Tema: Stresul

organizațional
Realizat: Irina UCRAINEȚ, profesoară la discipline
economice, grad didactic superior
COLEGIUL POLITEHNIC DIN BĂLȚI
 Cum opunem rezistență conflictelor
și stresului la locul de muncă?

• Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără

printre cele mai mari provocări în materie de securitate și
sănătate în muncă. Acestea au un impact semnificativ asupra
sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale.
Stresul a devenit o componentă zilnică a vieții noastre și este
unul dintre principalii inamici ai societății moderne. Acesta
poate afecta pe oricine, poate fi declanșat de o multitudine de
motive și poate produce o serie de efecte negative asupra
sănătății.
• Stresul reprezintă o presiune pe care o resimțim atunci când suntem copleșiți de
activitățile zilnice sau de o situație anume – fie la locul de muncă, în trafic, în relațiile
de familie, în relațiile cu prietenii etc. Orice aspect care este perceput drept amenințare
la bunăstarea personală poate fi o sursă de stres, având efecte negative asupra
organismului nostru.
• Totuși, nu putem afirma că stresul este în totalitate negativ, acesta fiind un element
esențial pentru supraviețuirea omenirii, de-a lungul timpului. Stresul este reacția
normală de apărare a organismului împotriva pericolului, oricare ar fi acesta.
• Totodată, stresul apare, în mod firesc, în anumite situații, cum ar fi înainte de un
interviu pentru un nou loc de muncă, un examen, un eveniment etc.
• Când apare o sursă de stres, organismul își activează resursele interne pentru a se
proteja. Responsabilă pentru acest lucru este reacția organismului de tipul „luptă sau
fugă” (în engleză: „fight or flight”), generată de o arie a creierului numită hipotalamus.
 Evenimente majore din viață care pot fi surse de stres sunt:

• Probleme la locul de muncă sau retragerea la • Practicarea unei meserii periculoase;

pensie; • Un dezechilibru între viața personală și cea
• Lipsa timpului liber sau a banilor; profesională, prea multe ore de muncă sau un loc
• Pierderea unei persoane dragi; de muncă ce produce stres;

• Probleme în familie; • Pierderea unei sarcini;

• Probleme de sănătate; • Sarcina și apariția unui copil;

• Schimbarea locuinței; • Timpul petrecut într-un trafic aglomerat;

• Relațiile, căsătoriile, despărțirile; • Probleme cu vecinii;

• Supraviețuirea dintr-un accident, un eveniment • Expunerea la zgomote excesive, aglomerație,

nefericit sau o boală care a pus viața în pericol; poluare;

• Îngrijirea unei persoane apropiate care suferă de • Nesiguranța sau așteptarea unui eveniment
o boală cronică (de exemplu, demență); important.
• Lucrătorii sunt confruntați cu stresul când solicitările de la locul de muncă sunt prea
mari, depășindu‑le capacitatea de adaptare. Pe lângă problemele de sănătate psihică,
lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave
de sănătate fizică, de exemplu afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
• La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța economică
generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul (prezența lucrătorilor la locul
de muncă când sunt bolnavi sau când nu își pot îndeplini în mod eficient sarcinile de
serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi
decât cele care au la bază alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și
la creșterea ratei de pensionare anticipată. Estimările costurilor suportate de
întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile,
ridicându-se la miliarde de euro la nivel național.
 Cauzele exacte ce pot cauza stări de stres la locul de muncă
• Taskurile de la serviciu (monotone, neplăcute, plictisitoare, multitasking constant etc.).
• Volumul și ritmul de munca (prea mult sau prea puține lucru de făcut, presiunea timpului, termene limită nerealizabile etc.).
• Programul de lucru (orar strict și inflexibil, perioade de munca lungi, ore nesociale, ore suplimentare neplanificate, program de lucru
gândit greșit etc.)
• Control și participare (lipsa participării în decizii, lipsa controlului asupra metodelor de lucru, asupra ritmului și asupra mediului -
incluzând aspecte de securitate și de sănătate)
• Dezvoltarea carierei (probleme legate de promovare, sisteme de evaluare neclare ori nedrepte, salariu, insecuritatea jobului, supra/sub
calificare etc.)
• Rolul în organizație (rol neclar, roluri conflictuale în cadrul aceleiași funcții, supra-supervizare etc.)
• Relațiile interpersonale (supervizare inadecvată, nefavorabilă sau nechibzuită, relații slabe cu colegii, bullying sau hărțuire, izolare,
proceduri inexistente legate de soluționarea problemelor sau a plângerilor etc.)
• Cultura organizatională (comunicare și leadership slabe, lipsa clarității asupra obiectivelor și structurii organizaționale etc.)
• Interferența între serviciu și viata personală (lipsa suportului legat de probleme domestice, lipsa suportului legat de problemele de la
serviciu, cerințe conflictuale între serviciu și acasă etc.)
• Disconfort fizic (mediu de lucru neprielnic, foarte solicitant și inconfortabil)
• Dezorganizare (atât din punct de vedere organizațional, cât și din punct de vedere individual);
• Discriminare.

