor în vârstă
preșcolară (3-6 ani). Acest domeniu se bazează pe cercetări din domeniul psihologiei
educaționale, neuroștiințelor , pedagogiei și altor discipline relevante. Iată câteva teme și direcții
de cercetare care au fost abordate în domeniul didacticii preșcolare:
1.Dezvoltarea cognitivă: Studiile din această categorie se concentrează pe modul în care
copiii preșcolari înțeleg și procesează informațiile, cum evoluează gândirea lor și cum pot fi
abordați învățarea și dezvoltarea cognitivă în această etapă.
2.Dezvoltarea limbajului: Această temă abordează cum se dezvoltă abilitățile lingvistice
la copiii preșcolari, cum pot fi încurajate și îmbunătățite, precum și impactul asupra altor aspecte
ale dezvoltării lor.
3.Metode de predare și învățare: Cercetările în această categorie vizează metodele
eficiente de predare pentru copiii mici, cum ar fi utilizarea jocurilor, a activităților interactive și a
altor strategii care să susțină un mediu de învățare pozitiv.
4.Abordări individualizate: Având în vedere diversitatea în modul în care copiii
preșcolari învață, cercetările explorează metodele de adaptare a abordărilor didactice pentru a
răspunde nevoilor individuale ale fiecărui copil.
5.Rolul jocului în învățare: Cercetările evidențiază importanța jocului în dezvoltarea
copiilor preșcolari, arătând cum jocul poate stimula imaginația, creativitatea și abilitățile sociale.
6.Integrarea tehnologiei în predare: Date fiind avansurile tehnologice, cercetările
explorează modurile în care tehnologia poate fi integrată în procesul de predare preșcolară pentru
a sprijini dezvoltarea copiilor.

2. Elaborarea unei comunicări științifice la subiectul :Didactica i

preșcolară – componentă a sistemului științelor educației.

Această comunicare științifică explorează rolul crucial al didacticii preșcolare

în cadrul sistemului științelor educației. Didactica preșcolară reprezintă o
disciplină fundamentală, concentrată asupra proceselor de predare și învățare în
rândul copiilor în vârstă de 3-6 ani. În cadrul acestei comunicări, vom examina
importanța didacticii preșcolare în contextul științelor educației, evidențiind
contribuția sa la dezvoltarea globală a copiilor și la pregătirea lor pentru etapele
ulterioare ale învățământului.

2.Procesul de învățământ din IET: dimensiunea

structurală

1.Analizați elementele procesului de învățământ: predare, învățare,

evaluare.
 Procesul de învățământ este un ciclu complex și interconectat, format din trei
elemente principale: predarea, învățarea și evaluarea. Aceste elemente lucrează
în concert pentru a facilita dezvoltarea cunoștințelor și competențelor elevilor.
Iată o analiză detaliată a fiecărui element:

Predarea:
Definiție: Predarea reprezintă procesul prin care profesorul sau educatorul
furnizează informații, împărtășește cunoștințe și îndrumă elevii în dobândirea
de competențe.
Rolul: Profesorul are rolul de a facilita învățarea, să ofere explicații clare și să
creeze un mediu de învățare stimulativ. Elaborarea și implementarea unor
strategii de predare eficiente contribuie la angajarea și înțelegerea studenților.

Învățarea:
Definiție: Învățarea este procesul prin care elevii dobândesc și asimilează
cunoștințe, abilități, atitudini și înțelegere.
Rolul: Elevii sunt actorii principali în acest proces. Ei trebuie să fie activi în a
prelua informațiile, să le proceseze și să le conecteze la cunoștințele anterioare. Un
mediu de învățare interactiv, care încurajează gândirea critică, explorarea și
colaborarea, facilitează înțelegerea și retentarea informațiilor.

Evaluarea:
Definiție: Evaluarea se referă la procesul de colectare și interpretare a
informațiilor despre performanța elevilor pentru a măsura progresul și înțelegerea
acestora.
Rolul: Evaluarea are un dublu scop. Pe de o parte, oferă feedback elevilor cu
privire la performanța lor, îi ajută să înțeleagă nivelul de cunoștințe și să identifice
zonele care necesită îmbunătățiri. Pe de altă parte, furnizează informații
profesorilor pentru a adapta și îmbunătăți procesul de predare.

2.Argumentați științific valoarea predării, învățării și evaluării în

obținerea performanțelor copiilor de vîrstă preșcolară.

Valoarea predării, învățării și evaluării în cadrul educației preșcolare este susținută

de cercetările științifice și de experiența practică, reflectând o serie de beneficii
pentru dezvoltarea copiilor în această etapă crucială a vieții lor. Iată o argumentare
științifică a valorii acestor componente în obținerea performanțelor copiilor de
vârstă preșcolară:
1.Predarea: Dezvoltarea abilităților cognitive: Studiile arată că predarea interactivă
și stimulativă în vârstă preșcolară contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive,
cum ar fi gândirea logică, rezolvarea problemelor și memoria.
Stimularea limbajului: Un mediu de predare bogat în stimulare verbală și activități
specifice poate îmbunătăți dezvoltarea limbajului în această etapă sensibilă a vieții.

2. Învățarea: Dezvoltarea socială și emoțională: Procesul de învățare în cadrul

activităților de grup în preșcolară contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și
emoționale. Copiii învață să lucreze împreună, să-și exprime emoțiile și să
dezvolte empatie.
Stimularea creativității: Metodele de învățare adaptate la vârsta preșcolară, cum ar
fi jocurile și activitățile artistice, au fost asociate cu stimularea creativității și
imaginației.

3. Evaluarea: Feedback pentru dezvoltare: Studiile arată că un feedback pozitiv și

constructiv în cadrul evaluărilor contribuie la creșterea încrederii în sine și la
motivația elevilor preșcolari. În plus, oferirea de informații specifice cu privire la
progresele lor sprijină dezvoltarea continuă.
Identificarea nevoilor individuale: Evaluarea în vârstă preșcolară joacă un rol
important în identificarea nevoilor individuale ale copiilor, permițând
educatoarelor să adapteze procesul de învățare la nivelul fiecărui copil.

4. Dezvoltarea abilităților de viață: Atât predarea, cât și evaluarea în vârstă

preșcolară contribuie la dezvoltarea abilităților de viață esențiale, cum ar fi
rezolvarea problemelor, comunicarea și colaborarea.

5. Baza pentru învățarea ulterioară: Educația preșcolară formează baza pentru

învățarea ulterioară. Prin facilitarea unui mediu de învățare pozitiv și oferirea de
feedback, se creează o fundație solidă pentru succesul viitor în școală.

Prin urmare, argumentul științific pentru valoarea predării, învățării și evaluării în

cadrul educației preșcolare se bazează pe dovezi solide care susțin dezvoltarea
holistică a copiilor în această etapă esențială a vieții lor. Aceste componente
contribuie la formarea abilităților cognitive, sociale, emoționale și creative,
pregătindu-i pentru succesul viitor în învățământ și în viață.

3. Activitatea de învățare: structură

1.Analizați stuctura activității de învățare
Structura activității de învățare este un aspect fundamental în procesul educațional
și influențează modul în care elevii își dobândesc cunoștințe, dezvoltă abilități și își
formează atitudini și valori. Această structură poate varia în funcție de metodele de
predare, obiectivele de învățare și stilurile individuale ale elevilor. Iată o analiză a
componentelor cheie ale structurii activității de învățare:

