1

Ce este emoția?
ÂÂ
Emoția este o stare mentală indusă de unul
sau mai mulți stimuli interni sau externi, care
determină modificări corporale chimice,
răspunsuri comportamentale și o anumită
stare. Emoția este într-o interdependență
permanentă cu starea de spirit,
temperamentul, personalitatea, dispoziția și
motivația persoanei respective. Sensul
cuvântului emoție în limbajul cotidian este
destul de diferit de cel din discursul academic.
 2

CLASIFICARE
ÂÂ
Clasificarea emoțiilor nu este universală, și depinde de
contextul cultural, deși unele emoții au un caracter
intercultural, sunt universale. Graham diferențiază
emoțiile ca funcționale sau disfuncționale, și susține că
toate emoțiile funcționale au beneficii. O altă modalitate
de clasificare a emoțiilor este în funcție de posibila țintă.
În funcție de durata trăirii, se poate distinge între
episoadele emoționale (de scurtă durată) și dispozițiile
emoționale (comparabile cu trăsăturile de caracter). Alți
specialiști includ emoțiile într-o categorie mai generală
de „stări afective”.
 1

ÂÂ
• Tristețe / Supărare
• Dispreț
• Bucurie / Fericire
• Furie / Mânie
• Dezgust
• Teamă / Frică /
• Nesiguranță
• Surprindere
• Rușine
• Durere
 1

ÂÂ Tristețea
Tristețea (starea de tristețe) este •Pierderea poftei de mancare sau
o emoție caracterizată prin pofta de mancare exagerata
sentimentul de •Capacitate reduse de
dezavantaj,pierdere,neajutorare. concentrare
Comparând hărțile pe grupe •Tendinta de a plange cu usurinta
emoționale,  s-a observat că •Tristete
emoțiile negative de bază •Ganduri negative, senzatia ca
activează regiunile subcorticale și „nu are nici un rost sa traiti”
somatomotorii . •Sentiment de vinovatie
DEPRESIA •Reactii incetinite
Ati experimentat unele din aceste •Daca da, atunci e posibil sa fiti
stari timp de cel putin 2 depresiv.
saptamani ?

•Lipsa de somn sau prea mult

somn
•Lipsa de energie
 Tratamentul depresiei 1
Exista doua optiuni pentru tratarea tulburarilor depresive: medicamente
antidepresive si psihoterapie. In prezent, s-a demonstrat faptul ca prin
combinarea simultana a acestor doua tratamente se obtine cel mai bun efect
terapeutic asupra depresiei.
ÂÂ Antidepresivele prezinta caracteristici comune:
-amelioreaza simptomele depresive
-induc stare de somn si reduc incordarea, insa pentru ameliorarea starii de
neliniste este nevoie de aproximativ 2 saptamani de tratament
-nu produc dependenta
-nu sunt tranchilizante
-din momentul in care incep sa isi demonstreze eficienta asupra depresiei,
administrarea nu trebuie intrerupta in primele 6-7 luni, deoarece exista riscul
recurentei rapide
-asemeni oricaror medicamente, antidepresivele pot avea efecte secundare
-consumul de bauturi alcoolice in timpul tratamentului provoaca o stare de
ameteala
Uneori, psihoterapia este suficienta pentru tratarea unor forme de depresie.
„Psihoterapia” poate consta intr-un simplu dialog cu medicul, care asculta
problemele pacientului, le evalueaza impactul asupra acestuia si ofera sugestii
benefice pentru depasirea situatiilor dificile, dar se poate referi si la o relatie de
ordin mai tehnic cu un psihoterapeut (psihiatru sau psiholog).
 •Dezgustul - este un sentiment de respingere fizică și morală a unui lucru sau fapt
considerat imoral, impur, murdar, nesănătos, dezgustător. În comparație cu alte
forme de respingere, scârba se manifestă prin ample manifestări corporale precum:
greața, voma, transpirație, scăderea tensiunii corporale, tahicardie chiar și amețeli.
•- Știința consideră scârba o emoție elementară și nu un instinct datorită faptului că se
dobândește și se dezvoltă prin procesul de socializare și nu este ceva cu care te naști.
•Scârba își arte sediul în amigdalele cerebrale care aparținde sistemul limbic, loc în care
se nasc mai multe alte emoții.
DEZGUSTUL
•-La animale, după majoritatea cercetătorilor, nu există sentimentul de scârbă, chiar
dacă și ele reacționează în mod asemănător omului (greață, vomă) în cazul unor gusturi
dezagradabile. Animalele în cazul probării unui aliment cu gust neplăcut pot dezvolta o
aversiune permanentă față de acel aliment“rejectia naturii noastre animalice este
partea centrala a dezgustului”- Miller in The Anatomy of Disgust (1997)