Simptome fizice
Transpirație;
Durere în piept sau de spate;
Spasme musculare;
Disfuncție erectilă, pierderea
libidoului;
Stări de leșin;
Dureri de cap;
Boli cardiovasculare;
Tensiune arterială mare;
Sistem imunitar slăbit;
Dureri musculare;
Tulburări nervoase;
Dificultăți legate de somn;
Probleme digestive.
Simptomele stresului
Simptome emoționale
Furie;
Anxietate;
Epuizare;
Probleme de concentrare;
Oboseală accentuată;
Sentiment de nesiguranță,
neliniște;
Pierderi de memorie;
Iritabilitate;
Obiceiul de a-și roade unghiile;
Stare de tristețe.
Simptome comportamentale
Tendința de a mânca prea mult
sau prea puțin;
Izbucniri nervoase și bruște;
Abuz de droguri și alcool;
Consum mai mare de tutun;
Izolare socială;
Plâns frecvent;
Probleme în relație;
Dureri cronice.
 Tipuri de stres
Specialiștii susțin că stresul poate fi de mai multe tipuri:
- stres acut;
- stres acut episodic;
- stres cronic;
- stresul oxidativ.
 Stres acut

• Este stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună formă de stres.
Toată lumea trece prin stres acut, fiind reacția imediată a organismului la situații și
provocări noi.
• Este cauzat adesea de gândurile generate în urma presiunii unor evenimente care
tocmai au trecut sau care urmează să se întâmple în viitorul apropiat. Odată ce
acestea au loc, sursa de stres dispare.
• Nu are efecte pe termen lung, iar simptomele includ dureri de cap și probleme
digestive. Totuși, episoadele repetate de stres acut pe o perioadă îndelungată se pot
transforma în stres cronic, având, astfel, efecte negative asupra organismului.
 Stres acut episodic

• Persoanele care experimentează frecvent stări de stres se confruntă cu

episoade de stres acut. De exemplu, o persoană care are prea multe sarcini
la locul de muncă poate prezenta simptome de stres episodic. Acestea
includ iritabilitate și încordare, care pot afecta relațiile cu cei din jur.
• Persoanele care își fac prea multe griji, din diferite motive, în mod
constant, se pot confrunta, de asemenea, cu acest tip de stres. Acesta poate
duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
 Stres cronic

• Este cel mai periculos tip de stres și produce efecte pe o perioadă lungă de
timp. O situație materială precară sau o relație nefericită poate cauza stres
cronic – atunci când o persoană nu vede nicio scăpare și nu mai poate
căuta soluții. Uneori, poate fi cauzată și de o experiență traumatizantă
avută în timpul vieții.
• Din păcate, stresul cronic poate avea efecte neobservabile, deoarece
persoana respectivă se poate obișnui cu acestea, în timp ce simptomele
pot include gânduri suicidare și violență.
 Stresul oxidativ
Acesta apare atunci cand în organismul nostru există un dezechilibru între radicalii liberi
(oxidanți, care au potențial nociv) și antioxidanți (substanțe prin care corpul combate
radicalii liberi și elimină toxinele).
Efectele stresului oxidativ includ: diabet; ateroscleroză; afecțiuni inflamatorii;
hipertensiune arterială; boli cardiovasculare; boli neurodegenerative, precum Parkinson și
Alzheimer; cancer; îmbătrânire prematură.
Surse ale radicalilor liberi:
• Poluare;
• Fum de țigară;
• Expunerea la substanțe toxice;
• O alimentație bogată în zahăr, grăsimi și alcool;
• Nicotină.
Factorii care contribuie la starea de stres sunt:

