Sunteți pe pagina 1din 42

Proiect finanŃat de

UNIUNEA EUROPEANA
CUPRINS

1. Argument ................................................................................................................................2
2. Conceptul de învăŃare .............................................................................................................3
4. A învăŃa să înveŃi ...................................................................................................................9
5. Strategii de învăŃare ..............................................................................................................12
5.1. Definirea strategiilor de învăŃare ..................................................................................13
5. 2. Tipuri de strategii..........................................................................................................14
6. ModalităŃi de selectarea a strategiilor de învăŃare.................................................................29
6.1. Stilul de învăŃare ............................................................................................................30
6.2 Instrumente de recunoaştere a stilurilor de învăŃare .......................................................34
6.3 Strategii de dezvoltare a stilurilor de învăŃare ................................................................39
Bibliografie ...............................................................................................................................40
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

1. Argument

Toate schimbările din societate modifică neîncetat condiŃiile de viaŃă şi activitate


umană, punând în faŃa omului numeroase şi mereu alte probleme care-i solicită o adaptare
continuă, promptă şi adecvată la cerinŃele vieŃii moderne, fundamentată întotdeauna pe o
informaŃie la zi şi pe capacitatea de a elabora comportamente flexibile în raport cu situaŃiile
date. Omul modern este silit să înveŃe continuu ca să poată face faŃă în cursul vieŃii sale
schimbărilor care survin în universul cunoaşterii, în domeniul muncii sale profesionale, în
întregul conŃinut al vieŃii.
De aceea, în şcoală elevul trebuie instrumentat pentru a deveni managerul propriei
activităŃi de învăŃare, aceasta însemnând: planificarea şi organizarea muncii intelectuale;
programarea eficientă a ritmului de studiu prin raportare la timpul disponibil, experienŃele de
succes în domeniu, factorii de mediu; automotivare pentru studiul constant, intensiv, potrivit
situaŃiei concrete; obişnuinŃa antrenamentului focalizat al proceselor, activităŃilor şi condiŃiilor
psihologice generale.
Totul sugerează desfiinŃarea împărŃirii vieŃii ca până acum în două, adică într-o
perioadă a dobândirii cunoştinŃelor şi cea următoare de cheltuire a respectivelor achiziŃii.
ÎnvăŃarea este o activitate care, la fel ca orice altă activitate umană complexă, trebuie
ea însăşi învăŃată. Procesul de învăŃare implică o anumită tehnică, presupune anumite
strategii, anumite deprinderi de organizare, asimilare şi control care se formează prin imitaŃii,
îndrumări, exerciŃii.
Devenind conştient de capacitatea lui de a învăŃa, reflectând asupra ei, omul şi-a
asumat responsabilitatea de a interveni în mecanismele ei cele mai subtile. Am putea spune că
omul a învăŃat să aspire la a controla învăŃarea în scopul optimizării influenŃei ei asupra
competenŃei sale generale, nu doar de a răspunde unui mediu din ce în ce mai complex, ci şi
de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce în ce mai complexe.
Conştientizarea faptului că individul activ autodeterminat se formează în timp cu efort
susŃinut (la început stimulat din exterior, apoi prin autocontrol), a adus în atenŃia specialiştilor
în ştiinŃele educaŃiei problema pregătirii lui în cadrul şcolii, pentru o învăŃare independentă, pe
tot parcursul vieŃii, în afara şcolii.
Formarea elevilor pentru a învăŃa independent este o problemă de interes major pentru
cei ce se ocupă de educaŃie, dar este şi o problemă personală, a fiecărui individ în parte,
angajat în activitatea de învăŃare. Prin urmare, elevii trebuie să se înzestreze cu abilităŃi de
învăŃare pe tot parcursul vietii, care le vor permite să se adapteze la schimbările societăŃii.