• dezgustul este capabil saanihileze empatia si compasiunea

•         Dezgustul este un fel de “filtru”
care previne contactul sau contaminarea
cu ceva daunator.
 • Mânia este o stare de iritare puternică, dar trecătoare, provocată de un fapt care
contrariază, generând o stare agresivă. Furia este o stare de mânie extremă, în care
se pierde stăpânirea de sine.
• Aceste reacţii fiziologice sunt declanşate de eliberarea unor cantităţi mari de
hormoni ai stresului, cum sunt adrenalina şi cortizolul. Însă aceste descărcări
constante de hormoni declanşate de accese de furie necontrolată, pot avea urmări
mult mai grave asupra sănătăţii.

• Câteva probleme de sănătate legate de necontrolarea adecvată a furiei sunt:

MÂNIA •
•
• dureri de cap
• probleme de digestie şi dureri abdominale
• • insomnie
• • anxietate şi depresie
• • probleme dermatologice (căderea părului, eczeme)
• • tensiune arterială crescută

• Furia neexprimată într-un mod adecvat, se poate transforma în depresie şi/sau

anxietate. Atunci când furia este declanșată, glandele suprarenale invadează
organismul cu hormoni ai stresului precum adrenalină sau testosteron, pregătind
corpul pentru o agresiune fizică. Însă , modul de reacție , de la o simplă insultă la o
agresiune fizică, depinde de o a doua zonă din creier, cortexul prefrontal, responsabil
de luarea deciziilor și de judecata rațională.
 MÂNIA SAU FURIA

      
FERICIREA

• Fericirea este o stare mentală de bine, fiind caracterizată de

emoții pozitive sau plăcute, de la mulțumire la bucurie intensă.
Diferite abordări biologice, psihologice, religioase și filozofice s-au
străduit să definească fericirea și să identifice sursele sale.
• Fericirea este „starea de mulțumire sufletească intensă și
deplină”.
• Biologii ne spun că fericirea nu este guvernată de stimuli externi,
fie că sunt bani, chestii, recompense sau chiar relații. Ei spun că
fericirea este cauzată de senzații plăcute în corp. Aceste senzații
sunt o reacție la diferite substanțe biochimice (serotonină,
dopamină, oxitocină) care circulă în sânge și la valul de semnale
electrice care se declanșează în biologia creierului complex.
     
BUCURIA 

.
IUBIREA

• Iubirea este profund biologică. Pătrunde în fiecare aspect al vieții noastre

și a inspirat nenumărate opere de artă. Iubirea are, de asemenea, un efect
profund asupra stării noastre mentale și fizice. O „inimă frântă” sau o
relație eșuată poate avea efecte dezastruoase; dolul perturbă fiziologia
umană și poate chiar să precipite moartea. Fără relații de iubire, oamenii
nu reușesc să înflorească, chiar dacă toate celelalte nevoi de bază ale
acestora sunt satisfăcute.
• Nimic în biologie nu are sens decât în ​lumina evoluției. Celebrul dicton al
lui Theodosius Dobzhansky este valabil și pentru explicarea evoluției
iubirii.Interacțiunile sociale sunt prezente la nevertebratele primitive și
chiar la procariote: bacteriile recunosc și se apropie de membrii propriei
specii. De asemenea, bacteriile se reproduc mai cu succes în prezența
propriului lor tip și sunt capabile să formeze comunități cu caracteristici
fizice și chimice care depășesc cu mult capacitățile celulei individuale
     

• Iubirea
 • 1)Ce este surpriza?
Surpriza este una dintre cele șapte emoții universale și apare atunci când întâlnim
sunete sau mișcări bruște și neașteptate. Fiind cea mai scurtă dintre emoțiile
universale, funcția sa este de a ne concentra atenția asupra determinării a ceea ce
se întâmplă și dacă este sau nu periculos.