1. Obiectivele de Învățare: Definiție: Obiectivele de învățare stabilesc ceea ce

elevii ar trebui să înțeleagă sau să realizeze la sfârșitul unei activități sau lecții.
Rolul: Ele furnizează un cadru clar și direcționat pentru învățare, orientând atât
profesorii, cât și elevii către ceea ce trebuie să fie realizat.
2. Planificarea și Structurarea Lecției: Definiție: Planificarea lecției implică
organizarea conținutului, activităților și resurselor pentru a asigura o progresie
logică și eficientă a învățării.
Rolul: O lecție bine structurată oferă coerență și claritate, facilitând procesul de
predare și învățare.
3. Metodele de Predare: Definiție: Metodele de predare reprezintă strategiile și
tehnici utilizate de profesori pentru a furniza informații și pentru a facilita
înțelegerea elevilor.
Rolul: Acestea influențează modul în care elevii interacționează cu conținutul și își
dezvoltă abilitățile de gândire critică și analitică.
4. Activitățile de Învățare:Definiție: Activitățile de învățare implică sarcini sau
exerciții specifice desfășurate de elevi în timpul lecției pentru a-i ajuta să își
consolideze cunoștințele.
Rolul: Acestea oferă oportunități practice pentru aplicarea cunoștințelor și
dezvoltarea abilităților, favorizând înțelegerea profundă și retenția informațiilor.
5.Interacțiunea și Comunicarea: Definiție: Interacțiunea și comunicarea se referă la
schimbul de idei și informații între profesor și elevi sau între elevi.
Rolul: Acestea contribuie la crearea unui mediu de învățare stimulativ, promovând
participarea activă și colaborarea.
6. Evaluarea și Feedback-ul: Definiție: Evaluarea și feedback-ul constau în
evaluarea performanței elevilor și furnizarea de informații cu privire la progresul
lor.
Rolul: Acestea sunt esențiale pentru monitorizarea învățării, identificarea nevoilor
individuale și îmbunătățirea continuă a procesului de predare și învățare.
7.Reflectarea și Consolidarea Cunoștințelor: Definiție: Reflectarea implică analiza
și evaluarea procesului de învățare, iar consolidarea presupune recapitularea și
întărirea cunoștințelor.
Rolul: Aceste aspecte contribuie la înțelegerea profundă, dezvoltarea abilităților
metacognitive și transferul cunoștințelor în contexte diverse.
Structura activității de învățare trebuie să fie flexibilă pentru a se adapta la nevoile
și caracteristicile individuale ale elevilor, promovând astfel o învățare eficientă și
durabilă. Un echilibru între toate aceste componente asigură un proces de învățare
holistic și bine gestionat.

2.Selectați din literatura de specialitate conceptele științifice ce

interpretează fenomenul învățarii ca: proces, produs și activitate

În literatura de specialitate, conceptul de învățare este adesea abordat din diverse

perspective, inclusiv ca proces, produs și activitate. Iată o selecție a unor concepte
științifice care interpretează fenomenul învățării în aceste trei dimensiuni:
1. Învățarea ca Proces:
Teoria Cognitivă a Învățării (Cognitive Learning Theory): Dezvoltată de psihologi
precum Jean Piaget și Lev Vygotsky, această teorie se concentrează pe modul în
care procesele cognitive precum asimilarea, acomodarea și scaffolding-ul
influențează învățarea.
Modelul de Învățare Socială (Social Learning Theory): Propus de Albert Bandura,
acest model evidențiază importanța observării și imitării în procesul de învățare,
subliniind interacțiunile sociale ca factori esențiali în dobândirea de noi cunoștințe
și comportamente.
Învățarea ca Produs:

2.Teoria Învățării Bazate pe Rezultate (Outcome-Based Learning Theory): Această

abordare se axează pe obținerea rezultatelor sau competențelor dorite ca rezultat al
procesului de învățare. Învățarea este evaluată în funcție de competențele
dobândite de către elev, concentrându-se pe aspectele tangibile și măsurabile ale
cunoașterii și abilităților.
Evaluarea Centrată pe Competențe (Competency-Based Assessment): Această
perspectivă vizează evaluarea performanței bazate pe abilitățile și cunoștințele
dobândite de către elev. Învățarea este privită ca un produs al competențelor
dezvoltate de-a lungul timpului.
Învățarea ca Activitate:

3.Teoria Învățării Experiențiale (Experiential Learning Theory): Propusă de David

Kolb, această teorie subliniază importanța experiențelor practice în procesul de
învățare. Învățarea este văzută ca o activitate activă în care indivizii își construiesc
cunoștințele prin experiență și reflecție.
Învățarea Colaborativă (Collaborative Learning): Această abordare evidențiază
activitatea socială și interacțiunile dintre elevi ca mijloc de învățare. Grupurile de
învățare colaborează pentru a atinge obiective comune și pentru a împărtăși
cunoștințe și perspective.

Aceste concepte oferă o viziune cuprinzătoare asupra modului în care învățarea

poate fi înțeleasă ca proces, produs și activitate, reflectând diversitatea abordărilor
și perspectivelor din literatura de specialitate.

4. Particularitățile asimilării premiselor activității de învățare

1.Prezentați și caracterizați tipurile specifice activității de învățare

(Tehnica Chiorchinului).
Activitățile de învățare pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de
scopul lor, modul de implementare și obiectivele specifice. Iată câteva tipuri
specifice de activități de învățare:
1.Lecții Frontale: Caracteristici: Profesorul furnizează informații elevilor
într-un mod structurat și direct. Este o formă tradițională de predare.
Scop: Transmiterea de cunoștințe de bază și concepte fundamentale.
2.Lucrul în Grup: Caracteristici: Elevii lucrează împreună în grupuri mici
pentru a rezolva probleme, a realiza proiecte sau a discuta subiecte.
Scop: Dezvoltarea abilităților sociale, colaborarea și gândirea critică.
3.Proiecte de Cercetare: Caracteristici: Elevii sunt implicați în cercetarea
individuală sau de grup, analizând și sintetizând informații pentru a crea un
proiect sau o prezentare.
Scop: Dezvoltarea abilităților de cercetare, analiză și prezentare.
4.Învățare Prin Descoperire: Caracteristici: Elevii sunt incurajați să
descopere informații și concepte în mod independent sau prin intermediul
experiențelor practice.
Scop: Stimularea curiozității, dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de
problem-solving.
5.Învățarea Online: Caracteristici: Utilizarea platformelor online și a
resurselor digitale pentru a accesa și a împărtăși informații.
Scop: Flexibilitatea învățării, accesul la resurse variate și dezvoltarea
abilităților tehnologice.
6.Jocuri Educaționale:Caracteristici: Utilizarea jocurilor pentru a face
învățarea mai interactivă și plăcută.
Scop: Îmbunătățirea atenției, consolidarea cunoștințelor și dezvoltarea
abilităților.
 Este important să menționăm că aceste tipuri de activități pot fi combinate și
adaptate în funcție de nevoile specifice ale elevilor și ale conținutului de
învățare.

2.Determinați factorii și condiții psihopedagogice

eficiente în activitatea educațională.

Există o serie de factori și condiții psihopedagogice care pot influența eficiența

activității educaționale. Acești factori contribuie la crearea unui mediu propice în
care învățarea să aibă loc eficient și să sprijine dezvoltarea integrală a elevilor. Iată
câțiva factori și condiții psihopedagogice esențiale:
1.Motivația:
Factori: Interesul pentru subiect, relevanța conținutului, legătura cu experiențele
anterioare ale elevilor.
Condiții: Activități și materiale atractive, stabilirea unor scopuri clar definite,
recunoașterea și recompensarea progresului.
2.Implicarea activă a elevilor:
Factori: Participarea activă a elevilor în procesul de învățare, interacțiunile sociale,
conectarea conținutului la experiențele personale.
Condiții: Metode de predare interactive, stimularea gândirii critice, activități
practice și experimentale.
3.Adaptarea la stilurile de învățare ale elevilor:
Factori: Diferențele individuale în stilurile de învățare (vizual, auditiv, kinestezic).
Condiții: Variație în modalitățile de predare, utilizarea unor strategii diferite pentru
a se potrivi nevoilor individuale, oferirea de opțiuni.
4.Relația profesor-elev:
Factori: Comunicare eficientă, empatie, încredere reciprocă.
Condiții: Crearea unui mediu deschis și receptiv, acordarea de atenție individuală,
încurajarea și sprijinirea dezvoltării personale.
5.Feedback constructiv:
Factori: Oferirea de informații clare și utile cu privire la performanța elevilor.
Condiții: Evaluare formativă, clarificarea așteptărilor, îndrumare pentru
îmbunătățire.
6.Conținut relevat și contextualizat:
Factori: Relevanța materialului învățat în viața de zi cu zi, conectarea la interesele
și experiențele elevilor.
Condiții: Integrarea conținutului în contexte reale, adaptarea la nivelul de
dezvoltare al elevilor.
7.Clima pozitivă în clasă:Factori: Atmosferă prietenoasă, respect reciproc,
gestionarea comportamentului.
Condiții: Promovarea relațiilor pozitive, stabilirea de reguli clare, abordarea
pozitivă a disciplinării.
8.Flexibilitatea în abordare:
Factori: Adaptabilitate la nevoile și ritmurile individuale ale elevilor.
Condiții: Varietate în strategiile de predare, personalizarea învățării, ajustarea
planurilor în funcție de feedback.