2 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

2. Conceptul de învăŃare

Toate organismele sunt înzestrate încă de la naştere cu


însuşirea de a reacŃiona la un asamblu de modificări ale
mediului, dispunând de un anumit număr de modalităŃi de
reacŃie la stimuli externi. FiinŃa umană este un sistem deschis de
autoreglare, aflându-se în permanentă interacŃiune cu ambianŃa
naturală şi socială, cu lucrurile, cu oamenii, cu sinele însăşi.
În accepŃiunea ei cea mai largă, învăŃarea reprezintă
dobândirea de către subiect a unei achiziŃii, a unei experienŃe în sfera comportamentului, a unei
noi forme de comportare, ca urmare a repetării situaŃiilor sau exersării. ÎnvăŃarea specific
umană, în sensul larg reprezintă însuşirea experienŃei sociale, în forme generalizate; în sens
restrâns, din perspectivă psihologică, învăŃarea rerprezintă orice noua achiziŃie a organismului
ca urmare a interiorizării informaŃiilor externe, achiziŃie care are ca efect o schimbare în
comportament, iar din perspectiva pedagogică ea este procesul de asimilare a cunoştinŃelor şi de
formare a priceperilor şi deprinderilor.
Prin învăŃare, subiectul uman dobândeşte noi comportamente. Începând cu deprinderile
şi priceperile şi terminând cu cunoştinŃele şi operaŃiile intelectuale, toate se dobândesc prin
activitatea de învăŃare. A.N. Leontiev definea învăŃarea ca fiind “procesul dobândirii experienŃei
intelectuale de comportare”, înŃelegând prin aceasta asimilarea de informaŃii şi, mai mult decât
atât, formarea gândirii, a sferei afective, a voinŃei, deci formarea sistemului de personalitate.
ÎnvăŃarea poate fi definită ca un proces evolutiv de esenŃă informativă şi formativă,
care constă în: dobândirea experienŃei de viaŃă într-o manieră activă şi explorativă; realizarea
unor modificări selective şi sistematice ale conduitei într-o direcŃie determinată; ameliorarea
şi perfecŃionarea controlată şi continuă a conduitei, sub influenŃa mediului şi educaŃiei.
ÎnvăŃarea, indiferent de vârsta sau contextul în care se produce, are câteva aspecte
caracteristice: este un proces individual, o formă de activitate proprie individului şi care
implică, în mod obligatoriu, participarea activă a individului; este un proces perfectibil; este
o abordare activă şi exploratoare a mediului, permiŃând dirijarea, modelarea şi optimizarea
mediului.

În literatura de specialitate, conceptul de învăŃare este utilizat în mai multe sensuri si


anume:
a) Ca actiune operaŃională, independentă sau dirijată pedagogic, individuală sau colectivă,
caz în care termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.

3 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

b) Ca un proces, când se face referire mai ales la mecanismele care-l condiŃionează şi la


desfăşurarea însuşi a fenomenului exprimat în termeni de: însuşire, asimilare,
modificare, restructurare.
c) Ca un rezultat, caz în care ea se exprimă în termeni de: cunoştinŃe, priceperi,
desprinderi, obişnuinŃe, adaptare, performanŃă, etc.

3. DefiniŃii ale autoînvăŃării

Managementul învăŃării înseamnă planificarea, monitorizarea şi


evaluarea propriului proces de învăŃare.
În literatura de specialitate se utilizează o mare diversitate de
termeni pentru acela care învaŃă de unul singur, pentru cel care îşi organizează propria
învăŃare, cum ar fi: învăŃare autodirijată, învăŃare autoreglatoare, învăŃare autodeterminată,
autoeducarea, autoinstruirea, autoînvăŃare.
În explicarea învăŃării se observă o progresivă deplasare a accentului de la
determinanŃii ei externi la determinanŃii endogeni sau proveniŃi din interiorul individului.
Accentul pus pe subiect, pe interioritatea lui, înŃeleasă nu doar ca organizare care
răspunde specific la anumite influenŃe, ci şi ca organizare care modelează chiar influenŃele,
deci ca sistem de autoorganizare, nu ignoră influenŃele externe asupra învăŃării, dar le
configurează într-un alt context mai profund pentru explicarea lor. ÎnŃelegerea individului ca
sistem extrem de complex, cu maximă capacitate de autoorganizare, oferă noi fundamente
pentru acceptarea şi explicarea nevoii individului de a învăŃa continuu, independent toată
viaŃa.
ÎnŃelegerea şi acceptarea acestor fundamente a favorizat impunerea în psihologia
învăŃării şi a educaŃiei a conceptului de învăŃare permanentă, pe tot parcursul vieŃii.
Bandura ( în V. Negovan - Autonomia în învăŃarea academică) specifică faptul că
„autoreglarea nu doar asigură succesul în instruirea formală dar promovează şi învăŃarea
permanentă, învăŃarea în care individul îşi mobilizează resursele personale pentru
achiziŃionarea de noi cunoştinŃe pentru cultivarea tuturor componentelor sale în ideea
respectului de sine sau pentru a trăi mai bine”.
Aceasta presupune însă interdependenŃa în gestionarea resurselor interne si externe ale
învăŃării, autoadministrarea acestor resurse.
Psihologia actuală a învăŃării leagă de reuşită, succesul şi profunzimea acestei
activităŃi, diferite atribute ale autogestionării resurselor învăŃării precum:
• Auto-dirijare (self- directed learning)

