Controlul emoţiilor

1
Cuprins
2

 Ce sunt emoţiile?
 Clasificarea emoţiilor
 Bucuria
 Încrederea
 Frica
 Surpriza
 Tristeţea
 Dezgustul
 Furia
 Anticipaţia
 Exerciţiu de grup
 Sfaturi pentru controlul emoţiilor
 Ce sunt emoţiile?
3

O emoţie este o stare afectivă pe care o

experimentăm, o reacţie subiectivă faţă
de mediu care este însoţită de schimbări
organice (fiziologice şi endocrine) ale
unei origini înnăscute, influenţată de
experienţă.

Este o stare care vine asupra noastră

deodată şi brusc, sub forma unor crize
mai mult sau mai puţin violente şi mai
mult sau mai puţin trecătoare.

Emoţiile au o funcţie de adaptare a organismului nostru faţă de tot

ceea ce ne înconjoară.
 Clasificarea emoţiilor
4

În 1972 psihologul american Paul Ekman şi echipa sa, pe baza

rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele,
arată că există patru expresii faciale care pot fi recunoscute de
orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă, asociate
următoarelor emoţii:
 Frica
 Furia
 Tristeţea
 Bucuria

Universalitatea acestor manifestări poate fi considerată drept un

puternic indiciu că aceste patru emoţii sunt emoţii fundamentale,
care ţin de natura umană.
 Clasificarea emoţiilor
5

Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 cercul emoţiilor,

care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte
două emoţii fundamentale.

Emoţiile fundamentale sunt:

Bucurie
Încredere
Frică
Surpriză
Tristeţe
Dezgust
Furie
Anticipaţie

Emoţiile complexe sunt: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare,

remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
Bucuria
6

Bucuria este o emoţie caracterizată prin mulţumire vie, distracţie,

euforie, fericire, un sentiment de comfort, satisfacţie sufletească.

“Bucuria e o stare în care sufletul trăieşte calm şi

statornic, netulburat de nicio frică sau superstiţie sau
de vreo altă emoţie” Democrit
 Bucuria
7

Starea de bucurie este întotdeauna însoţită în mod natural de un zâmbet.

Intensitatea acestuia poate varia între un zâmbet abia schiţat şi unul ce ne
cuprinde întreaga faţă.
Împreună cu acest zâmbet, bucuria se manifestă şi astfel:
 Ne cuprinde o căldură plăcută
 Bătăile inimii devind mai profunde şi mai lente
 Sângele circulă şi irigă corpul
 Ne simţim integraţi, unificaţi
În literatura de specialitate sunt descrise două tipuri principale de
zâmbet:
Zâmbet Duchenne Zâmbet non-Duchenne

o Zâmbetul autentic o Zâmbetul programat

oEste o expresie a unei stări profunde şi sincere de o E un semn de amabilitate şi curtoazie socială
bucurie oEste numit şi “zâmbetul însoţitorilor de
o Cald şi spontan, acesta nu poate fi dictat de creier zbor” sau “zâmbetul Pan Am”
o Implică întreaga faţă o Implică doar muşchii feţei
Bucuria
8

Un zâmbet adevărat întodeauna presupune:

o Riduri “labe de cioară”
o Obraji ridicaţi
o Mişcarea muşchiului ce susţine ochiul
o Formarea pungilor sub ochi
Încrederea
9

Încrederea este o stare de siguranţă faţă de cinstea, buna-credinţă

sau sinceritate a cuiva.

“Vor exista mereu oameni care

te vor răni, aşa că trebuie să-ţi
păstrezi încrederea şi doar să ai
mai multă grijă în cine ai
încredere şi a doua oară.”
Gabriel Garcia Marquez

“Încrederea nu poate fi ordonată. Totuşi este adevărat că

cel care câştigă încredere este cel care e dispus să acorde
încredere.”
Gustav Heinemann
Frica
10

Frica este o stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un

pericol real sau imaginar; este o reacţie firească, normală, a
organismului nostru faţă de pericole.

“Frica este o întrebare: De ce

ţi-e frică şi din ce cauză? Aşa
cum sămânţa sănătăţii este în
boală, pentru că boala conţine
informaţie, fricile noastre sunt
o comoară a autocunoaşterii
dacă le explorăm”
Marilyn Ferguson
Frica
11

Atunci când ne simţim în pericol, în creierul nostru se declanşează automat o serie

reacţii: toată atenţia se focalizează pe pericol, orice altă activitate fie e întreruptă, fie se
realizează la nivel de subzistenţă.
Creierul intră într-o stare de hipervigilenţă, cu alte cuvinte ne pregăteşte pentru
reacţia de fugă sau luptă în faţa pericolului. Această stare stimulează secreţia de
neurotransmiţători, care în plan fiziologic se manifestă prin:
oÎncordare musculară
oAccelerare a bătăilor inimii
oDereglare a respiraţiei
Pentru a preveni efectele stărilor de frică trebuie făcut totul ca aceasta să fie ţinută
sub control. Câteva recomandări care pot fi urmate în această situaţie sunt:

Schimbarea atitudinii faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi

Înfruntarea situaţiei generatoare de frică
Abandonarea comportamentelor de siguranţă
Însuşirea tehnicilor de relaxare şi autosugestie
Practicarea regulată a sportului
Supriza
12

Surpriza este considerată cea mai spontană emoţie întâlnită la o

persoană; pe cât de repede apare, pe atât de repede se poate
dispersa.
Poate avea loc ca urmare a unui lucru neaşteptat sau a unei
aşteptări eronate.
Are o valenta afectiva neutra si de obicei este urmata de o alta
emotie.