• 2) Senzație de surpriză

SURPRIZA Unii savanți ai emoțiilor nu consideră surpriza o emoție, deoarece spun că nu

este nici plăcută, nici neplăcută, susținând că toate emoțiile trebuie să fie una sau
alta. Mulți experți în emoții, inclusiv dr. Paul Ekman, nu sunt de acord cu această
atitudine, observând că surpriza este o emoție pentru majoritatea oamenilor; în
momentul sau două înainte de a ne da seama ce se întâmplă, înainte de a trece la
o altă emoție sau lipsă de emoție, surpriza se poate simți bine sau rău
• 3)Durata surprizei
Surpriza este cea mai scurtă dintre toate emoțiile, durând cel mult câteva
secunde. Alte emoții pot fi foarte scurte, dar pot rezista și mult mai mult, în timp
ce surpriza are o durată fixă, limitată.
 4)Ce urmează după surpriză
În câteva secunde, surpriza trece pe măsură ce ne dăm seama ce se întâmplă. De acolo, surpriza se
poate contopi în frică, distracție, ușurare, furie, dezgust și așa mai departe, în funcție de ceea ce ne-a
surprins. Poate fi, de asemenea, urmat de nicio emoție dacă stabilim că evenimentul surprinzător nu a
avut nicio consecință pentru noi.
5) Ce ne surprinde?
Declanșatorii universali ai surprizei sunt apariții bruște și neașteptate cum ar fi :
-Sunete puternice (de ex., Un balon care a izbucnit sau o mașină care dă înapoi)
- Mișcări neașteptate (de exemplu, cineva care se furișează pe tine sau îți aruncă o minge fără

SURPIZA avertisment.
6)Diferența dintre tresărire și surpriză
În timp ce surpriza este o emoție, tresărirea este un reflex fizic. Tresărirea are un timp și mai
constrâns decât surpriza: expresia de tresărire devine evidentă în 1/4 din secundă și se termină în 1/2
secundă. În timp ce vi se spune despre o surpriză în prealabil poate elimina senzația de surpriză,
nimeni nu poate inhiba reacția de tresărire. Avertizarea că veți fi surprinși de un zgomot puternic
poate reduce, dar nu va elimina, expresia acestuia. În schimb, nu poți fi surprins dacă știi ce se va
întâmpla.
Tresărirea arată, de asemenea, o expresie exact opusă ca expresie surpriză. În tresărire, ochii noștri
sunt închiși strâns, sprâncenele mai jos și buzele noastre sunt întinse tensionat.

În surpriză, ochii noștri sunt larg deschiși, sprâncenele sunt ridicate și maxilarele se deschid.
UIMIREA SAU ULUIREA ESTE
O STARE EMOȚIONALĂ DE
SCURTĂ DURATĂ REZULTATĂ
CA URMARE A UNUI FAPT
NEAȘTEPTAT, A UNEI
SURPRIZE. UIMIREA
MODIFICĂ ÎN EXPRESIA
CHIPURI URMĂTOARELE:

SPRÂNCENELE SE RIDICĂ
SE ÎNTINDE PIELEA DE SUB
POMEȚI
PLEOAPELE SE DESCHID
RELAXAREA MANDIBULEI,
UNEORI EVIDENȚIIND
DANTURA
UIMIREA ÎN GENERAL ESTE
URMATĂ ÎN SCURT TIMP ȘI
DE ALTE EMOȚII CUM AR FI:
FRICA, BUCURIA, ETC.
 DUREREA
• Durerea emoțională este durerea sau durerea care provine din surse non-fizice. Uneori, această suferință emoțională este rezultatul acțiunilor altora. Alteori, ar putea fi
rezultatul regretului, durerii sau pierderii. În alte cazuri, ar putea fi rezultatul unei stări de sănătate mintală subiacente, cum ar fi depresia sau anxietatea.

• Indiferent care este cauza, această durere psihologică poate fi intensă și poate afecta în mod semnificativ multe domenii diferite ale vieții tale.

• Deși este adesea respinsă ca fiind mai puțin gravă decât durerea fizică, este important ca durerea emoțională să fie luată în serios. Există o serie de sentimente comune
care sunt asociate cu durerea emoțională care poate avea un impact atât asupra sănătății tale fizice, cât și a celor mentale.
• Cunoscuta și ca: durere psihică, durere spirituală, psichalgie, suferință emoțională, durere psihologică, algopsichalie, durere sufletească sau durere mentală.
•
• Simptome
• Simptomele durerii emoționale pot include sentimente de:

