Buna ziua!

Stresul este un dragon important,

care trebuie ucis - sau cel puţin
domesticit - în viaţa ta.
 Stresul
profesion
al

Elena Anton

CEMCPMFSM
Profesor psihologie medicală
Master în ştiinţe sociale
Formator Sindical de nivel naţional
Ce înţelegeţi prin stres?
 Definitie:

Stresul poate fi definit ca

o stare de dezechilibru, o reactie
anormală, nefavorabilă a
organismului uman provocat de
momente tensionate trăite
repetat.
Tipologii ale stresului
 Tipologii
Eustresul reprezintă o stare psihică cu
tonalitate afectivă pozitivă puternic
exprimată, care nu devine niciodată
cronică.

Disstresul desemnează starea psihică

cu tonalitate afectivă negativă, cu
efecte nocive asupra persoanei.
Semne alarmante ale
stresului
 10 semne alarmante ale
stresului
 Transpiraţia
 Clipitul execesiv
 Stomacul deranjat
 Scrîşnitul din dinţi
 Mormăitul
 Mătraţa
 Performanţele
 Gura uscată
 Pielea iritată
sexuale slabe
 Obiceiurile proaste
 Lucru individual

Ce vă stresează?
Enumaraţi factorii ce vă stresează în ordine
desrescândă, de la foarte mult – la puţin
Cauzele apariţiei
stresului
1. FACTORII EXTERNI

 Schimbări majore în viaţa voastră

 Mediul
 Evenimente imprevizibile
 Familia
 Locul de muncă
 
2. FACTORII INTERNI

 Temerile

 Cele mai comune sunt: frica de zbor, frica de înălţime şi teama

de a vorbi în public.

 Incertitudinea

 Există foarte puţini oameni cărora nu le place să ştie ce s-ar

putea întâmpla.

  Convingerile

 Acestea ar putea fi atitudini, opinii sau așteptări.

 Studiu de caz
Prin ce se manifestă
la Dumneavoastră
stresul?
Simptome
specifice
stresului:
 Simptome fizice:
 cefalee  stare de leşin
 hipertensiune  transpiraţie excesivă
 stare de oboseală
 susceptibilitate la alergii
 lipsa relaxării
 constipaţie sau diaree
 indigestie
 palpitaţii
 creştere sau scădere

 dificultăţi rapidă în greutate

respiratorii  frecvente răceli, gripe
 stare de vomă sau alte infecţii minore
 iritaţii ale pielii
 Simptome pe plan intelectual
 dificultăţi în luarea deciziilor  erori

 tulburări de memorie  intuiţie scăzută

 incapacitate de concentrare  persistenţa gândirii negative

 tulburări  gândire pe termen scurt mai

ale somnului
 stare mult decât pe termen lung
de îngrijorare
 decizii pripite
 lipsă de ordine în gândire
 Simptome pe plan emoţional
nervozitate şi iritabilitate
anxietate, sentiment de
insecuritate
lipsa entuziasmului
proastă dispoziţie
lipsa simţului umorului
sensibilitate mare la critici
alienare
mai multă suspiciune
mai puţină satisfacţie în viaţă
deprimare
lipsa motivaţiei
sentiment de încordare nervoasă subestimare, pierderea încrederii în sine
mai multă îngrijorare fără motiv lipsa satisfacţiei în muncă
 Schimbări de comportament
tendinţa de a minţi pentru a acoperi
nelinişte, agitaţie
greşelile
sociabilitate redusă
comportament necorespunzător
pierderea apetitului sau supra-
(tendinţa de a se certa, abuzuri verbale
alimentare
etc.)
consum mai mare de alcool
productivitate redusă
consum mai mare de ţigarete
predispoziţie spre accidente de muncă
continuarea lucrului acasă
dificultăţi în vorbire ( bâlbâială,
prea preocupat de problemele de
tremur al vocii)
serviciu pentru a se relaxa şi a se ocupa
 insomnie
de propria persoană
Etapele adaptării
la stres
 Etapele adaptării la stres

 Stadiul de alarmă 

 Stadiul de rezistenţă

 Stadiul de epuizare
 1. Stadiul de alarmă
• şocul (faza pasivă, care slăbeşte organismul),
• contraşocul (faza de apărarea activă în care
apare  răspunsul de tip "luptă sau fugi",
crescând peste normal forţa şi apoi rezistenţa
organismului).

Organismul declanseaza o serie imediata de

reactii pentru a neutraliza agentul stresor fizic
sau psihic (stimulare suprarenaliana).
Doarece initial sistemul imun este deprimat,
nivelul normal de rezistenta la stres este
diminuat si deci organismul este mai susceptibil
la infectii si boala.
 2. Faza de rezistenta.