4 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• Auto- referinŃă (self-referenced learning)


• Auto-determinare (self-determinated learning.(în V. Negovan - Autonomia în
învăŃarea academică)
Se consideră că autoînvăŃarea exprimă cel mai bine libertatea individului cu privire la:
- deciziile privind propriile nevoi de învăŃare;
- priorităŃile în domeniul nevoilor şi al interesului de a învăŃa;
- motivaŃia obiectivelor învăŃării;
- alegerea unor stiluri şi strategii de învăŃare;
- evaluarea rezultatelor învăŃării.
Conceptul de automanagement (self-management), semnifică autogestionarea
propriilor resurse adaptative, controlul asupra propriului comportament, implicarea
individului în paşii de bază ai unui program de modificare a comportamentului.
Studiile cu privire la automanagement au identificat în diamica acestuia mai multe
faze:
- fixarea scopurilor activităŃii,
- observarea propriei activităŃi,
- înregistrarea rezultatelor activităŃii,
- evaluarea rezultatelor,
- întărirea, fixarea, utilizarea rezultatelor dacă sunt apreciate ca reuşite. (Woolfolk,
în V. Negovan- Autonomia în învăŃarea academică).
Majoritatea definiŃiilor ale autoînvăŃării cer utilizarea intenŃionată a proceselor
specifice, strategiilor şi răspunsurilor de către individ pentru a-şi îmbunătăŃi realizările. În
toate definiŃiile aceştia trebuie să fie înzestraŃi cu potenŃialul de utilitate al proceselor de
autoreglare.
O altă trăsătură a majorităŃii definiŃiilor a autoînvăŃării este un feedback continuu de
auto-orientare de-a lungul învăŃării. Acest circuit se referă la un proces ciclic în care individul
îşi monitorizează eficacitatea metodelor de învăŃare şi strategiilor şi răspunde acestui feed-
back printr-o varietate de forme, transformă aspectele ascunse din autopercepŃie în schimbări
clare în comportament şi înlocuieşte strategiile de învăŃare cu altele.
Knowles a definit autoînvăŃarea ca “proces în care iniŃiativa o deŃin indivizii, cu sau
fără ajutorul altora, referitor la diagnosticarea propriilor nevoi de învăŃare, formularea
scopurilor învăŃării, identificarea resurselor umane şi materiale ale învăŃării, alegerea şi
implementarea unor strategii de învăŃare adecvate, evaluarea rezultatelor învăŃării”.

5 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

AplicaŃie

1. Obiective:

• De a conştientiza importanŃa învăŃării;


• De a identifica motivaŃia pentru învăŃare a elevilor participanŃi;
• De a evidenŃia relaŃia dintre învăŃarea în şcoală şi viitoarea viaŃă de adult;
• De a evidenŃia importanŃa învăŃării a cum să înveŃi;

2. Materiale:
• Flip-chart
• Markere

3. Desfăşurare

• Se începe printr-o discuŃie într-un mod foarte deschis despre învăŃare, încurajând
participanŃii pentru a-şi prezenta propriul punct de vedere. ParticipanŃii sunt liberi să
îşi exprime satisfacŃia sau lipsa de satisfacŃie faŃă de învăŃare sau educaŃie în general.
• Se împărte tabla în două coloane
• Sunt întrebaŃi participanŃii de ce cred că există şcoală în societate. Care este folosul ei?
Îşi vor exprima punctele de vedere şi vor fi notate în prima coloană. Printre răspunsuri
ar fi bine să apară indici ai relaŃiei dintre şcoală şi viaŃa adultă – de ex: şcoala ca
pregătire pentru viaŃă.
• ParticipanŃii vor fi rugaŃi să îşi imagineze cum ar arăta o societate fără şcoală/
educaŃie. Ar fi foarte diferită de cea actuală? Mai bună? Mai rea?
• Elevii se vor gândi la motivele lor personale pentru care frecventează şcoala şi pentru
care învaŃă şi le vor nota în a doua coloană. Este foarte probabil să apară un amestec
de motive – unele provenind din exterior (ex. pentru a face pe plac părinŃilor), altele
din interior (ex. pentru că vreau să am succes în viaŃă, pentru că îmi place să învăŃ). Se
evidenŃiază faptul că motivele care îŃi dau mai multă putere şi perseverenŃă în învăŃare
sunt cele care vin din interior.