• Mediul înconjurător (locul de muncă, școala, relațiile personale, de

familie);
• Stilul de viață;
• Problemele emoționale și personale.
 Stresul la locul de muncă
Locul de muncă poate fi o sursă de stres acut sau cronic. Simptomele stresului cauzat
de locul de muncă sunt:
• Incapacitatea de a controla ceea ce se întâmplă;
• Sentimentul de fi blocat la un loc de muncă nedorit și incapacitatea de a găsi soluții;
• Conflicte cu colegii sau cu managerul;
• Suprasolicitare, prea multe sarcini de îndeplinit.
Dacă o persoană experimentează vreun simptom din cele enumerate mai sus, stresul
este inevitabil. O soluție este fie renunțarea la locul de muncă respectiv, fie încercarea
atingerii unui echilibru între viața profesională și cea personală. Altfel, se va instala
epuizarea fizică și psihică (sindromul burnout).
• https://www.youtube.com/watch?v=dB7_UX_bgfU
• https://www.youtube.com/watch?v=j1Kud24CR2g
 Efectele stresului

Efectele stresului asupra sănătății:

• Apariția bolilor cardiovasculare;
• Apariția diabetului de tip 2;
• Probleme cu sistemul digestiv;
• Slăbirea sistemului imunitar;
• Insomnii;
• Dureri musculare, dureri de cap;
• Disfuncții erectile sau impotență.
Efectele stresului asupra planului emoțional:
• Apariția depresiei;
• Apariția anxietății, care, pe termen lung, se poate transforma în tulburare de anxietate;
• Stări de furie, agitație, frustrare.
Efectele stresului asupra modului de gândire:
• Reducerea capacității de concentrare;
• Apariția pierderilor de memorie;
• Apariția unei stări de apatie;
• Incapacitatea de a lua decizii etc.
Efectele stresului asupra comportamentului:
• Poate duce la abuz de alcool și de tutun;
• Predispoziție la accidente;
• Probleme cu greutatea;
• Comportament obsesiv-compulsiv;
• Stări de nervozitate etc.
 Managementul stresului
Conform specialiștilor, există câteva modificări ale stilul de viață care vă pot ajuta
pentru a gestiona și preveni stresul:
• Practicarea unei activități fizice: deja sunt bine-cunoscute beneficiile pe care le are
sportul asupra stării fizice și psihice;
• Reducerea consumului de alcool, cofeină, tutun sau alte substanțe – pentru că
acestea agravează simptomele stresului;
• Adoptarea unei alimentații echilibrate: o alimentație sănătoasă, bazată pe consumul
de fructe și legume contribuie la un sistem imunitar puternic în fața stresului;
• Prioritizarea programului zilnic: este indicat să vă organizați activitățile zilnice
pentru a nu vă simți copleșiți;
• Practicarea unor tehnici de relaxare: yoga, meditațiile, masajul de relaxare sau un
ceai pot fi de folos pentru combaterea stresului la finalul unei zile încărcate. Tehnicile
de respirație se pot dovedi, de asemenea, utile pentru a vă ajuta să vă relaxați;
• Comunicarea cu cei apropiați: familie, prieteni, colegi despre ceea ce vă
îngrijorează;
• Găsirea propriul remediu la stres: atunci când vă confruntați cu situații stresante,
este indicat să faceți ceva ce vă face plăcere, cum ar fi cititul, plimbările în natură, să
ascultați muzică sau să vă întâlniți cu un prieten;
• Un somn odihnitor, de 7 – 8 ore pe noapte;
• Menținerea unei vieți sociale active – chiar dacă pandemia de COVID-19
înregunează acest aspect, putem muta interacțiunile sociale în mediul online;
• Evitarea situațiilor conflictuale inutile.
Managementul stresului este util pentru că:
• Elimină sau schimbă sursa de stres;
• Schimbă modul în care privim o situație stresantă;
• Diminuează impactul pe care stresul îl poate avea asupra corpului;
• Ne învață alternative pentru a face față stresului.
Pentru o bună gestionare a stresului, este important să:
• Înțelegeți ce situații vă fac să vă simțiți stresat;
• Înțelegeți ce puteți și ce nu puteți controla;
• Încercați să faceți lucruri care vă fac să vă simțiți bine și fericiți în fiecare
zi.
 Tratamentul stresului
• Pe termen lung, stresul poate deveni periculos, astfel că, dacă experimentați
simptome ale stresului și nu puteți depista cauzele, este necesar să apelați la
ajutor medical specializat, și anume la consiliere psihologică, pentru a găsi
metode de gestionare.
• Un psihoterapeut vă poate ajuta să identificați și să eliminați cauzele stresului,
recomandând tratamentul adecvat în funcție de simptome. Ședințele de
psihoterapie individuală și tehnicile de relaxare se pot dovedi utile în acest
sens. Medicația nu este necesară, decât dacă suferiți de alte boli, precum
depresie sau anxietate, însă această decizie va fi luată de către specialiști.
 Cum scăpăm de stres?
• Apelarea la serviciile unui psiholog profesionist.
• Nu te izola! Fii aproape de familia și prietenii tăi.
• Promovați un stil de viață sănătos (alimentație, sport, regim, somn).
• Activităţi de divertisment.
• Timp pentru tine (vacanţele, pauzele, weekend-urile, evenimentele etc.).
 Stresul are și efecte pozitive