Aceste condiții și factori psihopedagogici contribuie la crearea unui mediu

educațional eficient, favorizând învățarea și dezvoltarea optimă a elevilor.

5.Principiile didacticii preșcolare

1. Deduceți avantajele și dezavantajele principiilor

didacticii preșcolare
Avantaje ale Principiilor Didacticii Preșcolare:

1.Dezvoltarea Holistică: Principiile didacticii preșcolare sunt concepute pentru a

susține o dezvoltare holistică a copiilor, abordând aspecte cognitive, sociale,
emoționale și fizice. Această abordare integrată contribuie la formarea unei baze
solide pentru educația ulterioară.

2.Jocul Ca Metodă de Învățare: Didactica preșcolară pune accentul pe joc ca

metodă esențială de învățare. Prin intermediul jocului, copiii își pot dezvolta
abilitățile sociale, cognitive și fizice într-un mod natural și plăcut.

3.Individualizarea Învățării: Principiile didacticii preșcolare recunosc diversitatea

copiilor și promovează adaptarea metodelor de predare la nevoile și ritmurile
individuale. Acest aspect contribuie la stimularea potențialului fiecărui copil.

4.Învățarea Prin Experiențe Concrete: Didactica preșcolară se bazează pe oferirea

de experiențe practice și tangibile. Copiii învață prin manipularea obiectelor,
experimentare și explorare, ceea ce consolidează înțelegerea și memoria.

5.Dezvoltarea Creativității și Imaginației: Principiile didacticii preșcolare

încurajează gândirea creativă și stimulează imaginația. Aceasta este esențială
pentru dezvoltarea abilităților creative și a capacității de rezolvare a problemelor.
 Dezavantaje ale Principiilor Didacticii Preșcolare:

1.Potențialul Limitat de Structurare: O abordare prea flexibilă și orientată spre joc

poate duce la un potențial limitat de structurare a învățării. Un echilibru corect
între libertatea de explorare și nevoia de structură poate fi dificil de obținut.

2.Neclaritatea Obiectivelor Academice: Uneori, accentul pe dezvoltarea globală a

copiilor poate duce la o neclaritate în privința obiectivelor academice. Este
important să existe o echilibrare între dezvoltarea personală și pregătirea pentru
etapele următoare ale învățământului.

3.Presiunea de a atinge Standardele Școlare: În contextul sistemelor educaționale

care impun standarde stricte, didactica preșcolară poate fi criticată pentru lipsa de
pregătire a copiilor pentru cerințele formale ale școlii.

4.Necesitatea Resurselor Materiale și Umane: Principiile didacticii preșcolare

necesită adesea resurse materiale și umane semnificative pentru a fi puse în
practică eficient. Accesul la aceste resurse poate fi limitat în anumite medii sau
comunități.

5.Dificultatea Evaluării Tradiționale: Evaluarile tradiționale, concentrate pe teste și

examene, pot fi dificil de implementat în contextul didacticii preșcolare, unde
învățarea se desfășoară adesea într-un mod mai informal și holistic.

Este important să se recunoască că atât avantajele, cât și dezavantajele principiilor

didacticii preșcolare pot varia în funcție de contextul specific, de implementare și
de obiectivele educaționale ale fiecărui sistem sau program preșcolar. O abordare
echilibrată, care integrează cele mai bune practici și adaptează strategiile la nevoile
locale, poate contribui la crearea unui mediu educațional eficient pentru copiii
preșcolari.

6.Conținutul învățământului preșcolar. Finalitățile

curriculare
1.Analizați și caracterizați conținutul învățământului preșcolar prin
prisma analizei SWOT.
Analiza SWOT este o metodă strategică care examinează punctele forte
(Strengths), slăbiciunile (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities), și
amenințările (Threats) legate de un anumit domeniu sau context. Aplicată în
contextul conținutului învățământului preșcolar, aceasta poate oferi o perspectivă
asupra aspectelor interne și externe care pot influența educația preșcolară. Iată o
analiză SWOT a conținutului învățământului preșcolar:

Puncte Forte (Strengths):

1.Dezvoltare Holistică: Conținutul învățământului preșcolar se concentrează pe
dezvoltarea holistică a copiilor, acoperind aspecte cognitive, sociale, emoționale și
fizice.
2.Învățare Prin Joc: Utilizarea jocului ca metodă de învățare sprijină implicarea
activă a copiilor și stimulează creativitatea și imaginația.
3.Abordare Individualizată: Conținutul este conceput pentru a se adapta la stilurile
de învățare variate ale copiilor, încurajându-i să exploreze și să învețe în moduri
diferite.
4.Promovarea Valorilor Sociale și Etice: Educația preșcolară oferă oportunități de a
promova valorile sociale, etice și morale într-un mediu sigur și susținător.

Slăbiciuni (Weaknesses):
1.Integrarea Tehnologiei: Oportunitatea de a integra tehnologia în procesul de
învățare pentru a sprijini dezvoltarea abilităților tehnologice de la o vârstă fragedă.
2.Colaborarea cu Părinții: Creșterea colaborării cu părinții pentru a extinde
procesul de învățare dincolo de mediul școlar și pentru a susține dezvoltarea
copilului în toate contextele de viață.
3.Adaptabilitate la Diversitate: Oportunitatea de a dezvolta conținut care să
răspundă la diversitatea culturală și individuală a copiilor și de a promova
înțelegerea și respectul reciproc.

Amenințări (Threats):
1.Standardizarea Excesivă: Amenințarea standardizării excesive poate duce la
pierderea abordărilor flexibile și adaptative care sunt esențiale în educația
preșcolară.
2.Impactul Tehnologiei: Utilizarea excesivă a tehnologiei poate amenința
interacțiunile sociale și experiențele tactile, fundamentale în dezvoltarea timpurie a
copiilor.
3.Dezvoltarea Neuniformă: Diferențe semnificative în accesul la educație
preșcolară pot crea dezvoltare neuniformă între copiii proveniți din medii sociale
diferite.

Analiza SWOT evidențiază aspecte cheie legate de conținutul învățământului

preșcolar, oferind posibilitatea de a identifica strategii care să capitalizeze pe
punctele forte și oportunități, în timp ce abordează eficient slăbiciunile și
amenințările. Este important ca această analiză să fie adaptată la specificitățile
fiecărui context educațional pentru a oferi soluții pertinente.
 7. Competențele și unitățile de competență

1.Analizați competențele și unitățile de competență specifice

domeniului de activitate (DA) a copilului.

Pentru a analiza competențele și unitățile de competență specifice domeniului de

activitate al copilului, este util să ne referim la un model specific de dezvoltare a
competențelor. De regulă, în educația preșcolară, se ia în considerare dezvoltarea
pe mai multe domenii, precum cel cognitiv, socio-emoțional, motor și limbaj.
Aceste domenii pot varia în funcție de modelele specifice utilizate în diferite
sisteme de educație sau programe preșcolare. Iată o analiză generală a
competențelor și unităților de competență specifice:
1. Domeniul Cognitiv:
Competențe:
Dezvoltarea gândirii logice.
Abilități de rezolvare a problemelor.
Dezvoltarea memoriei și a atenției.
Învățarea conceptelor matematice de bază.
Unități de Competență:
Recunoașterea formelor și culorilor.
Clasificarea și sortarea obiectelor.
Numărarea și recunoașterea numerelor.

2. Domeniul Socio-Emoțional:
Competențe:
Dezvoltarea empatiei și a relațiilor sociale.
Învățarea regulilor sociale și a comportamentului adecvat.
Gestionarea emoțiilor.
Unități de Competență:
Colaborarea cu ceilalți.
Împărtășirea și luarea de decizii în grup.
Identificarea și exprimarea emoțiilor.

3. Domeniul Motor:

Competențe:
Dezvoltarea coordonării motorii fine și grosiere.
Învățarea abilităților motrice fundamentale.
Îmbunătățirea echilibrului și a controlului corporal.
 Unități de Competență:
Utilizarea instrumentelor de scris și desen.
Participarea la activități fizice și sportive.
Manipularea și utilizarea corectă a obiectelor.