• -Durere profundă, tristețe sau depresie

• -Jale
• -Singurătate și izolare
• -Emoții negative
• -Panică
• -Furie
• -Rușine
• -Inutilitate
• În unele cazuri, sentimentele de durere emoțională pot duce la simptome fizice care nu au o cauză fizică identificabilă. Atunci când aceste gânduri, sentimente sau
comportamente care sunt legate de simptome somatice duc la suferință sau întrerupere semnificativă a capacității unei persoane de a funcționa, acestea pot fi
diagnosticate cu o tulburare de simptom somatic.
 CAUZE

Există o serie de emotii diferite, care pot duce la durere psihologică. Toată lumea poate experimenta din când în când aceste sentimente, dar
atunci când aceste sentimente sunt intense și persistente, pot interfera cu capacitatea unei persoane de a funcționa și de a desfășura
activități zilnice normale.

Durerea cauzează :
• —-Tristeţe
Tristețea este o emoție naturală care este asociată cu pierderea și dezamăgirea. Cu toate acestea, dacă nu se estompează cu timpul, ar putea
indica o afecțiune tratabilă, depresia, care vă poate afecta întregul corp.

• —Furia neașteptata
Furia este o emoție umană de bază. Eliberează adrenalină, care crește tensiunea musculară și accelerează respirația. Aceasta este partea
„luptă” a răspunsului „luptă / fugă / îngheț”. Poate fi mobilizator uneori; totuși, dacă nu este gestionat în mod adecvat, acest răspuns poate
duce la consecințe fizice pe termen lung

• —-Anxietate
Ca și în cazul mâniei, anxietății și fricii ambele eliberează adrenalină. Acest lucru duce în general la sărituri, la o tendință de a tresări ușor, la
incapacitatea de relaxare (răspunsul „de zbor”) sau la sentimentul de a fi imobilizat sau blocat (răspunsul „îngheț”).Anxietatea poate fi, de
asemenea, indusă de consumul de substanțe, caz în care renunțarea la alcool și droguri poate îmbunătăți adesea simptomele. Spuneți
medicului dumneavoastră despre orice consum de alcool sau droguri pentru a vă asigura că sunteți diagnosticat și tratat corespunzător.
 IMPACTUL DURERII
Durerea psihologică poate contribui sau agrava durerea fizică în diferite zone ale corpului.Unele tipuri comune de durere fizică care pot fi legate de suferința emoțională
includ:
• -Diaree
• -Ameţeală
• -Dureri de cap
• -Dureri musculare, în special la nivelul gâtului
• -Greaţă
• -Durere în brațe și picioare
• -Dureri de stomac sau tulburări gastro-intestinale
• Durerea emoțională poate fi, de asemenea, însoțită de:
• -Agresivitate și violență
• -Consumul de alcool sau substanțe
• -Tentativă de suicid
• Comportamente compulsive, inclusiv Durerea emoțională poate fi, de asemenea, însoțită de:

Durere fizică vs. emoțională

În timp ce durerea fizică și durerea emoțională sunt diferite, există cercetări care sugerează că ambele tipuri de durere pot împărtăși unele similitudini neurologice.
Unii cercetători susțin că, mai degrabă decât să vadă durerea emoțională și durerea fizică ca fiind fundamental diferite, acestea ar trebui conceptualizate ca ambele
făcând parte dintr-un continuum de durere mai larg. Unele tipuri de durere sunt pur fizice, în timp ce altele sunt pur emoționale; dar de multe ori, durerea se află undeva
la mijloc
      
y

          
Bask
 Frica este una dintre cele mai elementare emoții umane. Este
programat în sistemul nervos și funcționează ca un instinct. Din