6 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Ce este motivaŃia? Ce este motivaŃia pentru învăŃare?


MotivaŃia este ceea ce ne determină să facem anumite
lucruri. Facem ceea ce facem pentru anumite motive. De
exemplu, îmi este foame, deci nevoia de hrană mă motivează să
mănânc. Sau sunt obosit şi nevoia de odihnă mă motivează să
dorm. Sau mă mut într-un nou oraş şi am nevoie de un loc în care
să stau, ceea ce mă motivează să îmi găsesc o locuinŃă. De asemenea, în acest loc nou am
nevoie să întâlnesc oameni, să îmi fac noi prieteni, deci am o motivaŃie de a mă implica în
activităŃi sociale. Având toate acestea, simt nevoia să realizez ceva, să mă respect şi să fiu
respectat pentru ceea ce sunt, deci devin motivat să obŃin succes în carieră şi în viaŃa de
familie.
Psihologul american A.N. Maslow a subliniat rolul important pe care-l ocupă anumite
motive specific umane în dezvoltarea individului. El a făcut o ierarhizare a trebuinŃelor
omului. După Maslow, există cinci categorii de trebuinŃe fundamentale (unele dintre ele
comune şi la om şi la animale, altele specifice omului):
a) trebuinŃe fiziologice (nevoia de hrană, de odihnă, sexuală, de adăpost, temperatură
potrivită etc.);
b) trebuinŃe de securitate (evitarea stărilor tensionale, nevoia de confort, nevoia de a
fi apărat împotriva primejdiilor şi ameninŃărilor etc.);
c) trebuinŃe de apartenenŃă şi de dragoste;
d) trebuinŃe de stimă şi autoapreciere;
e) trebuinŃa de autorealizare (nevoia de a-şi dezvolta şi valorifica disponibilităŃile, de
a deveni şi realiza maxim posibil).

7 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Nevoile sunt plasate într-o piramidă pentru că Maslow considera că doar când
nivelurile inferioare sunt îndeplinite, apar cele superioare. De exemplu, dacă nu avem
suficientă mâncare şi nu ne simŃim în siguranŃă, vom încerca să satisfacem aceste nevoi, cele
de la nivelurile superioare fiind mai puŃin active în acest moment.
Ce este motivaŃia pentru învăŃare?
MotivaŃia pentru învăŃare se referă la ce ne determină pe noi să învăŃăm.
Unde aŃi plasa motivaŃia pentru învăŃare în piramida lui Maslow?
MotivaŃia, alături de inteligenŃă, aptitudini şi voinŃă, este una dintre variabilele cele mai
importante pentru obŃinerea performanŃelor şcolare şi profesionale.

Motivele învăŃării şcolare, precum şi cele referitoare la alegerea profesiunii evoluează