4. Domeniul Limbajului:

Competențe:
Dezvoltarea abilităților de comunicare verbală și nonverbală.
Învățarea vocabularului și a structurilor gramaticale.
Dezvoltarea ascultării active.

Unități de Competență:
Participarea la conversații și discuții.
Recunoașterea și identificarea sunetelor și a literelor.
Expresia clară a gândurilor și a ideilor.

Este important să se țină cont de individualitatea fiecărui copil și de diversitatea

nevoilor și ritmurilor de dezvoltare. În plus, aceste competențe și unități de
competență pot varia în funcție de vârsta exactă a copilului și de specificul
curriculumului utilizat în cadrul sistemului de educație preșcolar.

2.Prezentați finalități și exemple de activități de învățare a copilului.

Finalitățile activităților de învățare pentru copii în perioada preșcolară sunt

orientate spre dezvoltarea holistică a acestora, acoperind domenii cognitive,
sociale, emoționale, motorii și de limbaj. Iată câteva finalități generale, împreună
cu exemple de activități specifice:

1. Finalitate: Dezvoltarea Cognitivă:

Exemple de Activități:
Recunoașterea Formelor și Culorilor: Activități care implică sortarea și clasificarea
obiectelor după formă și culoare.
Jocuri de Puzzle și Construcție: Utilizarea puzzle-urilor și a jocurilor deconstrucție
pentru a dezvolta gândirea logică și abilitățile spațiale.
Explorarea Științifică Simplă: Activități simple de experimentare și explorare
pentru a dezvolta spiritul științific.

2. Finalitate: Dezvoltarea Socio-Emoțională:

Exemple de Activități:
Jocuri de Rol: Copiii pot participa la jocuri de rol care implică diverse roluri
sociale, dezvoltând astfel empatia și înțelegerea reciprocă.
Cercul de Discuție: Activități de grup care facilitează discuții și împărtășirea de
păreri pentru a dezvolta abilitățile de comunicare și ascultare.
Jocuri Cooperative: Activități în care copiii trebuie să lucreze împreună pentru a
atinge un obiectiv comun, promovând colaborarea și spiritul de echipă.

3. Finalitate: Dezvoltarea Motorie:

Exemple de Activități:
Jocuri Fizice și Sportive: Activități care implică mișcarea și dezvoltarea abilităților
motorii brute, cum ar fi alergatul, săritul sau aruncatul mingii.
Desen și Pictură: Utilizarea creioanelor, acuarelelor și altor materiale artistice
pentru a dezvolta coordonarea mână-ochi și abilitățile motorii fine.
Activități cu Apă: Jocuri care implică apă, cum ar fi turnat, stropit și experimente
cu plutirea și scufundarea.

4. Finalitate: Dezvoltarea Limbajului:

Exemple de Activități:
Povestire și Ascultare de Povestiri: Activități care implică ascultarea și povestirea
poveștilor, dezvoltând astfel vocabularul și înțelegerea narativă.
Jocuri cu Sunete și Silabe: Activități care ajută la identificarea și recunoașterea
sunetelor și silabelor.
Cântec și Dans: Participarea la cântece și dansuri care promovează dezvoltarea
limbajului și a ritmului.

5. Finalitate: Dezvoltarea Autonomiei și Responsabilității:

Exemple de Activități:
Activități de Îngrijire Personală: Învățarea și practicarea activităților de îngrijire
personală, cum ar fi îmbrăcatul și spălatul pe mâini.
Gestionarea Resurselor: Activități care implică gestionarea jucăriilor sau
materialelor, dezvoltând responsabilitatea și ordinea.
Participarea la Decizii Simple: Acordarea copiilor posibilității de a face alegeri în
privința activităților și alegerea propriei direcții.

Aceste exemple de activități sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea integrală

a copiilor și pentru a le oferi o bază solidă pentru învățarea ulterioară. Este
important să se adapteze activitățile la nevoile și interesele individuale ale fiecărui
copil.
 8. Operaționalizarea obiectivelor
1. Realizați operaționalizarea obiectivelor utilizând taxonomia lui
Bloom la diverse domenii de activitate a copilului

Taxonomia lui Bloom oferă o structură utilă pentru clasificarea obiectivelor în

funcție de nivelul de complexitate și de profunzime a cunoștințelor sau abilităților
implicate. Această taxonomie cuprinde șase niveluri ierarhice, începând de la
niveluri de cunoaștere mai simple până la niveluri de înțelegere, aplicare, analiză,
sinteză și evaluare. Vom exemplifica operaționalizarea obiectivelor în diverse
domenii de activitate a copilului utilizând taxonomia lui Bloom:

1. Domeniul Cognitiv:
a. Nivelul de Cunoaștere:
Obiectiv: Copilul va recunoaște culorile primare (roșu, albastru, galben).
Operaționalizare: Identificarea corectă a culorilor primare într-o serie de obiecte.

b. Nivelul de Comprehensiune:
Obiectiv: Copilul va putea explica cu propriile cuvinte o poveste simplă ascultată.
Operaționalizare: Redarea cronologică și simplificată a unei povești ascultate.

c. Nivelul de Aplicare:
Obiectiv: Copilul va putea folosi numerele de la 1 la 10 pentru a număra obiecte
din jur.
Operaționalizare: Numerotarea corespunzătoare a obiectelor într-o serie de situații.

2. Domeniul Socio-Emoțional:
a. Nivelul de Cunoaștere:
Obiectiv: Copilul va recunoaște și numi membrii familiei apropiate.
Operaționalizare: Identificarea corectă a persoanelor și folosirea termenilor corecti
pentru a-i numi.

b. Nivelul de Comprehensiune:
Obiectiv: Copilul va putea explica de ce este important să împartă jucăriile cu alți
copii.
Operaționalizare: Formularea unor explicații simple referitoare la importanța
împărțirii.

c. Nivelul de Aplicare:
Obiectiv: Copilul va putea colabora cu un partener într-o activitate comună.
Operaționalizare: Participarea activă la o activitate de grup, împărțind
responsabilitățile cu un partener.
3. Domeniul Motor:
a. Nivelul de Cunoaștere:
Obiectiv: Copilul va putea identifica diferitele părți ale corpului său.
Operaționalizare: Atingerea și numirea corectă a diferitelor părți ale corpului.

b. Nivelul de Comprehensiune:
Obiectiv: Copilul va putea explica de ce este important să își mențină echilibrul.
Operaționalizare: Formularea unor enunțuri simple despre importanța păstrării
echilibrului în timpul activităților fizice.

c. Nivelul de Aplicare:
Obiectiv: Copilul va putea să sară cu ambele picioare la un semnal auditiv.
Operaționalizare: Săritul sincronizat și coordonat la un semnal auditiv.

4. Domeniul Limbajului:
a. Nivelul de Cunoaștere:
Obiectiv: Copilul va putea recunoaște și numi literele alfabetului.
Operaționalizare: Identificarea literei corecte atunci când i se arată sau când i se
spune.

b. Nivelul de Comprehensiune:
Obiectiv: Copilul va putea explica în cuvintele sale de ce iubește o anumită carte.
Operaționalizare: Formularea unei păreri personale și a explicației pentru aceasta.

c. Nivelul de Aplicare:
Obiectiv: Copilul va putea să povestească o experiență personală simplă.
Operaționalizare: Redarea unei experiențe personale într-o succesiune logică și
clară a evenimentelor.

Aceste exemple ilustrează modul în care obiectivele pot fi operaționalizate în

diverse domenii de activitate ale copilului, utilizând taxonomia lui Bloom pentru a
acoperi diferite niveluri de complexitate și profunzime a învățării.