Frica
momentul în care suntem sugari, suntem echipați cu instinctele de
supraviețuire necesare pentru a răspunde cu teamă atunci când
simțim pericolul sau ne simțim nesiguri.. Esentiala in supravietuirea
umanitatii, in societatile moderne frica s-a transformat in anxietate,
atacuri de panica sau fobii. Poate fi rezultatul unei traume sau
poate aparea in relatie cu o situatie abstracta.
Frica innascuta este indusa fara a exista o experienta
anterioara si este codificata in mod natural in creier. S-a
descoperit ca circuitul creierului este responsabil de raspunsul la
frica innascuta. Reactiile de a ramane pe loc sau de a fugi cand te
confrunti cu amenintari reflecta schimbari comportamentale si
fiziologice in incercarea de a te adapta la noul mediu de
supravietuire. Aceste raspunsuri sunt controlate de sistemele de
Frica este localizată în zona plexului solar. Tocmai de aceea
circuite emotionale ale creierului si defectarea acestui sistem duce există şi situaţii în care frica declanşează pofta de mâncare sau,
la tulburari bazate pe frica. dimpotrivă, respectivul îşi pierde dorinţa de a mânca. Temerile
Cortexul cingular anterior este o subregiune a cortexului se pot transmite şi la nou-născut, dacă mama trăieşte în timpul
prefrontal, care cuprinde o parte a circuitelor cerebrale
responsabile de reglarea raspunsurilor comportamentale si sarcinii o frică puternică.
fiziologice ale fricii. Aceasta zona proceseaza informatiile Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al
senzoriale percepute si transmite informatii ”de sus in jos”, spre rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului dacă are
amigdale si trunchiul cerebral. Regiunile creierului din cortexul
prefrontal regleaza raspunsul impotriva amenintarilor invatate.
legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important
Totusi, ramane inca necunoscut modul in care raspunsurile
innascute impotriva fricii sunt codificate in circuitele neuronale din
cortexul prefrontal.
 Mecanismul de supravieţuire al organismului se poate
declanşa în urma unei ameninţări reale, cum ar fi un incendiu sau o inundaţie.
Problemele apar când frica există doar în imaginaţia persoanei respective. ”
Poţi citi un articol despre un cutremur, iar mintea va avea tendinţa de a
crea tot soiul de scenarii legate de asta, toate închipuite”
Frica acţionează la nivel mental până la punctul în care se acumulează atât de
multe informaţii greşite, încât creierul transferă toate aceste temeri imaginare pe
partea emoţională. Ea se transformă astfel în anxietăţi, fobii şi stări depresive.
Când apare temerea, individul în cauză nu se mai poate pur şi simplu coordona
pentru a depăşi starea de pericol reală sau imaginară. Frica acţionează şi fizic,
modificând ritmul cardiac, prin creşterea sau scăderea bruscă a temperaturii, dar şi
prin apariţia bâlbâielii. Multe persoane paralizează pur şi simplu când se confruntă cu o
frică sau alta, nemaifiind în stare să mişte nici măcar un deget.
Interesant de amintit este efectul filmelor horror asupra minţii. Persoanele care vizionează multe filme de acest gen ajung să dezvolte în timp diverse
frici. ”Cu frica nu este de joacă pentru că ea declanşează stări anxioase şi fobii, care nu se opresc aici, ci duc la psihoze şi paranoia
Specialiștii susțin că 90% din fricile oamenilor sînt imaginare și doar 10% sînt reale. Procentele pot fi discutabile, dar e cert că fricile
imaginare sînt substanțial mai numeroase decît cele generate de realitate. Și tot ei spun, în cea mai mare parte psihologi și antropologi, că
cele mai multe din fricile adulților își au originea în copilărie. Bolile psihice și, în mod special, depresiile, sînt deseori efecte ale fricii imaginare,
nedefinite, necauzate de nimic și care se abat asupra persoanelor firave sau, dimpotrivă, asupra coloșilor ce imaginează o realitate care nu poartă încă un
nume
INTENSITATEA FRICII ,,BUNA’’ SAU ,,REA’’