Răspunsul organismului la stres poate fi extrem de util in momentele in care te afli in

fata unui pericol fizic. Nivelul crescut de adrenalina iti permite in acele situatii sa duci
la bun sfarsit actiuni pe care nu iti imaginai ca le poti face.
Manifestat pe termen scurt, stresul te ajuta sa faci fata mai bine provocarilor, chiar si
situatilor extreme, cum sunt dezastrele naturale (cutremure, incendii) sau amenintarile
de sanatate interne (semnele transmise de organism cand sistemul circulator se afla in
colaps).
Doi cercetatori de la Harvard, Robert M. Yerkes si John D. Dodson, au demonstrat ca
“putin” stres nu este neaparat rau. Potrivit acestora, performanta si eficienta cresc odata
cu nivelurile de stres si anxietate. Insa, pana la un anumit punct. Recomandarea lor este
sa nu depasim acest nivel optim de stres, care ne ajuta doar pe perioade scurte de timp.
 4 moduri în care stresul pe termen scurt te ajută:
1. Stimulează capacitatea intelectuală. Un nivel scăzut de stres stimulează producerea
substanțelor chimice din creier numite neurotrofine și intărește conexiunile dintre
neuroni. De fapt, acest lucru poate fi mecanismul primar prin care mișcarea (un factor de
stres fizic) ajută la creșterea productivității și a capacității de concentrare, susține dr.
Richard Shelton de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Alabama din
Birmingham, Statele Unite ale Americii. În plus, factorii de stres psihologic pe termen
scurt pot avea un efect similar.
2. Crește imunitatea - pe termen scurt. "Atunci când organismul răspunde la stres, se
pregatește pentru o posibilă infecție sau un alt tip de atac. Astfel, produce o cantitate
suplimentară de interleukine - substante chimice cu rol în reglarea sistemului imunitar",
explică dr Richard Shelton. Și studiile pe animale susțin aceasta idee. Un studiu realizat
in 2012 la Stanford a constatat o mobilizare masivă de mai multe tipuri de celule ale
sistemului imunitar în sângele șoarecilor de laborator, după ce i-au suspus pe aceștia unui
nivel moderat de stres.
3. Te face mai puternic. Invățând să faci față unor situatii stresante, oragnismul va
gestiona mult mai ușor viitoarele situații asemănătoare. Aceasta idee stă inclusiv la
baza antrenamentelor soldaților americani SEAL. “Expunerea repetata la
evenimente stresante ajuta organismul sa dezvolte un mecanism de control atât fizic,
cât și psihologic”, susține dr. Shelton.
4. Te motivează să reușești în ce-ți propui. Stresul pozitiv, cunoscut în
comunitatea stiintifică sub numele de eustres, poate fi exact ceea ce-ți lipsește
pentru a îndeplini o sarcină importantă. "Gândește-te la un termen limită. Iți apare
constant în minte și te va stimula astfel încât să gestionezi situația, mai eficient, mai
rapid și mai productiv", consideră dr. Shelton. Cheia este să vezi situațiile stresante
ca provocări carora le poți face față și nu ca fiind copleșitoare, de nedepășit.
 Activitate/joc
• Mirosim flori și suflăm lumânări! Inspirăm ca și cum am mirosi o floare și
expirăm ca și cum am sufla lumânările de pe un tort.
• Pisica leneșă se trezește! Prefaceți-vă că sunteți o pisică leneșă care tocmai s-
a trezit dintr-un pui de somn lung și minunat. Căscați larg. Apoi mieunați o
dată. După care, întindeți-vă brațele, picioarele și spatele – încet ca o pisică –
și relaxați-vă.
• Pene și statui! Prefaceți-vă că sunteți o pană care plutește prin aer timp de
aproximativ 10 secunde. Brusc, înghețați și transformați-vă într-o statuie. Nu
vă mișcați! Apoi, relaxați-vă încet pe măsură ce vă transformați din nou în
pana plutitoare. Repetați, asigurându-vă că încheiați jocul într-o stare relaxată
de pană plutitoare.
 Potrivit cercetărilor revistei Headhunter (2017), aproximativ unul din cinci angajați
ai companiilor sunt supuși stresului la locul de muncă. Aproximativ 18% dintre angajați sunt
expuși zilnic în timpul zilei de muncă la stres emoțional. S-a demonstrat că, datorită
emoționalității lor naturale, femeile sunt mai des supuse la situații stresante decât bărbații.
Rezultatele cercetării sunt următoarele:
 Vârsta angajaților care sunt cel mai des expuși la stres este de 25 ... 45 ani.
 Expunerea la stres la bărbați - 15%, la femei - 21%.
 Cele mai „stresante” și agitate profesii (afaceri): asigurări, achiziții, gestionarea personalului,
turism, consultanță.
Factori care afectează apariția stresului la locul de muncă: volum mare de muncă
(48%), termene limită pentru îndeplinirea sarcinilor (39%), necesitatea de a lucra
într-un ritm crescut (30%).
Aproximativ 80% dintre angajați încearcă să amelioreze stresul emoțional folosind
diverse metode: hobby-uri - 47%, comunicare cu prietenii și familia - 40%,
conversații „sincere” cu colegii - 20% și contactarea unui psiholog - 2%.
Aproximativ 26% dintre femei iau sedative. Restul de 20% dintre angajați nu
reacționează în niciun fel la situații stresante.
 Cum procedăm dacă...