odată cu dezvoltarea intelectuală şi afectivă a elevilor. Ele se schimbă, se fixează sau se
corectează pe măsură ce aceştia îşi cunosc mai bine aptitudinile şi interesele.
MotivaŃia pentru învăŃare poate proveni din interiorul nostru şi atunci se numeşte
motivaŃie intrinsecă, sau poate proveni din exterior şi atunci se numeşte motivaŃie extrinsecă.
Motivele extrinseci sunt exterioare acŃiunii în cauză. Elevul învaŃă să obŃină note bune, să
producă satisfacŃie părinŃilor. Energia care-i susŃine activitatea este sentimentul de respect
pentru părinŃi, iar scopul nemijlocit este obŃinerea de note bune. Prin urmare, motivul (scopul)
se află în esenŃă în afara acestei activităŃi. Desfăşurarea acŃiunii este susŃinută de o
recompensă exterioară acesteia.
Forma superioară a motivaŃiei este cea intrinsecă. Aici nu mai este vorba de motive
care să depindă de recompensă exterioară, din afara activităŃii; recompensa rezidă în
terminarea cu succes a acŃiunii sau chiar în activitatea în sine. MotivaŃia intrinsecă nu
presupune învăŃarea impusă de împrejurări străine de ea şi, prin urmare, implică în mod
nemijlocit satisfacŃia, mulŃumirea, sentimentul succesului, al autorealizării. MotivaŃia
intrinsecă reprezintă propriile noastre scopuri, valori, interese, convingeri, în timp ce
motivaŃia extrinsecă include scopurile, valorile şi interesele altora, care ne influenŃează.
Studiile au arătat că persoanele care sunt motivat intrinsec depun mai mult efort, sunt
mai perseverente, încearcă diferite modalităŃi şi învaŃă mai profund decât cei care sunt
motivaŃi extrinsec. Dar chiar dacă motivaŃia intrinsecă este mai eficientă, nu înseamnă că
motivaŃia extrinsecă este neînsemnată. Uneori învăŃăm lucruri fiind motivaŃi extrinsec şi le
învăŃăm foarte bine. MotivaŃia de orice tip este mai bună decât lipsa motivaŃiei.
MotivaŃia pentru învăŃare depinde de mulŃi factori: valoarea asociată învăŃării în mediul
nostru social, caracteristicile sistemului educaŃional, factori personali cum ar fi stima de sine,
autoeficacitatea, teorii personale despre inteligenŃă, etc.

8 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Ceea ce este cel mai important este că stă în puterea noastră să ne controlăm motivaŃia,
putem să o intensificăm şi să ”o punem la lucru” pentru noi.

4. A învăŃa să înveŃi
Ce înseamnă a învăŃa să înveŃi?
Reprezintă o competenŃă cheie pentru învăŃarea pe tot
parcursul vieŃii. În 2006, Consiliul şi Parlamentul Europei a
adoptat un set de recomandări privitoare la competenŃele
cheie pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii. Recomandarea
conŃine o listă de opt competenŃe, a învăŃa să înveŃi fiind una
dintre ele:
• Comunicare în limba maternă;
• Comunicare în limbi străine;
• CompetenŃe matematice şi competenŃe de bază în ştiinŃă şi tehnologie;
• CompetenŃe digitale (tehnologia informaŃiei şi a comunicării);
• A învăŃa să înveŃi;
• CompetenŃe sociale şi civice;
• Spirit de iniŃiativă şi antreprenoriat;
• Sensibilizare şi exprimare culturală.”
Documentul european referitor la competenŃele cheie conŃine următoarea definiŃie a
competenŃei a învăŃa să înveŃi:

“A învăŃa să înveŃi este abilitatea de a persevera în învăŃare, de a-şi organiza propria


învăŃare, inclusiv prin managementul eficient al timpului şi al informaŃiilor, atât individual,
cât şi în grup. Această competenŃă include conştientizarea procesului şi nevoilor proprii de
învăŃare, identificarea oportunităŃilor disponibile şi abilitatea de a depăŃi obstacolele pentru
a învăŃa cu succes. Această competenŃă înseamnă acumularea, procesarea şi asimilarea
noilor cunoştinŃe şi abilităŃi, precum şi căutarea şi utilizarea consilierii şi a orientării. A
învăŃa să înveŃi îi implică pe cei care învaŃă să pornească de la cunoştinŃe şi experienŃe de
viaŃă anterioare, astfel încât să poată utiliza şi aplica cunoştinŃele şi abilităŃile într-o
varietate de contexte: acasă, la muncă, în educaŃie şi formare. MotivaŃia şi încrederea sunt
cruciale pentru această competenŃă.”

9 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

A învăŃa
să înveŃi

Dimensiunea
Dimensiunea metacognitiv
afectivă ă

Dimensiunea
cognitivă

De ce să înveŃi? Iată cîteva răspunsuri :