9.Tehnologia didactică versus strategia didactică

1.Prezentați schematic interdependența dintre: elementele

structurale ale tehnologiei didactice și strategiei didactice.
Interdependența dintre elementele structurale ale tehnologiei didactice și strategiile
didactice este esențială pentru a asigura o implementare eficientă și eficace a
tehnologiei în procesul de predare-învățare. Mai jos este o schemă simplificată a
interdependenței dintre aceste componente:

1.Elementele Structurale ale Tehnologiei Didactice:

a. Hardware și Software:
Dispozitive, echipamente și programe informatice utilizate în procesul educațional.
b. Resurse Multimedia:
Imagini, videoclipuri, animații, sunete etc., care îmbogățesc conținutul educațional.
c. Platforme Online:
Sisteme și platforme online care facilitează interacțiunea și colaborarea între
profesori și elevi.
d. Conținut Digital:
Materiale educaționale digitale care pot fi accesate și utilizate în procesul de
învățare.
2.Interdependența cu Strategiile Didactice:
a. Personalizarea Învățării:
Utilizarea software-urilor educaționale pentru a oferi conținut personalizat, adaptat
nevoilor individuale ale elevilor.
b. Colaborare Online:
Folosirea platformelor online pentru a facilita colaborarea între elevi, inclusiv prin
proiecte comune sau discuții.
c. Instruirea Asistată de Tehnologie:
Integrarea dispozitivelor tehnologice în procesul de predare pentru a sprijini și
îmbunătăți prezentarea conținutului.
d. Feedback Interactiv:
Utilizarea instrumentelor digitale pentru a furniza feedback imediat și personalizat
elevilor.
e. Acces la Resurse Educaționale Online:
Utilizarea conținutului digital și a resurselor online pentru a diversifica metodele
de predare și a adăuga elemente interactive.
3.Rezultatele Educaționale:
Creșterea Implicării Elevilor:
Tehnologia didactică poate crește nivelul de implicare a elevilor prin interacțiunea
cu resurse multimedia și conținuturi interactive.
Îmbunătățirea Performanțelor Academice:
Utilizarea tehnologiei în strategiile didactice poate contribui la îmbunătățirea
performanțelor academice prin personalizarea și diversificarea procesului de
învățare.
4.Dezvoltarea Competențelor Digitale:
Integrarea tehnologiei în strategiile didactice contribuie la dezvoltarea
competențelor digitale ale elevilor.

10. Tipuri de strategii valorificate în didactica preșcolară

1.Propuneți exemple praxiologice privind modalitățile de implementare

a diferitor categorii de strategii didactice în IET.

Implementarea diverselor categorii de strategii didactice în învățarea electronică și

tehnologizată (IET) poate fi realizată printr-o varietate de modalități praxiologice.
Iată câteva exemple concrete pentru diferite categorii de strategii didactice în
contextul IET:
1. Strategii Bazate pe Colaborare Online:
a. Forumuri de Discuții:
- Crearea unui forum online unde elevii pot discuta subiectele abordate în cursuri,
împărtăși resurse și colabora la proiecte.
b. Proiecte Colaborative:
- Utilizarea platformelor colaborative pentru a dezvolta proiecte comune, unde
elevii lucrează împreună pentru a rezolva probleme sau pentru a crea conținut.
c. Google Docs sau Microsoft Teams:
- Utilizarea unor instrumente precum Google Docs sau Microsoft Teams pentru a
colabora în timp real la documente și prezentări.
2. Strategii pentru Personalizarea Învățării:
a. Platforme de Învățare Adaptativă:
- Implementarea unor platforme care adaptează conținutul în funcție de nivelul de
competență al fiecărui elev, oferind exerciții personalizate.
b. Portofolii Digitale:
- Elevii pot crea portofolii digitale pentru a urmări propriile realizări și pentru a
personaliza procesul de învățare.
3. Strategii de Instruire Asistată de Tehnologie:
a. Lecții Video și Tutoriale Online:
- Crearea de lecții video și tutoriale online pentru a prezenta concepte complexe,
accesibile elevilor în orice moment.
b. Simulări Virtuale:
- Utilizarea simulărilor virtuale pentru a ilustra concepte științifice sau pentru a
oferi experiențe practice într-un mediu sigur.
c. Platforme de Curs Online:
- Utilizarea platformelor dedicate de cursuri online, cum ar fi Moodle, Blackboard
sau Canvas, pentru a organiza și gestiona resursele educaționale.

4. Strategii de Evaluare Interactivă:

a. Quiz-uri Online Interactivi:
- Crearea de quiz-uri online cu feedback imediat pentru a evalua înțelegerea
elevilor și pentru a-i îndruma în corectarea greșelilor.
b. Dezbaterea Online:
- Utilizarea platformelor de dezbatere online pentru a evalua abilitățile de
argumentare și de comunicare ale elevilor.
c. Proiecte de Evaluare Continuă:
- Implementarea unor proiecte pe tot parcursul semestrului, cu feedback continuu,
pentru a evalua competențele într-un mod holistic.
5. Strategii pentru Dezvoltarea Competențelor Digitale:
a. Instruire în Siguranța Online:
- Integrarea instruirii privind siguranța online și etica digitală în curriculumul IET.
b. Cursuri de Alfabetizare Digitală:
- Furnizarea de resurse și cursuri care să dezvolte abilitățile de navigare online,
cercetare și gestionare a informațiilor.
c. Utilizarea Uneltelor de Colaborare Online:
- Instruirea elevilor în utilizarea eficientă a instrumentelor digitale pentru
colaborare și comunicare.

Aceste exemple ilustrează modalități concrete de implementare a diverselor

strategii didactice în mediul IET. Este important să se adapteze aceste strategii la
nevoile și caracteristicile specifice ale grupului de elevi și să se monitorizeze
impactul lor asupra învățării.

11. Caracteristica elementelor structurale ale tehnologiilor

didactice, metodelor de instruire

1. Realizați analiza comparativă a metodelor didactice clasice și

contemporane. (utilizând Digrama Venn)

1.Metode Didactice Clasice:

Predare Expozițională:
Caracteristici: Profesorul este principalul transmițător de informații.
Accent pe predare și receptare pasivă. Elevii ascultă și iau notițe.
2.Lecția Frontală: Caracteristici:Structură formală, cu profesorul în fața clasei.
Elevii ascultă și participă în mod limitat.
Predare orientată pe manuale și planuri de lecție.
3.Exerciții și Repetare:
Caracteristici: Accent pe practică și memorare. Elevii rezolvă probleme și repetă
informații.

2.Metode Didactice Contemporane:

1.Învățare Activă:
Caracteristici: Elevii sunt implicați activ în procesul de învățare.
Promovarea discuțiilor, a colaborării și a gândirii critice.
Utilizarea resurselor online și a tehnologiei.
2.Învățarea Bazată pe Proiecte: Caracteristici:
Elevii lucrează la proiecte relevante și aplicative.
Emphasizează rezolvarea problemelor și creativitatea.
Integrarea tehnologiei și a resurselor multimedia.
3.Învățare Colaborativă: Caracteristici:
Grupuri mici sau echipe de elevi lucrează împreună.
Emphasizează abilitățile sociale și colaborarea.
Utilizarea tehnologiei pentru colaborare online.

3.Analiza Comparativă:
1.Obiectivul Instruirii:
Clasic: Predare și asimilare a informațiilor.
Contemporan: Dezvoltarea gândirii critice și a abilităților practice.
2.Rolul Profesorului:
Clasic: Principalul furnizor de informații.
Contemporan: Facilitator al învățării, ghid în explorarea cunoștințelor.
3.Participarea Elevilor:
Clasic: Predominant pasivă, cu accent pe ascultare.
Contemporan: Activă, participativă și implicată în procesul de învățare.
4.Metode de Evaluare:
Clasic: Teste și examene.
Contemporan: Evaluare continuă, proiecte și portofolii.
5.Utilizarea Tehnologiei:
Clasic: Ocazională și opțională.
Contemporan: Integrată în mod activ în procesul de învățare.
2.Caracterizaţi tehnologia implementării metodelor de intruire.

