CUM II MOTIVAM PE ELEVI ?

Instabilitatile din societatea romaneasca au afectat in mod cert cultura scolii, diminuand valentele formative, in special sub aspect valoric si comportamental. Inca din 2004, specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei, laboratorul de management educational, publica un raport intitulat Motivatia invatarii si reusita sociala. Cercetarea in speta s-a dorit sa identifice factorii care fac atractiva invatarea in cazul in care sunt promovate modele sociale pozitive. In acelasi timp, s-a urmarit si diminuarea influentelor modelelor sociale indezirabile in educatia tinerilor. S-au analizat modele si contra-modele precum si motivatia alegerii lor. Pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta sunt vedetele TV, sportivii, oamenii de afaceri, modelul oameniilor de cultura ocupand ultimul loc, tipologie care s-a mentinut si in cazul generatiei actuale. Elevii, in ultimii ani, "invata" mai mult din publicatii, emisiuni TV, si din sursele inepuizabile oferite de Internet. Criteriile care au stat la alegerea acestor modele de catre elevi, reliefeaza faptul ca in prim plan apar, realizarea profesionala, notorietatea si banii, educatia, bunatate, sltruismul ocupand ultimele locuri. In privinta contra-modelelor, motivele dominante pentru alegerea lor au fost comportamentele inadecvate(rautate, prostie, violenta, aroganta, vulgaritate) urmate de trasaturi psihice negative(rautate, impulsivitate). Factorii ce tin de scoala, profesorii si consilierii scolari se afla pe ultimele locuri in optiunile elevilor. Inca de atunci se tragea un semnal de alarma, asupra faptului ca elevii chestionati percep rolul scolii ca fiind util in devenirea lor sociala numai in proportie de 33,8 %. Conform studiului aproape doua treimi din subiectii chestionati au declarat ca nu au beneficiat de consiliere in scoala, rezultatul arata carente clare in desfasurarea activitatilor de informare, orientare si consiliere pentru cariera. Inca odata apare relevanta disonantei cognitive pentru educatie, elevii primind astfel feedback-uri neplacute asupra performantelor lor academice, vezi si bacalaureat 2011. De exemplu, un elev care a avut in liceu numai note mari deseori nemeritate, primind o nota sub cinci, aceasta ii creeaza clar o anumita stare de disconfort, nota obtinuta fiind inconsistenta cu propria lui imagine despre sine (cazuri destule prezentate de massmedia in aceasta perioada). Ideal ar fi ca elevul care a trecut printr-o astfel de stare sa decida singur ca a venit timpul sa invete, pentru ca sa nu mai fie plasat intr-o astfel de situatie. In acelasi timp, trebuie sa tinem cont ca personalitatea elevului este un sistem deschis, care in procesul formarii sale trebuie sa asimileze atat influente sociale cat si cunostiinte obiective si valori intelectuale. Dezvoltarea inteligentei, afectivitatii, caracterului trebuie sa se realizeze in scoala in toate ciclurile de invatamant. Pentru ca procesul invatarii sa aiba rezultatele dorite trebuie prevenita formarea unor trasaturi

negative de personalitate (motivatie si atitudine negative fata de invatare, anxietate, tulburari precarateriale, respectiv ameliorarea acelor caracteristici individuale (hiperactivitate, instabilitate, rezistenta redusa la efort), care ar frana integrarea armonioasa a copilului in viata scolara, si apoi la varsta adulta, in cea socio-profesionala. Motivatia este legea de baza a organizarii si functionarii sistemului personalitatii, si cauza interna a comportamentelor si actiunilor orientate spre scop. Trebuie inteles inca odata ca invatarea este in sine un act de conduita. Emotivitatea, tensiunile emotionale, oboseala mai ales intr-o "situatie stresanta" de examen, poate determina insa si rezultate sub nivelul aptitudinilor sale reale. Succesele sau esecurile inregistrate in diferite faze ale invatarii pot mobiliza sau demobiliza elevul in cursul indeplinirii sarcinii de invatare. Nereusita, mai ales daca se asociaza cu nemultumirea si critica parintilor, poate genera o motivatie scolara negativa. Ca si consecinta elevul va respinge ideea de a mai invata, pentru ca se va simti descurajat de propriul esesc si de nemultumirea celorlalti, motivatiile neinvatarii deriva cert din insuccesele suferite. Lipsa aptitudinilor pentru o anumita materie, trebuie compensata prin sustinere morala din partea familiei si a profesorilor, pentru a nu mai asista la gesturi disperate ale tinerilor care nu au reusit promovarea examenului de bacalaureat. Astfel insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este inca odata confirmata prin rezultatele slabe de la Bacalaureat 2011.

************************************ CUM MOTIVAM ELEVII SA NU MAI COPIEZE LA EXAMENE

Chiar si elevii exemplari vor recunoaste ca au copiat macar o data la un examen. Si daca un adult le poate spune ca nu au procedat corect, si el isi va aminti cum, la un moment dat, i-a suflat cineva la lucrarea de la istorie. Problema nu ar fi ca elevii au un simt al moralitatii redus. Ei stiu ca trisatul nu e cea mai buna idee. Reducerea procentajului de elevi care triseaza ar consta in modificarea modului in care sunt prezentate examenele de catre profesori, sustine Eric Anderman, profesor de politici educationale la Universitatea din Ohio. El sustine ca atunci cand obiectivele finale ale unui curs sunt prezentate elevilor la clasa, numarul de elevi care triseaza sau sunt tentati sa triseze se diminueaza drastic, arata EScienceNews. "Stim cand, de ce si cum triseaza elevii. (...) Stim cum sa ii motivam pe elevi in asa fel incat sa nu mai copieze la examene. Problema este ca ceea ce stim nu se pune in practica in scoli", spune Anderman, care a participat pe 8 august la intalnirea anuala a Asociatiei Americane de Psihologie. Unele studii realizate in Statele Unite arata ca 80% dintre elevii cu rezultate bune la invatatura si pana la 75% din studenti au recunoscut ca au trisat la un moment dat, iar procentajul a crescut in ultimii 50 de ani. Mai mult, unul din studii a aratat ca 21% dintre elevi spun ca trisatul este "inacceptabil", insa triseaza oricum. Si peste toate parintii au prostul obicei de a inchide ochii la greselile pe care le fac odraslele lor.

Baietii triseaza mai mult decat fetele, iar elevii ambitiosi, care vor sa aiba mereu nota 10 sau cei impulsivi triseaza si mai mult. Insa, unul dintre studiile lui Anderman are o importanta majora: s-a demonstrat ca, pe masura ce avanseaza in ciclurile scolare, elevii triseaza mai des. "In timpul tranzitiei de la un ciclu la altul, profesorii schimba modul in care vorbesc cu elevii. Daca in scoala generala profesorul punea accentul pe cat de distractiv este sa inveti, pe masura ce cresc incep sa le spuna ca joaca nu mai e joaca si notele pe care le iau conteaza", spune Aderman, adaugand ca acest lucru are un impact asupra procentajului de elevi care triseaza. El sustine ca daca elevii au o buna intelegere asupra a ceea ce trebuie sa invete, au cele mai putine motive sa triseze. Foarte rar, insa, profesorii isi mai bat capul cu asa ceva. "Testele standardizate se dau in continuare. Insa nu trebuie sa vorbim despre ele ca si cum ar fi scopul ultim al procesului de invatare. Aceasta atitudine produce stres si anxietate si la elevi si la profesori, si asta duce la trisat", spune Anderman.

*********************************