MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL DE MEDICINĂ ORHEI

Stresul și luarea deciziilor

elaborat de : Culeac Patricia

 Ce este stresul ?
Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea
persoanei cu cerinte,sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile,
dureroase sau de mare importanta pentru persoana respectiva
 Ce cauzează stresul?
Pentru fiecare persoană în parte, stresul poate să apară din cauze diferite, în funcție de contextul specific de viață. Există mai multe posibile origini
ale stresului, iar acesta poate să apară atât dintr-o arie a vieții tale, precum și din mai multe simultan.
În primul rând, putem vorbi despre stres la locul de muncă. Cauzele acestui tip de stres includ:
•Insatisfacția legată de job;
•Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea mari;
•Lucrul peste program;
•Managementul slab – așteptările neclare legate de munca ta sau faptul că nu ai nimic de spus când vine
vorba de a lua decizii;
•Munca în condiții periculoase;
•Insecuritatea sau instabilitatea jobului;
•Lipsa oportunităților de avansare;
•Necesitatea de a ține discursuri ori prezentări în fața colegilor;
•Discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă, mai ales dacă nu primești suport din partea companiei
pentru care lucrezi. Stresul își poate avea originea în viața ta personală sau familială, nu numai în viața profesională. În acest caz, putem vorbi despre:
•Decesul unei persoane iubite;
•Divorț;
•Pierderea locului de muncă sau șomajul;
•Instabilitatea financiară;
•Căsătoria;
•Mutarea într-o nouă locuință;
•Bolile cronice sau dizabilitățile;
•Problemele emoționale (precum depresia, anxietatea, furia, suferința, vinovăția, stima de sine scăzută);
•Necesitatea de a avea grijă de un membru al familiei care este bolnav sau în vârstă;
•Evenimentele traumatice, precum un dezastru natural, jaful, violul ori violența împotriva ta sau a unei persoane dragi ție.

Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai degrabă decât una externă. Astfel de situații includ:
•Frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile puteri de a-i face față;
•Atitudinile și percepțiile tale despre lume;
•Așteptările nerealiste și perfecționismul;
•Schimbarea de orice fel.
 Simptomele stresului
Stresul de poate afecta în multe feluri diferite, adesea în alte moduri decât îi afectează pe ceilalți. De cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează
nivelul de stres pe care îl acumulează decât atunci când simptomele se agravează. Din acest motiv, este recomandat să îți urmărești constant
sănătatea psihologică și să cunoști felul în care simptomele stresului se manifestă, pentru a ști dacă devine sau nu un pericol.

Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale:

Simptome fizice ale stresului:

Energie scăzută, oboseală;
Dureri în diverse zone ale corpului, mai ales dureri de cap;
Încordarea mușchilor;
Insomnie
Transpirația excesivă la nivelul mâinilor și picioarelor;
Diaree sau constipație;
Amețeală ori senzații de greață;
Dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii;
Scăderea libidoului sexual;
Răceală sau gripă constante;
Strângerea dinților, bruxism.
Dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii;
Simptome emoționale ale stresului:
Depresie sau o stare generală de nefericire;
Anxietate și agitație;
Iritabilitate sau chiar furie;
Senzația de a fi copleșit, depășit de evenimente sau nevoia de a avea mai mult control;
Singurătatea, izolarea de ceilalți, evitarea contactului social.
Simptome cognitive ale stresului:
Probleme de memorie și de organizare;
Scăderea puterii de concentrare;
Pesimismul;
Simptome comportamentale ale stresului:
Gânduri anxioase; Schimbări de apetit – mâncatul excesiv sau insuficient;
Îngrijorarea constantă. Insomnia sau dormitul excesiv;
Retragerea socială;
Procrastinarea sau neglijarea responsabilităților;
Consumul de alcool, țigări sau droguri;
Ticuri nervoase (mușcatul unghiilor, bătăile din picior, etc.)
 Tipuri de stres
Stresul acut
Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres. Este cauzat de cerințele și presiunile din perioadă recentă și de cele anticipate în viitorul apropiat. Este vorba
de stresul cotidian, obișnuit în multe situații normale.

În doze mici, stresul acut poate fi plăcut și incitant, însă devine epuizant atunci când depășește limita. De exemplu, coborârea pe ski-uri pe o pantă periculoasă
poate fi o experiență plină de tensiune și adrenalină dimineața, când ești încă odihnit, dar seara, după mai multe repetiții, poate deveni obositor și chiar
periculos. În același mod, atunci când te forțezi peste capacitatea ta de a gestiona stresul acut, acesta îți poate cauza probleme, mai ales în cazul unei expuneri
prelungite la stres, fără momente suficiente de odihnă și recuperare.

Stresul acut poate ajunge și la intensități mari, atunci când este cauzat de evenimente traumatice și poate cauza în astfel cazuri probleme de sănătate
psihologică, precum sindromul de stres post-traumatic (PTSD)

Stresul acut episodic

Stresul acut episodic apare atunci când o persoană este stresată în mod constant, iar stresul acut se transformă dintr-o experiență ocazională într-un stil de
viață. Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decât în cazul stresului acut și pot cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi.

Persoanele care se confruntă cu stresul acut episodic sunt mereu pe fugă și totuși întârzie întotdeauna. Nu reușesc să se organizeze eficient, uită de întâlniri, își
pot neglija responsabilitățile și sunt adesea iritabile, uneori chiar nervoase!

Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață nesănătos, de îngrijorarea excesivă și de expunerea constantă la situații stresante. Dacă persoanele
care se confrunta cu stresul acut episodic nu fac schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres, acesta poate să se intensifice și să cauzeze probleme grave de
sănătate fizică și psihică.
Stresul cronic
Stresul cronic este opusul stresului acut. Stresul cronic apare atunci când o persoană nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte fără
speranţă şi renunţă la căutarea soluţiilor.

Stresul cronic poate fi rezultatul experientelor din copilărie sau a traumelor ce devin internalizate şi rămân prezente pentru totdeauna. Aceste
experienţe ce provoacă stresul cronic pot afecta personalitatea. O persoană care suferă de stres cronic poate gândi că este mereu în primejdie sau poate
avea o stima de sine scăzută.

Cel mai grav aspect al stresului cronic este faptul că oamenii se obișnuiesc cu acesta şi uită că este acolo. Oamenii sunt imediat conștienți de stresul acut
deoarece este nou şi ajung să ignore stresul cronic, deoarece este familiar și, uneori, aproape confortabil.
 Ameliorarea stresului:
1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de suport si
comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie etc.);
• anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face mai bine fata (de
exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea proiectelor la locul de munca, in
preajma unui eveniment important in familie etc.). 2. Constientizarea propriilor reactii la stres
• identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei (precum
anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
• identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga durata (de
exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
• identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind evenimentul (izolare,
evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, insomnii; randament
scazut la scoala sau la munca, probleme de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in
rezolvarea de probleme, in luarea de decizii etc.).

3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului

• dezvoltarea asertivitatii;
• dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;
• identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
• invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
• imbunatatirea managementului timpului;
• invatarea unor metode de relaxare.
 4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat
• solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
• dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos

• adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• practicarea unor exercitii de relaxare;
• consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;
• cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.

6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata

• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
• stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
• participarea la activitati care dezvolta increderea in sine.
bibliografie
• www.wikipedia.ro
• www.academia.edu
• www.jurnalul24.ro
www.e-antropolog.ro
• www.scribd.com
• biblioteca.regielive.ro
Mulțumesc pentru atenție !