 Daca reactia de alarma nu reuseste sa

neutralizeze agentul stresor, organismul isi
schimba atitudinea si incearca sa se adapteze.
In aceasta faza sunt potentate mecanismele de
rezistenta la boala, cu cresterea activitatii
sistemului imunitar (adenopatii).
 3. Faza de epuizare.
Organismul este incapabil sa lupte impotriva
stresului la infinit si datorita acestui fapt are
loc, la un moment dat, o prabusire a sistemului
de rezistenta imuna.
Mecanismele de aparare sunt depasite si se
instaureaza ceea ce Selye a definit “Boala de
adaptare” (ulcer, astm, etc).
Graficul răspunsului la
stres:
Akioshi
Kitaoka
 Testul Kitaoka

Dacă ai senzația că “imaginile se

mişcă încet”, înseamnă că eşti
încordat.
Dacă imaginile se mişcă rapid,
înseamnă că eşti extrem de stresat.
Dacă imaginile “nu se mişcă”,
înseamnă că nu eşti stresat.
Consecinţele stresului
 Consecinţele negative
ale stresului
 Af. digestive (ulcere, rectocolite hemoragice),

 Af. respiratorii (astm),

 Af. cutanate (psoriazis, anumite eczeme, vitiligo),

 Af. endocrine (boala lui Basedow, diabet)

 Af. ale  sistemului circulator (hipertensiune, infarct)

  Der. nervoase (nevroză, anxietate, depresie),

  Numeroase alte tulburări  (insomnia, hipercolesterolemia, cefaleea,

tulburările senzoriale, frigiditatea, impotenţa, etc.) pot avea o legătură

directă sau indirectă cu stresul.

 Consecinţele pozitive ale
stresului

  În ceea ce priveşte stresul blând 

(formele de stres care nu trec în
stadiul de rezistenţă), aşa cum este
de pildă urcatul unui deal, un duş mai
rece sau masajul anticelulitic, acesta
produce efecte favorabile asupra
corpului, deoarece stimulează
moderat şi pe o perioadă scurtă,
sistemul nervos şi cel endocrin.
“Stresul este foarte
sanatos, pentru ca iti da
energia de care ai
nevoie sa traiesti. Fara
el, nu ai avea energia
care iti trebuie pentru a
actiona”

dr. Jacob Teitelbaum

Emotiile si sentimentele intense ajuta la
eliberarea cortisolului si adrenalinei pentru
un imbold de energie, care te determina sa
reactionezi atunci cand ai nevoie (ca atunci
cand o iei la fuga ca sa nu fi lovit de o
masina).

Stresul devine periculos si nesanatos

atunci cand capata o intensitate mare si
dureaza o perioada indelungata, fara a fi
eliberat prin activitate fizica sau reactii
emotionale.
 Strategii
organizaţionale de
prevenire a stresului
ocupaţional
 Strategii organizaţionale
de prevenire a stresului
ocupaţional
sunt destul de simple, ele constând în
realizarea unui mediu de muncă adecvat din
punct de vedere al caracteristicilor muncii,
al relaţiilor de muncă, al structurii
organizaţionale şi realizarea unei culturi
organizaţionale sănătoase.
Designul muncii trebuie să îndeplinească
anumite condiţii pentru a crea un climat
organizaţional pozitiv, fără stres.
 Climatul organizaţional
pozitiv trebuie:
 să permită utilizarea abilităţilor şi
libertăţii angajatului;
 sarcinile de muncă să fie suficient de
variate şi provocatoare pentru a
menţine interesul angajatului;
 să se asigure că sarcinile nu vin în
contradicţie cu interesele personale şi
că ele asigură o desfăşurare coerentă a
muncii;
 să primească feedback asupra
performanţelor obţinute;
 să permită exercitarea responsabilităţii
de către angajat;
 să permită individului să participe la
deciziile care-i privesc propria muncă;
 să permită învăţarea profesională şi să
se asigure scopuri clare, care nu vin în
contradicţie cu scopurile altora.
 Cum scăpaţi de stres?

Lucrul în grup
 Strategii
de
adaptare
 
la stres
 Strategii de coping
desemnând un ansamblu de
mecanisme şi conduite pe care
individul le interpune între el
şi evenimentul perceput ca
ameninţător, pentru a stăpâni,
a ţine sub control, pentru a
tolera sau diminua impactul
acestuia asupra stării sale de
confort fizic şi psihic.
1. Strategiile de evitare
conduc la orientarea individului catre activitati de
substituire comportamentala sau cognitiva tinzând
spre eliminarea tensiunii emotionale (activitati
sportive, jocuri, relaxare, etc.).
Printre strategiile de evitare se enumera si o alta
subgrupa mai putin adaptativa - cea a
strategiilor de fuga - individul crede, de
exemplu, ca scapa, se elibereaza de stres,
daca bea, fumeaza sau foloseste
medicamente;
în realitate este vorba doar de un ragaz
temporar, putin eficace si cu efecte secundare,
pe termen mai mult sau mai putin lung,
nedorite, nocive pentru organism, atunci când
situatia stresanta dureaza mai mult.
2. Strategiile de
vigilenta

directioneaza atentia individului spre

situatia stresanta pentru a o controla
si preveni efectele stresului.
Aceste strategii prezinta doua forme:
 de cautare a unui plus de informatii si de
punere în actiune a unor
 solutii de rezolvare a situatiilor.

Acest tip de strategii conduc la scaderea

tensiunii emotionale facilitând controlul
asupra situatiei.
Pot provoca însa si intensificarea starii
emotionale, atunci când informatiile
suplimentare indica o mai mare gravitate a
situatiei decât cea apreciata initial si/sau
imposibilitatea de a o rezolva.
 Sugestii pentru
managementul stresului
 Gestionarea timpului (matricea Eisenhower)

 Gîndirea pozitivă

 Comunicarea

 Stilul de viaţă sănătos

 Va mulţumesc!

Stresul este un laborator de studiu

care ne învaţă mereu cum să rezolvăm
cu succes dificultăţile pe care le
întâmpinăm în viaţă.