Stres,supraincarcare

si adaptabilitate
Proiect realizat de Ilina Crina
 Ce este stresul ?
Stresul este în esență răspunsul corpului nostru la orice formă de posibilă amenințare. Atunci când
percepi un pericol – chiar dacă este unul real sau imaginar – corpul răspunde automat la acesta, printr-un proces
denumit reacție de „fugă sau luptă” (fight or flight reaction).
Din punct de vedere fiziologic, când o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde
prin eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizolul), care activează starea de urgență a corpului.
Inima îţi bate mai tare, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, respirația se intensifică și simțurile devin
mai ascuțite. Astfel, corpul tău are mai multă energie și rezistență, are un timp de răspuns mai scurt și este
pregătit să se lupte sau să fugă din fața pericolului pentru a supraviețui.
Așadar, stresul nu este cu necesitate negativ. Din contră, stresul este o formă naturală de răspuns la
amenințările din jur și reprezintă un mod prin care corpul se protejează de pericolele din mediul înconjurător.
Atunci când nivelul stresului este sănătos, acesta te poate ajuta să fii concentrat, energic și alert. În situații de
urgență, stresul îți poate chiar salva viața – de exemplu, te poate împinge să calci frâna pentru a evita un accident
rutier!
Stresul poate să te provoace să răspunzi noilor provocări. De exemplu, te ajută să fii concentrat
când trebuie să faci o prezentare la locul de muncă sau te determină să înveți pentru un examen, în loc să îți
petreci timpul în fața televizorului. Totuși, de la un punct, stresul nu va mai lucra în favoarea ta, ci va începe să
provoace probleme de sănătate majore, să îți altereze starea de spirit, să îți reducă productivitatea, să dea
naștere unor probleme în relație și să îți scadă calitatea vieții în general.
Factorii stresanţi
Stresorul sau factorul stresant – poate fi
reprezentat de orice factor de origine fizică, chimică,
psihologică ce ducec la pierderea echilibrului
organismului.
Factorii stresanți depind de :
• mediul natural şi cosmic:
- schimbări bruşte de temperatură şi
presiune ,calamităţi: furtuni, erupţii vulcanice,
cutremure, inundaţii,incendii,etc;
• mediul social-economic şi politic
-schimbările, progresele ştiinţifice,tehnice şi
cultural-artistice;
• civilizaţia modernă:
-explozia informaţională,tehnologia
computerizată, multimedia
 Ce cauzează stresul ?
Pentru fiecare persoană în parte, stresul poate să apară din cauze
diferite, în funcție de contextul specific de viață. Există mai multe
posibile origini ale stresului, iar acesta poate să apară atât dintr-o
arie a vieții tale, precum și din mai multe simultan.
În primul rând, putem vorbi despre stres la locul de
muncă. Cauzele acestui tip de stres includ:
• Insatisfacția legată de job;
• Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea
mari;
• Lucrul peste program;
• Managementul slab – așteptările neclare legate de munca ta
sau faptul că nu ai nimic de spus când vine vorba de a lua
decizii;
• Munca în condiții periculoase;
• Insecuritatea sau instabilitatea jobului;
• Lipsa oportunităților de avansare;
• Necesitatea de a ține discursuri ori prezentări în fața colegilor;
• Discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă, mai ales dacă nu
primești suport din partea companiei pentru care lucrezi.
 Ce cauzează stresul ?
Stresul își poate avea originea în viața ta Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai
personală sau familială, nu numai în viața profesională. degrabă decât una externă. Astfel de situații includ:
În acest caz, putem vorbi despre:  Frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile
 Decesul unei persoane iubite; puteri de a-i face față;
 Divorț;  Atitudinile și percepțiile tale despre lume;
 Pierderea locului de muncă sau șomajul;  Așteptările nerealiste și perfecționismul;
 Instabilitatea financiară;  Schimbarea de orice fel.
 Căsătoria;
 Mutarea într-o nouă locuință;
 Bolile cronice sau dizabilitățile;
 Problemele emoționale (precum depresia, anxietatea,
furia, suferința, vinovăția, stima de sine scăzută);
 Necesitatea de a avea grijă de un membru al familiei care
este bolnav sau în vârstă;
 Evenimentele traumatice, precum un dezastru natural,
jaful, violul ori violența împotriva ta sau a unei persoane
dragi ție.
Stadiile stresului
Stresul are 3 stadii: de alarmă, de
rezistență și de epuizare .
 Stadiul de alarmă: stresul e trăit ca un şoc;
 Stadiul de rezistenţă: organismul işi
creează şi îşi consolidează armele de
apărare şi se adaptează acestor solicitări;
 Stadiul de epuizare :organismul e învins;
apar afecţiuni datorate acţiunii prelungite
a stresului: dischinezii biliare, ulceraţii
digestive, tulburări cardiovasculare,
dificultăţi de concentrare a atenţiei,
labilitate afectivă, tendinţe spre
agresivitate şi autoagresivitate
Simptomele stresului
Stresul te poate afecta în multe feluri diferite, adesea în alte moduri decât îi
afectează pe ceilalți. De cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe
care îl acumulează decât atunci când simptomele se agravează. Din acest motiv, este
recomandat să îți urmărești constant sănătatea psihologică și să cunoști felul în care
simptomele stresului se manifestă, pentru a ști dacă devine sau nu un pericol.
Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale.
Simptome cognitive ale stresului: Simptome emoționale ale
• Probleme de memorie și de organizare; stresului:
• Scăderea puterii de concentrare; • Depresie sau o stare generală
• Dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii; de nefericire;
• Pesimismul; • Anxietate și agitație;
• Gânduri anxioase; • Iritabilitate sau chiar furie;
• Îngrijorarea constantă. • Senzația de a fi copleșit,
depășit de evenimente sau
nevoia de a avea mai mult
control;
• Singurătatea, izolarea de
ceilalți, evitarea contactului
Simptomele stresului
 Simptome comportamentale ale stresului:
Simptome fizice ale stresului:
 Schimbări de apetit – mâncatul excesiv sau
 Energie scăzută, oboseală;
insuficient;
 Dureri în diverse zone ale corpului, mai ales dureri
 Insomnia sau dormitul excesiv;
de cap;
 Retragerea socială;
 Încordarea mușchilor;
 Procrastinarea sau neglijarea responsabilităților;
 Insomnie
 Consumul de alcool, țigări sau droguri;
 Transpirația excesivă la nivelul mâinilor și
 Ticuri nervoase (mușcatul unghiilor, bătăile din
picioarelor;
picior, etc.)
 Diaree sau constipație;
 Amețeală ori senzații de greață;
 Dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii;
 Scăderea libidoului sexual;
 Răceală sau gripă constante;
 Strângerea dinților, bruxism.