• Pentru că vei avea mai multe şanse de a găsi un job bun în viitor – s-a dovedit că
persoanele mai educate au mai multe şanse de a găsi un job sau de a-l schimba dacă doresc.
• Mai mulŃi bani – s-a dovedit că persoanele mai educate câştigă mai bine decât cele mai
puŃin educate.
• Mai puŃin probabil de a avea probleme sociale – s-a dovedit statistic că a fi educat
scade riscul criminalităŃii sau a problemelor financiare grave care necesită asistenŃă socială.
• Este distractiv – în şcoală legi prietenii pentru toată viaŃa şi îŃi dezvolŃi competenŃele
sociale
• Pentru că este vorba de viaŃa ta – modul în care te ocupi acum de educaŃia ta îŃi va
influenŃa în mare măsură viitorul.
Dar pentru a–Ńi fi mai uşor să înveŃi, pentru a fi mereu la curent cu noutăŃile, pentru a te
adapta mai repede schimbărilor şi pentru a folosi această competenŃă toată viaŃă trebuie să
înveŃi cum să înveŃi!
De ce să înveŃi cum să înveŃi?
• Pentru că vei salva timp şi vei obŃine rezultate mai bune
• Pentru că volumul informaŃiilor este imens, deci va trebui să înveŃi în mod permanent
• Pentru că evoluŃia tehnologică are loc foarte repede şi e bine să fii adaptabil
schimbărilor
• Pentru că a învăŃa să înveŃi este o competenŃă pe care o vei folosi toată viaŃa
A învăŃa să înveŃi înseamnă să-Ńi organizezi propria învăŃare, inclusiv prin gestionarea
eficientă a timpului, a informaŃiilor. A învăŃa să înveŃi îi implica pe cei care învaŃă să

10 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

pornească de la cunoştinŃe şi experienŃe de viaŃă anterioare, astfel încât să poată utiliza şi


aplica cunoştinŃele şi abilităŃile într-o varietate de contexte: acasă, la muncă, în educaŃie şi
formare.
Drumul cel mai eficient spre învăŃare este prin cunoaşterea:
• propriei persoane;
• a capacităŃii personale de învăŃare;
• a procedeelor utilizate cu succes în trecut;
• a interesului şi cunoaşterii subiectului despre care doreşti să înveŃi.

ÎnvăŃarea eficientă şi deplină


Pentru a fi eficientă şi deplină, orice învăŃare trebuie să se bazeze pe înŃelegerea
materialului care urmează să fie învăŃat, astfel încât uitarea – care intervine oricum – să fie
minimă, iar cunoştinŃele dobândite să poată fi aplicate în practică sau transferate în alte
domenii de cunoaştere.
Orice act de învăŃare – de însuşire de cunoştinŃe sau de formare a unei deprinderi – are
o dinamică proprie şi o evoluŃie fazică, în etape, cu ritmuri şi volume inegale de asimilare.
Indiferent de perioada de timp în care se învaŃă un material (o lecŃie sau un curs) – poate fi o
zi, o săptămână sau un an – învăŃarea trece prin câteva etape:
• Etapa de acomodare sau familiarizare cu materialul de învăŃare se caracterizează printr-o
viteză de asimilare a cunoştinŃelor şi volum scăzute datorită unor posibile dificultăŃi de
înŃelegere. În această etapă a învăŃării se recomandă însuşirea cât mai precisă şi profundă a
conceptelor specifice, a legilor şi principiilor, a terminologiei, precum şi formarea unei
imagini de ansamblu asupra materialului.
• Etapa de asimilare rapidă şi în cantităŃi mari a cunoştinŃelor este caracterizată printr-un
randament maxim şi, mai mult, prin dispariŃia stărilor de nelinişte şi nervozitate care
caracterizează etapa anterioară.
• Etapa de relativă stagnare sau regres intervine în urma faptului că familiarizarea cu
materialul de învăŃat şi scăderea gradului de noutate a acestuia creează blocaje în învăŃare,
scăderea interesului, apariŃia plictiselii şi chiar stări de saturaŃie cognitivă. Pentru
depăşirea acestei etape este necesară intensificarea efortului voluntar, precum şi varietatea
mijloacelor şi surselor de învăŃare.
• Etapa învăŃării intensive este caracteristică perioadei din preajma concursurilor sau
examenelor. Perspectiva verificării la finalul perioadei de învăŃare activează şi
mobilizează potenŃialul de învăŃare, astfel încât viteza şi volumul de asimilare a
cunoştinŃelor cresc foarte mult (şi datorită experienŃei acumulate în legătură cu materialul
de învăŃat). Dar, cu cât este mai intensivă învăŃarea (mai ales sub formă de “salturi” cu o

11 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

zi înainte de verificare), cu atât este mai rapidă şi mai masivă uitarea cunoştinŃelor astfel
asimilate.

Planifică-Ńi - evaluează timpul disponibil;


studiul în mod - inventariază materia de studiu şi
riguros! dificultăŃile acesteia;
- întocmeşte un calendar de studiu.