Implementarea tehnologiei în procesul de instruire aduce cu sine schimbări

semnificative în modul în care educatorii predau și elevii învață. Caracteristicile
tehnologiei implementate în instruire includ:

1. Accesibilitate la Resurse Educaționale:

Caracteristici:
Utilizarea platformelor online oferă acces facil la resurse educaționale.
Elevii pot accesa materiale de învățare în orice moment și de oriunde.
2. Interactivitate și Participare Activa:
Caracteristici:
Instrumente interactive, precum tabletele și software-urile educaționale,
încurajează participarea activă a elevilor.
Jocuri educaționale și simulări angajează elevii în experiențe interactive.
3. Personalizarea Învățării:
Caracteristici:
Platforme adaptative oferă conținut personalizat în funcție de nevoile și nivelul de
competență al fiecărui elev.
Sistemele de management al învățării (LMS) permit urmărirea progresului
individual.
4. Colaborare și Comunicare Online:
Caracteristici:
Instrumente de colaborare online, precum Google Docs sau Microsoft Teams,
facilitează interacțiunea între elevi și profesori.
Videoconferințele permit comunicarea în timp real între participanți.
5. Evaluare Digitală:
Caracteristici:
Evaluarea digitală include instrumente precum quiz-uri online, teste interactive și
proiecte digitale.
Feedback-ul poate fi oferit rapid și eficient utilizând tehnologia.
6. Integrarea Realității Virtuale și Augmentate:
Caracteristici:
Utilizarea realității virtuale (RV) și augmentate (RA) aduce elemente
tridimensionale în procesul de învățare.
Excursii virtuale și simulări de medii reale îmbogățesc experiența de învățare.
7. Gamificarea Educației:
Caracteristici:
Utilizarea elementelor de joc în procesul de învățare pentru a stimula interesul și
implicarea.
Puncte, badge-uri și niveluri adaugă un element de competiție și distracție în
educație.
8. Analiza Datelor Educaționale:
Caracteristici:
Sistemele de analiză a datelor oferă profesorilor informații despre progresul și
performanțele elevilor.
Utilizarea datelor pentru a adapta instruirea în funcție de nevoile individuale.
9. Instruire Asincronă și Sincronă:
Caracteristici:
Instruirea asincronă oferă flexibilitate temporală, permitând elevilor să învețe în
ritmul lor.
Instruirea sincronă se realizează în timp real prin intermediul videoconferințelor
sau sesiunilor de chat.
10. Securitatea Datelor și Protecția Intimității:
Caracteristici:
Implementarea măsurilor de securitate pentru a proteja datele elevilor și a asigura
confidențialitatea informațiilor.
Respectarea regulamentelor privind protecția datelor și a standardelor de securitate.
11. Dezvoltarea Competențelor Digitale:
Caracteristici:
Instruirea în abilitățile digitale necesare pentru utilizarea eficientă a tehnologiei.
Integrarea instruirii privind etica digitală și siguranța online.

Implementarea tehnologiei în instruire necesită o planificare atentă, formare

corespunzătoare a cadrelor didactice și adaptabilitate la schimbări. Integrarea
eficientă a tehnologiei contribuie la îmbunătățirea procesului de învățare și la
pregătirea elevilor pentru societatea digitală contemporană.

3.Prezentați și apreciați avantajele și dezavantajele metodelor

didactice clasice și contemporane specific didacticii preșcolare

Avantajele Metodelor Didactice Clasice în Didactica Preșcolară:

1.Stabilitate și Structură:
Avantaj: Metodele tradiționale oferă o structură bine definită, ceea ce poate oferi
un mediu sigur și predictibil pentru copii preșcolari.
2.Învățarea prin Exemplu Direct:
Avantaj: Predarea directă și modelarea de către profesor pot facilita înțelegerea
rapidă și clară a conceptelor.
3.Disciplină și Control:
Avantaj: Abordările mai tradiționale pot facilita stabilirea unor reguli clare și
așteptări de comportament, contribuind la dezvoltarea disciplinii.

Dezavantajele Metodelor Didactice Clasice în Didactica Preșcolară:

1.Lipsa Interactivității:
Dezavantaj: Metodele tradiționale pot să nu ofere suficiente oportunități pentru
interacțiune și participare activă din partea copiilor mici.
2.Limitarea Creativității:
Dezavantaj: Abordările tradiționale pot pune accentul pe memorare și repetare,
limitând dezvoltarea creativității la vârstele fragede.
3.Potențiala Pierdere a Atracției:
Dezavantaj: Pentru copiii mici, metodele tradiționale pot părea plictisitoare și puțin
motivate, ceea ce poate duce la pierderea interesului.

Avantajele Metodelor Didactice Contemporane în Didactica Preșcolară:

1.Interactivitate și Participare:
Avantaj: Tehnologiile contemporane pot facilita activități interactive și participarea
activă a copiilor în procesul de învățare.
2.Personalizarea Învățării:
Avantaj: Tehnologia permite adaptarea conținutului la nivelul și ritmul de învățare
al fiecărui copil, sprijinind personalizarea instruirii.
3.Stimularea Creativității:
Avantaj: Jocurile educaționale, simulările și activitățile multimedia pot stimula
creativitatea și imaginația copiilor mici.

Dezavantajele Metodelor Didactice Contemporane în Didactica Preșcolară:

1.Dependența de Tehnologie:
Dezavantaj: O utilizare excesivă a tehnologiei poate duce la dependența de
dispozitive și poate limita interacțiunile sociale directe.
2.Posibile Riscuri de Securitate:
Dezavantaj: Integrarea tehnologiei aduce cu sine riscuri de securitate și de protecție
a datelor, care trebuie gestionate atent în contextul copiilor preșcolari.
3.Nevoia de Infrastructură și Resurse:
Dezavantaj: Implementarea tehnologiei necesită resurse semnificative, inclusiv
dispozitive și acces la internet, ceea ce poate fi dificil de asigurat în toate mediile
educaționale.

Este important să evidențiem că alegerea între metodele didactice clasice și

contemporane în didactica preșcolară poate depinde de contextul specific, de
resurse disponibile și de nevoile individuale ale copiilor. O abordare echilibrată,
 care integrează elemente din ambele tipuri de metode, poate fi benefică pentru
dezvoltarea holistică a copiilor preșcolari.

12.Caracteristica elementelor structurale ale tehnologiilor didactice,

mijloacelor de învățământ

1.Elaborați/selectați un mijloc de învățământ pertinent pentru realizarea

conținutului didacticii preșcolare

Un mijloc de învățământ pertinent pentru realizarea conținutului didacticii

preșcolare poate fi o "Jocărie Interactivă pentru Învățare". Aceasta poate lua forma
unei jucării interactive digitale sau a unui set de jocuri educaționale tradiționale,
proiectate special pentru a încuraja dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și
motorii ale copiilor preșcolari.

1.Jocărie Interactivă pentru Învățare:

Caracteristici Principale:
Interactivitate: Jucăria ar trebui să permită interacțiunea directă a copilului cu
elemente ale jocului, astfel încât să fie angajat activ în procesul de învățare.
Adaptabilitate: Să permită ajustarea nivelului de dificultate în funcție de nivelul de
dezvoltare al fiecărui copil.
Feedback Imediat: Furnizarea de feedback imediat și pozitiv pentru a încuraja și
ghida procesul de învățare.

2.Scopuri Educaționale:
Abilități Cognitve: Stimularea gândirii logice, rezolvării de probleme și a
memoriei.
Abilități Sociale: Promovarea colaborării și comunicării în timpul jocului.
Abilități Motorii: Dezvoltarea abilităților motorii fine și mari prin intermediul
activităților jocului.
3.Exemplu de Implementare:
O tabletă interactivă pentru copii preșcolari, prevăzută cu aplicații educaționale
interactive. Aceste aplicații pot include jocuri pentru învățarea culorilor, a
formelor, a literelor și a numerelor. De exemplu, un joc ar putea cere copilului să
potrivească forme sau să traseze literele cu degetul pe ecran.
4.Beneficii:
Atracție și Angajament: Copiii sunt atrași de aspectul ludic al jocului, ceea ce
crește angajamentul în procesul de învățare.
Diversitate de Conținut: O gamă variată de activități și teme pot fi acoperite,
adaptându-se nevoilor educaționale specifice. Monitorizare și Evaluare: Unele
jocuri interactive pot oferi rapoarte despre progresul copilului, facilitând
monitorizarea și evaluarea.
5.Atenție Specială la Siguranța și Limitarea Timpului de Ecran:
Este important să se acorde atenție la siguranța online și la limitarea timpului de
ecran pentru a asigura o experiență sănătoasă și echilibrată.

2. Argumentați potențialul mijloacelor de învățământ valorificate în

procesul educațional din IET.