Când suntem capabili să facem față amenințării, acest lucru diminuează

sau înlătură frica. Alternativ, atunci când suntem neajutorați să reducem
amenințarea cu răul, acest lucru intensifică frica.
Deși considerată în mod tradițional o emoție „negativă”, frica
servește de fapt un rol important în a ne menține în siguranță. Cu toate
acestea, ne poate menține și ne simțim blocați și ne poate împiedica să
facem lucruri pe care ni le-am dori. În timp ce unii oameni consideră
frica aproape intolerabilă și evită cu orice preț emoția, alții simt plăcerea
de a simti frica  și o caută (adică vizionarea unui film de groază) Iar
frica ne ajută să ne protejam. Ne face atenți la pericol și ne pregătește
să facem față acestuia. Sentimentul de teamă este foarte natural - și
util - în unele situații. Frica poate fi ca un avertisment, un semnal care
ne avertizează să fim atenți.
 BOLI PSIHICE CREATE DE
FRICA
Anxietatea
Anxietatea este o mobilizare exagerata a energiei
psihice.Aceasta emotie este definita ca o teama difuza.
Anxietatea are ca fundament sentimentul de teama;
teama este o reactie naturala fata de un pericol real.
Intr-o criza de anxietate inima bate mai tare crescand
cantitatea de sange si, astfel si presiunea lui, creste si
debitul circulator la nivelul plamanilor concomitent cu
accelerarea respiratiei si cu senzatia de caldura si
transpiratii; astfel, creste cantitatea de oxigen in sange
creandu-se un dezechilibru intre O2 si CO2, apar
mecanisme fiziologice ca vasoconstrictia periferica (maini
reci, albitul la fata) care limiteaza cantitatea de sange si
respectiv O2 la extremitati; creste debitul cerebral
conducand la un o usora crestere a presiunii
intracraniene (senzatia de "cap tulbure"). Toate acestea
accentueaza senzatia de pericol, creandu-se un cerc
vicios din care persoana are senzatia ca nu poate sa iasa
si va muri.
Atacuri de panica
Atacul de panica reprezinta un episod brusc si recurent de teama
intensa, neliniste sau anxietate, care declanseaza reactii fizice
severe, in ciuda faptului ca nu exista un pericol real sau o cauza
aparenta.
Atacurile de panica pot fi foarte ingrijoratoare. Cand se produce un
atac de panica, ai putea crede ca pierzi controlul, ca ai un infarct de
miocard sau chiar ca mori. Multe persoane au unul-doua atacuri de
panica de-a lungul vietii, iar problema dispare, probabil cand situatia
stresanta se incheie. Insa, daca te confrunti cu atacuri de panica
recurente, neasteptate si ai perioade lungi de teama constanta sau
de teama a unui alt atac, probabil ca ai afectiunea denumita tulburare
de panica.
O teorie patogenica sustinuta intr-o oarecare masura empiric afirma
ca pacientii care sufera de tulburare de panica au o vulnerabilitate
neurofiziologica predispozanta care poate interactiona cu stresorii
specifici din mediu, producand astfel boala
 FOBIA
Ce este fobia?
Fobia este o reacție de frică excesivă și irațională. Dacă aveți
o fobie, este posibil să experimentați un profund sentiment de
frică sau panică atunci când întâlniți sursa fricii voastre, iar unii
trebuie sa o indure cu mare anxietate si suferinta. Frica
poate fi de un anumit loc, situație sau obiect. Spre deosebire de
tulburările generale de anxietate, fobia este de obicei legată de
ceva anume.Impactul unei fobii poate varia de la enervant până
la grav invalidant. Oamenii cu fobii își dau seama adesea că frica
lor este irațională, dar nu pot face nimic în acest sens. In cazuri
extreme, fobia poate dicta angajarea persoanei, locul de
muncă, traseul de conducere, activitățile recreative și
sociale sau mediul de acasă.
Fobiile copilariei apar cel mai frecvent între 5 și 9 ani și tind să
dureze puțin. Cele mai multe fobii de lungă durată încep mai
târziu în viață, în special la persoanele de 20 de ani. Fobiile
adulților tind să dureze mulți ani și sunt mai puțin susceptibile să
dispară singure, cu excepția cazului în care sunt tratați. Fobia
poate crește riscul unui adult de alte tipuri de boli psihiatrice, în
special alte tulburări de anxietate, depresie și abuz de substanțe.
Cauze
Factorii genetici și de mediu pot provoca fobii. Copiii care
au o rudă apropiată cu o tulburare de anxietate riscă să
dezvolte o fobie. Evenimentele tulburătoare, cum ar fi aproape
înecul, pot provoca o fobie. Expunerea la spații închise, înălțimi
extreme și mușcături de animale sau insecte pot fi toate
surse de fobii. Persoanele cu predispoziție genetică
la anxietate pot prezenta un risc crescut de a dezvolta o
fobie. Vârsta, statutul socio-economic și sexul par a fi cauze
numai pentru anumite fobii. De exemplu, este mai probabil ca
femeile să aibă fobii la animale. Copiii sau persoanele cu un
statut socio-economic scăzut au mai multe șanse de a avea
fobii sociale. Bărbații reprezintă majoritatea celor cu fobii
dentiste și medicale.
 SIMTOME

Fobia este un tip de tulburare de anxietate . Este posibil să nu prezentați niciun simptom până când nu intrați în
contact cu sursa fobiei dumneavoastră.Dar, în unele cazuri, chiar și gândirea la sursa unei fobii poate face o persoană să
se simtă anxioasă sau panică. Aceasta este cunoscută sub numele de anxietate anticipativă.
Simptomele pot include:
• instabilitate, amețeli
• greaţă
• transpiraţie
• ritm cardiac crescut sau palpitatii
• dificultăți de respirație
• tremurând
• un stomac deranjat
• Sentimente de frică sau anxietate excesive, nerezonabile, persistente
• Sentimentele sunt fie iraționale, fie disproporționate față de orice amenințare reală.

