Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unele din primele explicatii pentru aceasta stare de lucuri, apropiate de intuitiile
simtului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicatie echivaleaza, în
fond, cu afirmatia ca diferitele paturi sociale ar fi înzestrate
ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SOCIALA sCOLARA
Jones si Davis au rafinat modelul lui Heider, insistând asupra atribuirilor interne.
Teoria propusa de ei, a inferentelor corespondente, descrie maniera în care
individul infereaza o dispozitie (o trasatura) a actorului (persoana care desfasoara
comportamentul si asupra careia se face atribuirea) pe baza comportamentului
observat. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea intentiei
actorului, iar pentru a stabili existenta intentiei, observatorul trebuie sa stie daca
actorul este sau nu constient cu privire la efectele actiunii sale, si daca este capabil
de a produce aceste efecte. In cazul în care unul din cele doua elemente ale
intentiei lipseste, atribuirea interna este compromisa. Indivizii sunt interesati sa
faca atribuiri interne (deci sa puna în corespondenta comportamente si dispozitii),
întrucât cauzele din interiorul persoanei sunt stabile si-i fac conduita predictibila.
Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca o dimensiune foarte
importanta a personalitatii, sentimentul propriei eficiente (self-efficacy). Acesta,
definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacitati de a organiza si
duce la împlinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante, trebuie
deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globala a valorii propriei
personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului scolar. Elevii care
obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta caracteristica au rezultate scolare
mai bune. Totusi, trebuie spus ca exista, de exemplu, copii care au un sentiment al
propriei eficiente foarte dezvoltat în ceea ce priveste domeniul literaturii, si au mult
mai putina încredere în fortele lor când e vorba de a înfrunta o problema de
matematica.
PSIHOLOGIE sCOLARA
în anii '50 s-a vorbit mult despre comportamentul autoritar al mamelor din paturile
defavorizate si rolul lui în aparitia unor atitudini ambivalente fata de scoala la
copiii acestora. Ele s-ar afla la baza conflictului dintre elev si autoritatea scolara.
Astazi factorul acesta este considerat mai putin important, interventia lui fiind
modelata de numeroase alte variabile.
întrucât cei mai multi din parintii de astazi nu au posibilitatea sa transmita copiilor
lor un capital semnificativ, sau o fac numai când acestia sunt deja adulti, singura
posibiltate de a-si ajuta copiii sa se împlineasca este de a investi în educatia lor
(Dornbush s.a., 1996). Din pacate, cei din clasele mai putin avute investesc mai
putin si astfel copiii lor sunt handicapati în raport cu cei din clasele superioare.
Aceasta se întâmpla în conditiile în care tocmai indivizii cu status socio-economic
coborât ar avea nevoie de o educatie deosebita, caci pentru ei singura modalitate de
mobilitate sociala o reprezinta frecventarea facultatilor prestigioase.
Dar influenta mediului familial este cu mult mai complexa decât o arata simpla
comparatie între resursele materiale de care dispun familiile din diferitele paturi
sociale. Este foarte cunoscuta, de exemplu, teoria lui Basil Bernstein cu privire la
relatia dintre limbaj si structura sociala. în aceasta perspectiva, grupurile sociale s-
ar deosebi, în cadrul aceleiasi comunitati lingvistice, prin folosirea unor "coduri"
diferite. Bernstein distinge doua coduri lingvistice fundamentale, ce caracterizeaza
cele doua mari categorii socio-economice ale societatii: un cod axat pe
simbolismul concret, continând concepte insuficient conturate, cu semnificatii în
mare parte implicite, folosit mai degraba de indivizii din paturile inferioare, si un
cod elaborat, abstract, cu semnificatii explicite, nuantat si în stare sa transmita idei
din cele mai subtile, ce constituie modalitatea obisnuita de comunicare a celor din
clasele superioare. Primul cod nu numai ca întârzie achizitiile culturale ale copiilor
din familiile defavorizate, dar este responsabil pentru esecul lor scolar ; profesorii
si toate activitatile desfasurate în institutia educativa impun utilizarea codului
elaborat.
PSIHOLOGIE sCOLARĂ
ÎNTREBĂRI:
sunt avantajele oferite de prima si care sunt configuratiile cooperatiste cele mai
eficiente ?
Cum influenteaza identitatea sociala negativa comportamentul elevilor aflati
în situatie de esec scolar ?
Descrieti atribuirile posibile ale unui elev care a primit o nota slaba si reper-
cusiunile acestora asupra sentimentului eficientei personale.
Este în afara de orice îndoiala ca procedând astfel profesorii gresesc. Mai mult, ei
au tendinta de a supraestima corelatia dintre statusul socio-economic si inteligenta
medie sau inferioara si au asteptari mari cu privire la esecul scolar al unor astfel de
copii. Constientizarea generalizarilor grabite si a credintelor legate de randamentul
slab al acestor elevi poate constitui o premisa pentru o actiune educativa adecvata,
tintind sa creeze conditii propice performantelor lor superioare.
Esecul scolar al multor elevi din clasele defavorizate este, din nefericire, o
certitudine. El reprezinta una din problemele mari cu care se confrunta institutia
educativa, Este scoala un facilitator al mobilitatii sociale sau un mecanism pus în
slujba perpetuarii inegalitatilor sociale ? Suntem nevoiti sa admitem ca, în ciuda
straduintei ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reprosa
ca nu face destul pentru a anihila efectele sta-tusului socio-economic al elevilor.
PSIHOLOGIE sCOLARĂ
Unul din criteriile dupa care pot fi diferentiati profesorii înauntrul organizatiei
scolare este experienta pe care o poseda în travaliul cu elevii.