1.Accesibilitate Globală:
Argument: Mijloacele de învățământ online permit accesul la resurse educaționale
de oriunde în lume, facilitând învățarea globală și eliminând barierele geografice.
2.Personalizarea Învățării:
Argument: Utilizarea tehnologiei în procesul de învățământ permite adaptarea
conținutului la nevoile individuale ale fiecărui elev, facilitând personalizarea
învățării.
3.Flexibilitate Temporală:
Argument: Mijloacele de învățământ online oferă flexibilitate în gestionarea
timpului de învățare, permițând elevilor să învețe în ritmul lor și să acceseze
resursele oricând au nevoie.
4.Varietate de Resurse Educaționale:
Argument: Tehnologia aduce o varietate bogată de resurse educaționale, inclusiv
lecții video, simulări, jocuri educaționale și prezentări interactive, contribuind la
diversificarea procesului de învățare.
5.Interactivitate și Engajament:
Argument: Mijloacele de învățământ online pot fi interactive și captivante,
implicând elevii în mod activ în procesul de învățare și stimulându-le interesul.
6.Evaluare Continuă și Feedback Imediat:
Argument: Platformele online permit evaluarea continuă a progresului elevilor și
oferă feedback imediat, facilitând corectarea erorilor și îmbunătățirea
performanțelor.
7.Colaborare și Comunicare Eficientă:
Argument: Tehnologia permite colaborarea și comunicarea eficientă între elevi și
profesori, chiar și la distanță, contribuind la dezvoltarea abilităților sociale și de
colaborare.
8.Dezvoltarea Abilităților Digitale:
Argument: Utilizarea tehnologiei în învățământ pregătește elevii pentru lumea
digitală, dezvoltându-le abilitățile necesare pentru a naviga, comunica și lucra într-
un mediu online.
9.Eficiența Învățării Hibrizate:
Argument: Integrarea tehnologiei în învățământul hibrid (combinând
componentele online și față în față) poate îmbunătăți eficiența procesului de
învățare și facilita adaptarea la diverse nevoi educaționale.
10.Analiza Datelor Educaționale:
Argument: Tehnologia oferă posibilitatea colectării și analizei datelor
educaționale, furnizând informații despre performanțele elevilor și facilitând luarea
de decizii educaționale informate.

În ansamblu, potențialul mijloacelor de învățământ în IET este enorm și poate

contribui semnificativ la transformarea procesului educațional, făcându-l mai
accesibil, mai eficient și mai adaptat nevoilor individuale ale elevilor.

3. Determinați exigențele didactice, igienice, estetice față de

mijloacele de învățământ în vederea unei eventuale eficiențe vizate a
acestora.

1.Exigențe Didactice:
 Adecvarea la Nivelul de Dezvoltare al Elevilor:
Argument: Mijloacele de învățământ ar trebui să fie adaptate la nivelul de
dezvoltare și la nevoile specifice ale grupului de vârstă pentru care sunt destinate.
 Interactivitate și Angajament:
Argument: Mijloacele de învățământ ar trebui să fie interactive și să stimuleze
angajamentul activ al elevilor în procesul de învățare.
 Flexibilitate și Personalizare:
Argument: Oferirea de resurse care permit flexibilitate în utilizare și personalizarea
conținutului pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor.
 Siguranța și Etica:
Argument: Asigurarea că mijloacele de învățământ respectă standardele de
siguranță și etică în educație.
 Coerența cu Obiectivele de Învățare:
Argument: Mijloacele de învățământ ar trebui să fie aliniate cu obiectivele
educaționale și să contribuie la atingerea acestora.

2.Exigențe Igienice:
  Ușurința în Curățare și Menținere:
Argument: Materialele și dispozitivele utilizate ar trebui să fie ușor de curățat și
întreținut pentru a asigura un mediu igienic.
 Durabilitate și Rezistență la Uzură:
Argument: Mijloacele de învățământ ar trebui să fie durabile și rezistente la uzură,
în special dacă sunt destinate utilizării frecvente.
 Utilizarea Materialelor Non-toxice:
Argument: Folosirea materialelor non-toxice și non-alergene pentru a proteja
sănătatea copiilor.
 Aerisirea Corespunzătoare a Spațiului:
Argument: Asigurarea unei bune circulații a aerului pentru a menține un mediu
proaspăt și sănătos.

3.Exigențe Estetice:
 Atracția Vizuală și Stimularea Creativității:
Argument: Mijloacele de învățământ ar trebui să fie atrăgătoare vizual și să
stimuleze creativitatea copiilor preșcolari.
 Culori și Elemente Vizuale Atractive:
Argument: Utilizarea de culori vibrante și elemente vizuale atractive pentru a
captiva atenția și a spori interesul.
 Armonia cu Mediul înconjurător:
Argument: Integrarea mijloacelor de învățământ într-un mod armonios cu mediul
înconjurător pentru a crea un spațiu plăcut și stimulativ.
 Ergonomie și Comoditate:
Argument: Asigurarea unui design ergonomic și a confortului pentru a facilita
utilizarea optimă a mijloacelor de învățământ.
 Durabilitate și Estetică Durabilă:
Argument: Selecția de materiale și design-uri care nu numai că sunt estetice, dar și
durabile pe termen lung.

13.Caracteristica elementelor structurale ale tehnologiilor didactice, formele de

organizare a instruirii preșcolare

1.De argumentat pertinența formelor de organizare a instruirii

preșcolare

1.Individualizarea și Personalizarea:
  Argument: Formele de organizare a instruirii preșcolare permit adaptarea
activităților și a conținutului la nevoile individuale ale fiecărui copil,
facilitând astfel personalizarea învățării.
1.Stimularea Interacțiunii Sociale:

 Argument: Organizarea activităților în grupuri mici sau mari în cadrul

instruirii preșcolare promovează dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor,
inclusiv colaborarea, comunicarea și empatia.
2.Varietatea de Activități:

 Argument: Folosirea unui mix variat de activități, precum jocuri,

experimente, activități artistice și explorare, oferă o experiență diversificată
care acoperă multiple domenii de dezvoltare.
3.Dezvoltarea Competențelor de Auto-reglare:
 Argument: Organizarea instruirii preșcolare oferă oportunități pentru copii
să își dezvolte abilitățile de auto-reglare, cum ar fi gestionarea emoțiilor,
rezolvarea problemelor și luarea deciziilor.
4.Favorizarea Abordării Centrate pe Copil:

 Argument: Formele de organizare care permit copilului să fie actorul

principal în procesul de învățare, având libertate în alegeri și explorări, sunt
esențiale pentru dezvoltarea autonomiei și a inițiativei.
5.Observație și Evaluare Continuă:

 Argument: Organizarea eficientă a instruirii preșcolare facilitează observația

constantă și evaluarea continuă a progresului copiilor, permițând intervenții
adecvate și adaptarea instruirii.
6.Implicarea Părinților și Comunității:

 Argument: Formele de organizare pot facilita o colaborare strânsă între

educator, părinți și comunitate, asigurând un suport integrat pentru
dezvoltarea copiilor.
7.Promovarea Abordării Holistice:

 Argument: O organizare pertinantă a instruirii preșcolare ia în considerare

dezvoltarea holistică a copiilor, acoperind aspecte cognitive, emoționale,
sociale și fizice într-un mod echilibrat.
8.Aderarea la Principii Didactice Moderne:
  Argument: Formele de organizare trebuie să se alinieze la principiile
didactice moderne care pun accent pe învățarea activă, experiențială și
implicarea copilului în procesul educațional.
9.Flexibilitate și Adaptabilitate:

 Argument: Organizarea trebuie să fie flexibilă, permițând ajustări în funcție

de nevoile individuale ale copiilor și de schimbările din mediul înconjurător.

14.Caracteristica metodelor moderne de instruire

1.Oferiți recomandări metodice de valorificare/implementara

metodelor moderne de instruire în cadrul IET.