Dacă nu intrați în contact cu sursa fobiei dvs. foarte des, este posibil să nu vă afecteze viața de zi cu zi.Dar dacă aveți o
fobie complexă, cum ar fi agrofobia , a duce o viață normală poate fi foarte dificil.
 FOBII MAJORE
Fobia sociala
Persoanele cu tulburare de anxietate socială se tem de situațiile sociale
în care pot fi umiliți, jenați sau judecați de alții. Devin deosebit de anxioși
atunci când trebuie sa vorbeasca cu oamenii, sa se întâlneasca cu
oameni noi șau sa participe la întruniri sociale.Frica se poate limita la
performanță, cum ar fi susținerea unei prelegeri, a unui concert sau a unei
prezentări de afaceri. Sau poate fi mai generalizat, astfel încât persoana
fobică să evite multe situații sociale, cum ar fi să mănânce în public sau să
folosească o toaletă publică. Fobia socială pare să curgă în
familii. Oamenii care au fost timizi sau solitari în copilărie sau care au o
experiență socială nefericită sau negativă în copilărie, par să fie mai
predispuși să dezvolte această tulburare.
Anxietatea socială este diferită de timiditate. Timiditatea este de obicei pe
termen scurt și nu perturbă viața cuiva. Anxietatea socială este persistentă și
debilitantă. Poate afecta capacitatea cuiva de a muncii, de a merge la scoala
sau de a avea realtii stranse cu alte persoane din afara familiei. Aceasta
fobie apare de multe ori de la varsta de 13 ani.
Dacă fobia dvs. socială se concentrează pe o anumit lucru . Medicul
dumneavoastră vă poate prescrie un medicament numit beta-blocant, cum ar fi
propranololul (Inderal). Acest medicament ameliorează efectele fizice ale
anxietății (bătăile inimii sau tremurarea degetelor), dar, de obicei, nu
afectează claritatea mentală necesară vorbirii sau dexteritatea fizică
necesară. Insa pentru forme mai generalizate sau pe termen lung de fobie
socială, medicul dumneavoastră vă poate prescrie un antidepresiv, de obicei un
SSRI (inhibitor selectiv al recaptării serotoninei), cum ar fi sertralina (Zoloft),
paroxetina (Paxil) sau fluoxetina (Prozac).
Agrofobia
Agorafobia este un tip de tulburare de anxietate care determină
oamenii să evite locurile și situațiile care i-ar putea determina să
simtă neajutorati, jenati, panicati si speriati. Persoanele cu
agorafobie au adesea simptome de atac de panică, cum ar fi
bătăile rapide ale inimii și greața, atunci când se află într-o
situație stresantă. De asemenea, pot prezenta aceste
simptome înainte de a intra chiar în situația de care se tem. În
unele cazuri, starea poate fi atât de severă încât oamenii evită
să facă activități zilnice, cum ar fi să meargă la bancă sau la
magazinele alimentare și să rămână în casele lor aproape
toată ziua.
Agorafobia este, de asemenea, mai frecventă la femei decât la
bărbați. De obicei, începe la vârsta adultă tânără, cu 20 de ani fiind
vârsta medie de debut. Cu toate acestea, simptomele afecțiunii pot
apărea la orice vârstă.
Daca aveti agrofobie tratamentul medicamentos include
antidepresive SSRI și o varietate de alte tipuri de antidepresive, cum
ar fi mirtazapină (Remeron), venlafaxină (Effexor), clomipramină
(Anafranil) și imipramină (Tofranil). Un medic poate sugera, de
asemenea, medicamente anti-anxietate benzodiazepine, cum ar fi
clonazepam (Klonopin), diazepam (Valium) și lorazepam (Ativan). 
 RUSINEA-O EMOŢIE CARE ÎŢI DEVOREAZĂ SUFLETUL
• Ruşinea este un sentiment foarte dureros determinat de credinţa că ceva
este în neregulă cu noi, iar acest lucru ne-ar face nedemni de iubirea sau
măcar de acceptarea celorlalţi.
• Ruşinea provine dintr-o comparaţie: te compari pe tine cu propriile tale
standarde.
• Implică mai întotdeauna un caracter de “taină”, e ascunsă celorlalţi, e
doar în sufletul tău. Din această cauză are şi o mare putere asupra
noastră, nu este împărtăşită altora, discutată, analizată….. Unde duce de
obicei este la probleme profunde legate de auto-valorizare: nu merit,
sunt nevrednic, sunt rău, inferior, nu sunt suficient de …. ca să primesc
asta.