Expresii ale feţei care indică surpriza:

oSprâncenele se ridică
oOchii se măresc
oGura se întredeschide
oFruntea poate afişa valuri de riduri orizontale
Tristeţea
13

Tristeţea este o emoţie caracterizată prin sentimente de dezavantaj,

pierdere şi neajutorare, este o stare sufletească apăsătoare.

“Omul care este lipsit de

sentimentul tristeţii e tot
atât de vrednic de
compătimire ca omul care
nu ştie ce-i bucuria sau
care şi-a pierdut simţul
umorului”
Konstantin Paustovsky
Tristeţea
14

Tristeţea se poate manifesta prin:

 Apatie, scădere a energiei şi a entuziasmului faţă de activităţile vieţii
 Modificarea apetitului, cu o creştere sau scădere în greutate
 Modificarea somnului – prea mult sau prea puţin
 Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii

Menţinerea acestei stări pe o perioadă mai îndelungată şi

adâncirea tristeţii poate duce la depresie.

Cum putem depăşi această emoţie?

Disciplinează-ţi mintea şi cultivă numai gânduri pozitive
Nu te izola - petrece timp cu familia ta şi cu prietenii de încredere,
înconjoară-te de oameni pozitivi, socializează
 Dezgustul
15

Dezgustul este o reactie de aversiune fata de un obiect.

Dezgustul apare atunci cand ne aflam in
apropierea unor lucruri ce ne pot fi daunatoare, ne
pot intoxica. De pildă, atunci când gustăm ori mirosim
o mâncare stricată. Dezgustul genereaza raspunsuri
de inlaturare sau indepartare a stimulului care il
provoaca.
Dezgustul poate aparea si vizavi de o
persoana, vizavi de infatisarea, caracterul ori
faptele acesteia. In acest caz, dezgustul este
determinat mai degraba de standardele morale si
sociale decat de un potential distructiv intrinsec al
persoanei respective.

Când simţim dezgust:

Nasul se încreţeşte
Buza de sus se retrage si se ridica, astfel incat marginile gurii se intorc in jos
 Furia
16

Furia este o stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de

sine, o stare de mânie nestăpânită.
Furia este o emoţie puternică. Ca orice emoţie, furia poate fi
constructivă, însă, necontrolată, poate avea rezultate distructive în viaţa
profesională şi personală.

Multe persoane îşi exprimă furia în

moduri nocive, cum ar fi:
 Accese de furie - unele persoane nu îşi
pot controla furia aproape deloc, iar
aceasta tinde să se materializeze în abuz
fizic şi violenţă
 Reprimarea furiei - furia este o emoţie
normală şi naturală; unele persoane însă,
consideră că furia este o emoţie "rea" şi
"nepotrivită" şi aleg să o reprime.
 Furia
17

În momentele în care ne enervăm prea tare, simţim bătăi de inimă foarte

puternice, respiraţia devine mai dificilă, ne tremură mâinile, avem dinţii încleştaţi, creşte
temperatura corpului şi transpirăm mai tare.
Aceste reacţii fiziologice sunt declanşate de eliberarea unor cantităţi mari de
hormoni ai stresului, cum sunt adrenalina şi cortizolul. Aceste descărcări constante de
hormoni declanşate de accese de furie necontrolată, pot avea urmări mult mai grave asupra
sănătăţii.
Câteva probleme de sănătate legate de necontrolarea adecvată a furiei sunt:
Dureri de cap, insomnie
Probleme de digestie şi dureri abdominale
Anxietate şi depresie
Probleme dermatologice (căderea părului, eczeme)
Tensiune arterială crescută
Cum putem depăşi această emoţie?
oIdentificarea emoţiilor agresive
oIdentificarea contextului în care apar
oGăsirea unor modalităţi folositoare de exprimare a lor
Anticipaţia
18

“Totul a fost anticipat cu excepţia felului cum să trăieşti” Jean Paul Sartre
 Controlul emoţiilor
19

Un trainer se confruntă inevitabil cu prezentarea unor informaţii, cu

elaborarea şi susţinerea unui discurs în faţa unui auditoriu, mai mare sau
mai mic.

Voi prezenta în cele ce urmează câteva sfaturi pentru controlul emoţiilor

în aceste situaţii.
 Sfaturi pentru controlul emoţiilor
20

 Setează-ţi un lucru la care să te gândeşti

Înainte de începerea prezentarii, gândeşte-te la ceva lipsit de încărcătură

emoţională. O sugestie ar fi un element din natură sau un obiect care
calmează, creează linişte şi îi permite minţii să se concentreze.

O apă curgătoare Un diamant perfect

Un câmp cu maci
 Sfaturi pentru controlul emoţiilor
21

 Începe-ţi prezentarea cu o mică glumă

Reacţia celor din sală te va ajuta să te detensionezi. Cu cât publicul tău

este mai încremenit şi mai tăcut, cu atât tensiunea ta este mai mare.
A reuşi să îi smulgi o reacţie încă de la început îţi va da curaj şi va face
ca restul discursului să curgă mai firesc.
Prin umor şi chiar autoironie, poţi folosi emoţiile în favoarea ta,
transformându-le în simpatie.
 Controlul emoţiilor
22

Dacă permiţi emoţiilor tale să controleze transmiterea mesajului,

acestea te vor împiedica să îţi atingi scopul.
Pe de altă parte, exprimarea emoţiilor adaugă valoare unei
prezentări, pentru că astfel audienţa este direcţionată către un loc al
înţelegerii, compasiunii şi acţiunii.
Ca urmare, emoţiile sunt benefice, ele trebuie exprimate şi
transmise mai departe, dar într-o formă controlată şi adecvată.

“Oamenii vor uita cuvintele tale,

dar nu vor uita niciodată emoţiile
pe care le-ai transmis”
Carl W. Buechner