1.Analiza Contextului și Nevoilor:

 Începeți prin a analiza contextul specific și nevoile elevilor. Identificați

resursele tehnologice disponibile, nivelurile de competență ale elevilor și
obiectivele educaționale.
2.Formare Continuă pentru Cadrele Didactice:

 Asigurați-vă că cadrele didactice sunt bine instruite în privința utilizării

tehnologiei educaționale. Ofertați sesiuni de formare continuă pentru a le
îmbunătăți abilitățile în utilizarea noilor instrumente și strategii.
3.Selectarea Platformelor și Resurselor Potrivite:

 Alegeți platforme și resurse educaționale care să corespundă obiectivelor de

învățare și să fie compatibile cu nivelul de dezvoltare al copiilor preșcolari.
4.Integrarea Metodelor Active de Învățare:

 Implementați metode active de învățare, precum jocuri educaționale,

simulări interactive și proiecte colaborative, pentru a stimula participarea și
implicarea activă a copiilor.
5.Utilizarea Realității Virtuale și Augmentate:

 Experimentați cu tehnologii precum realitatea virtuală și augmentată pentru

a oferi experiențe de învățare captivante și interactive.
6.Feedback Imediat și Evaluare Continuă:
  Utilizați instrumente tehnologice pentru a oferi feedback imediat asupra
performanțelor elevilor și pentru a efectua evaluări continue care să vă ajute
să adaptați instruirea.
7.Favorizarea Colaborării Online:

 Promovați colaborarea și comunicarea online între elevi prin intermediul

platformelor de învățământ la distanță sau a instrumentelor colaborative,
precum Google Docs sau Microsoft Teams.
8.Personalizarea Conținutului Educațional:

 Utilizați instrumente care permit personalizarea conținutului educațional în

funcție de nivelul de competență și ritmul de învățare al fiecărui copil.
9.Gamificarea Educației:

 Integrați elemente de gamificare pentru a stimula interesul și participarea,

precum puncte, badge-uri și competiții amuzante.
10.Monitorizarea Securității Online:

 Acordați o atenție deosebită securității online. Educați copiii despre

comportamentele sigure pe internet și implementați măsuri de protecție a
datelor.
11.Comunicare Eficientă cu Părinții:

 Mențineți o comunicare eficientă cu părinții prin intermediul platformelor

online, furnizându-le informații despre progresul și activitățile copiilor.
12.Evaluare și Revizuire Constantă:

 Efectuați evaluări constante ale impactului metodelor moderne de instruire,

iar pe baza feedback-ului, ajustați strategiile pentru a îmbunătăți continuu
procesul de învățare.

2. De prezentat public în cadrul orelor de contact direct metode

moderne de instruire din cadrul IET.

 Planul Prezentării:
1. Introducerea:
Scopul Prezentării: Explicarea scopului și beneficiilor metodelor moderne de
instruire în IET.
Conexiune cu Elevii: Relaționați subiectul cu experiențele și interesele elevilor.
2. Definirea IET și Importanța Metodelor Moderne:
Explicare IET: Definiți învățământul electronic și tehnologizat și de ce este
relevant în contextul educațional.
Importanța Metodelor Moderne: Argumentați de ce metodele moderne de instruire
sunt esențiale pentru implicarea activă a elevilor.
3. Exemple de Metode Moderne:
Gamificarea Educației: Prezentați conceptul de gamificare și cum poate fi aplicat
în învățământ pentru a crește angajamentul și motivația elevilor.
Realitatea Virtuală și Augmentată: Explorați cum tehnologiile VR și AR pot aduce
experiențe de învățare captivante și realiste.
Învățarea Bazată pe Proiecte: Ilustrați cum proiectele interactive pot dezvolta
abilități practice și gândire critică.
Platforme de Învățare Online: Prezentați beneficiile utilizării platformelor online
pentru accesul la resurse și comunicare.
4. Demonstrații Practice:
Exemplificări Live: Realizați demonstrații live ale unor activități sau platforme
relevante.
Interacțiune Cu Elevii: Încurajați întrebări și participarea activă a elevilor în timpul
demonstrațiilor.
5. Studii de Caz și Rezultate:
Studii de Caz: Prezentați studii de caz care evidențiază succesul implementării
metodelor moderne în diferite contexte educaționale.
Rezultate și Impact: Discutați despre rezultatele pozitive și impactul metodelor
moderne asupra performanțelor și implicării elevilor.
6. Resurse Disponibile și Accesibile:
Surse Online: Furnizați informații despre resurse online și instrumente disponibile
pentru educatori și elevi.
Instrucțiuni Practice: Oferiți instrucțiuni practice pentru accesarea și utilizarea
acestor resurse.
7. Dezvoltarea Abilităților Prin Metode Moderne:
Gândire Critică și Creativă: Arătați cum metodele moderne pot stimula gândirea
critică și creativitatea.
Comunicare și Colaborare: Evidențiați modul în care metodele moderne
promovează abilitățile de comunicare și colaborare.
8. Sesiune de Întrebări și Răspunsuri:
Angajarea Elevilor: Încurajați elevii să pună întrebări și să împărtășească opiniile
lor.
Răspunsuri Clarificate: Asigurați-vă că răspunsurile sunt clare și complete,
adaptate nivelului de înțelegere al elevilor.
9. Concluzii și Următorii Pași:
Rezumat: Facetați un rezumat succint al principalelor puncte.
Sfaturi Practice: Oferiți sfaturi pentru implementarea metodelor moderne în
practica lor de învățare și studiu.

15. Proiectarea didactică

1. Oferiți recomandări pertinente pentru elaborarea Planurilor:
anuale;metodice, tematice; zilnice, a unei activități.

Elaborarea planurilor anuale, metodice, tematice și zilnice pentru o activitate

educațională reprezintă o parte esențială a procesului de predare și învățare. Iată
câteva recomandări pertinente pentru fiecare tip de plan:

1. Plan Anual:
 Stabilirea Obiectivelor Generale:
Identificați obiectivele generale pe termen lung pe care doriți să le atingeți pe
parcursul anului.
Asigurați-vă că obiectivele sunt aliniate cu curriculumul și nevoile specifice ale
elevilor.
 Planificarea Unităților de Învățare:
Împărțiți anul în unități de învățare corespunzătoare materiei sau domeniilor
specifice.
Stabiliți resurse, activități și evaluări pentru fiecare unitate.
 Incorporarea Evenimentelor și Proiectelor Speciale:
Planificați evenimente, excursii, proiecte speciale și activități extracurriculare care
să completeze procesul de învățare.
 Alocația Timpului:
Stabiliți aproximativ perioadele de timp alocate fiecărei unități și a evenimentelor
speciale pentru a vă asigura că există un echilibru în planificare.
 Flexibilitate și Adaptabilitate:
Fiți deschiși la ajustări în funcție de nevoile în evoluție ale elevilor și de
evenimentele neprevăzute.

2. Plan Metodic și Tematic:

 Obiective Specifice:
Detaliați obiectivele specifice pe care doriți să le atingeți în fiecare unitate sau
temă.
 Resurse și Materiale Didactice:
Enumerați resursele didactice, manualele și materialele pe care le veți utiliza
pentru a atinge obiectivele propuse.
 Strategii Didactice:
Precizați strategiile didactice, metodele și tehnologiile pe care le veți implementa
pentru a facilita procesul de învățare.
 Evaluarea Performanțelor:
Planificați modurile în care veți evalua progresul și înțelegerea elevilor.
Includeți instrumente de evaluare adecvate pentru obiectivele fiecărei unități.
 Adaptabilitate la Diversitate:
Luați în considerare diversitatea grupului de elevi și modurile diferite de învățare.
Includeți strategii pentru a asigura accesul și implicarea tuturor elevilor.

3. Plan Zilnic:
 Stabilirea Obiectivelor Zilnice:
Definește obiectivele specifice pentru fiecare lecție sau activitate zilnică.
 Structurarea Lecțiilor:
Planificați structura fiecărei lecții, inclusiv introducerea, dezvoltarea și concluzia.
Alocați timp pentru activități interactive, discuții și rezolvarea de probleme.
 Resurse și Materiale:
Asigurați resursele, materialele didactice și tehnologiile necesare pentru fiecare
lecție.
 Diversitate în Metodele de Predare:
Folosiți o varietate de metode de predare pentru a menține interesul și a satisface
nevoile diferite ale elevilor.
 Evaluarea și Feedback:
Integrați evaluarea continuă și oferiți feedback elevilor pentru a-i ghida în procesul
de învățare.
 Adaptarea la Ritmul Elevilor:
Fiți pregătit să ajustați planul zilnic în funcție de nivelul de înțelegere și progresul
elevilor.

-Observații Importante:
 Comunicare cu Părinții: Asigurați-vă că informați periodic părinții cu privire
la planurile și activitățile viitoare pentru a implica și implicați părinții în
procesul educațional.

 Reflecție și Îmbunătățiri: Încheiați fiecare perioadă de planificare cu o

sesiune de reflecție pentru a evalua eficacitatea planurilor și a identifica
posibile îmbunătățiri.

Elaborarea planurilor anuale, metodice, tematice și zilnice ar trebui să fie un proces

dinamic și adaptabil, asigurând o abordare bine structurată și flexibilă în predarea
și învățarea activităților.