• Toate aceste caracteristici fac din ruşinea care pare că nu mai trece, că nu
se mai diminuează, o boală grea care nu întârzie să îşi pună amprenta
inclusiv asupra trupului fizic .
 RUŞINEA – CAUZA EMOŢIONALĂ A MULTOR BOLI

• Putem să nu fim conştienţi de faptul că avem nişte standarde cu care nu am reuşit să ne

aliniem. Ruşinea va fi o emoţie neidentificată atunci, dar corpul ne va da de ştire că ceva este în
neregulă.

• Profesorul de sociologie Thomas Scheff, de la Universitatea UC Santa Barbara, scria în revista

“Cultural Sociology”:
“Ruşinea este cea mai obstrucţionată şi ascunsă emoţie, şi de aceea şi cea mai
distructivă.
Emoţiile sunt ca respiraţia – ne cauzează probleme doar când sunt
obstrucţionate”

• Foarte multe afecţiuni au ca şi cauză emoţională, ruşinea.

De menţionat ar fi: acneea, bulimia, anorexia, unele micoze, oboseala cronică, dependenţele de
substanţe sau alcool, impotenţa, probleme ale rinichilor (frica de a nu fi expus) , anxietatea,
depresia, până la cancer şi bolile autoimune. Toate sunt semnale de alarmă trimise de către trup şi
care ne obligă să ne oprim şi să analizăm ce anume se întâmplă în mintea şi sufletul nostru.
 MECANISMELE DE APĂRARE

• Nimic nu este mai neplăcut pentru Ego decât sa simtă ruşine, pentru că
asta înseamnă că nu a reuşit să fie bun. Dacă nu e bun, nu va fi iubit de
ceilalţi. Dacă nu va fi iubit, acceptat, valorizat, asta înseamnă că va
rămâne singur fiindcă nu merită nimic, e nul.

• Si ce va face Ego-ul ca să se protejeze împotriva acestui sentiment de

ruşine? Va dezvolta tot felul de strategii şi mecanisme ( inconştiente)
pentru a face faţă acestui pericol de anihilare.
• Mai exact :
 Furie, agresivitate – când ai o
ruşine profundă pe care nu îţi dai
voie să o recunoşti, să o aduci la
suprafaţă ca să o înţelegi, integrezi şi
vindeci, vei începe să te comporţi
agresiv faţă de ceilalţi, să îţi impui
punctul de vedere, să ţii cu dinţii de
propriile păreri, sa devii malţios şi
dispreţuitor, vrei să deţii controlul
absolut
Narcisism – devii preocupat excesiv de propria
imagine, accentuezi mereu contribuţia ta, minimalizezi
contribuţia altora, încerci să fii perfect în toate
Atitudine defensivă – nu recunoşti că
tu ai greşit, dai vina pe alţii, toţi ceilalţi
au ceva cu tine, joci rolul de victimă (şi
aştepţi mila celorlaţi ca să te poţi hrăni
energetic), devii nemulţumit de ceilalţi
şi preferi să te retragi. O altă strategie
este să devii cel care vrea să
mulţumească pe toată lumea, care nu
mai are coloană vertebrală, nu îşi
susţine părerea, linguşeşte pe toţi cei
de care simte că are nevoie.
Toate aceste strategii pot doar să ofere o
alinare temporară a durerii tale sufleteşti,
care te face să te simţi neiubit şi inadecvat,
dar nu vindecă deloc cauza!
DIZOLVAREA RUŞINII
I. CONŞTIENTIZEAZĂ RUŞINEA
II. DESCOPERĂ CREDINŢELE LIMITATIVE
III. DEAPĂNĂ POVESTEA
IV. ANALIZEAZĂ DECLANŞATORII
V. ELIBEREAZĂ-TE DE JUDECATĂ
VI.DESPRINDE LECŢIA
VII.CAUTĂ DOVEZI CĂ EŞTI BUN