1. Imaginați-vă că în transportul public cu care vă deplasați se începe o ceartă. Ce faceți?

2. Stați la coadă într-un magazin de tip Metro sau Kauflad. Cineva încearcă să evite rândul de
15-20 persoane. Cum procedați?
3. Imaginați-vă că colegul/prietenul Dmv v-a propus să analizați o lucrare experimentală a sa,
care are idei îndrăznețe și efective, dar și erori. Știți că părerea Dmv este decisivă. Ce veți
face?
4. La restaurant ați observat că chelnerul a inclus mai multe sucuri decât ați comandat. Cum
procedați?
5. Sunteți la odihnă într-o zonă de agrement. Administratorul este ocupat de alte probleme,
decât cele de serviciu. El se distrează, în loc să se preocupe de monitorizarea activităților
din hotel și restaurant, varietatea meniului, securitatea zonei de agrement, nivelul de
deservire a clienților etc. Vă supără acest lucru?
6. Superiorul Dmv prezintă un plan de lucru pe care îl considerați irațional. I-ați sugera
planul Dmv, pe care îl considerați mai efectiv?
 Concluzii
Deși stresul este o parte normală a vieții, uneori poate fi copleșitor
și poate deveni nociv pentru starea noastră psihică și fizică. Din
fericire, există metode de a face față și de a minimiza efectele negative,
odată ce acestea sunt conștientizate.

Stresul este un laborator de studiu care ne învaţă mereu

cum să rezolvăm cu succes dificultăţile pe care le
întâmpinăm în viaţă.
definiţie de Merrill F. Raber