Întocmeşte un PLAN DE STUDIU:


Organizează-Ńi - stabileşte-Ńi obiective clare;
ştiinŃific - analizează resursele necesare;
studiul! - creează-Ńi condiŃiile potrivite
ÎnvaŃă să
înveŃi pentru studiu

Studiază Respectă cu tenacitate calendarul şi


efectiv! planul de studiu!
ÎnvaŃă să aplici tehnici de muncă
intelectuală!
Valorifică
eficient ÎnvaŃă să pregăteşti corect şi să
rezultatele susŃii corespunzător examene!
studiului!

5. Strategii de învăŃare

Pe parcursul şcolarităŃii, elevii trebuie să proceseze o


cantitate tot mai mare de informaŃie şi să opereze cu
informaŃia la un nivel tot mai abstract. Aceasta necesită
utilizarea unor srtategii de studiu din ce în ce mai sofisticate.
Unii elevi le învaŃă implicit sau le deduc prin reflectarea
asupra propriilor experienŃe de învăŃare, iar alŃii nu
dobândesc aceste strategii sau deduc strategii greşite şi
contraproductive. De aceea, intervenŃiile de dezvoltare a unor strategii eficiente de învăŃare sunt
foarte utile.
Chiar dacă strategiile de învăŃare sunt în cea mai mare parte specifice domeniului de
studiu(învăŃarea la istorie sau la literatură necesită strategii diferite faŃă de învăŃarea la
matematică sau chimie), există cunoştinŃe şi deprinderi relevante pentru dezvoltarea strategiilor
de învăŃare, care pot fi transferate dintr-un domeniu de studiu în altul.

12 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

5.1. Definirea strategiilor de învăŃare

Strategiile de învăŃare sunt instrumente cognitive folosite


pentru organizarea sistematică a procesului gândirii asociate cu
cunoştinŃe şi abilităŃi achiziŃionate. Ele trebuie văzute ca resurse
intelectuale care-i dă posibilitatea celui care învaŃă să planifice,
să organizeze, să monitorizeze, să direcŃioneze şi să reflecteze la
învăŃare. Spus diferit, strategiile de învăŃare promovează
autoînvăŃarea.
Strategiile de învăŃare contribuie la abilităŃile individuale de înŃelegere a noilor
informaŃii, la îmbunătăŃirea concentrării, la înŃelegerea modului cum are loc învăŃarea şi la
promovarea performanŃelor auto-reglatorii. Strategiile pe care le foloseşte cel care învaŃă pentru
receptarea, interpretarea şi organizarea informaŃiilor, joacă un rol instrumental în centrarea şi
ghidarea proceselor gândirii şi acŃiunilor care se desfăşoară de-a lungul construcŃiei pattern-
urilor de funcŃionare (de desfăşurare a acŃiunii).
ÎnvăŃând elevul strategii de învăŃare, acesta poate să creeze legături între cunoştinŃele
existente şi noi conŃinuturi. Uneori strategiile de învăŃare sunt folosite pentru a transforma
informaŃia într-o formă care este mai accesibilă pentru elev, în timp ce alte strategii facilitează
reverificarea, accentuează atenŃia ca un aspect calitativ al performanŃei, structurează şi
secvenŃionează practicile în părŃi care pot fi învăŃate, promovează auto-perfecŃionarea.
Strategiile de învăŃare îl pot pregăti pe student să acŃioneze cu intenŃie, să se centreze pe acŃiune.
A. Anderson în lucarea sa Learning strategies in physical education stabileşte şapte
criterii pentru o strategie efectivă de învăŃare. Aceasta ar trebui să-i permită elevului:
1. să facă instrucŃia personală relevantă;
2. supervizarea şi autodirecŃionarea propriei practici şi a progresului;
3. recunoaşterea propriilor limitări, preferinŃe şi nevoi;
4. adaptarea unei abordări mai planificate în achiziŃionarea cunoştinŃelor şi aptitudinilor;
5. acceptarea unor noi şi variate provocări de învăŃare cu mai multă încredere, sârguinŃă şi
persistenŃă;
În ciuda varietăŃii de strategii, anumite caracteristici sunt comune pentru toate:
1. strategiile sunt acŃiuni deliberate pentru atingerea obiectivelor particulare;
2. strategiile pot fi selectate şi aplicate flexibil, implică abilităŃi cognitive şi voinŃă
motivaŃională;

13 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

3. strategiile sunt deseori tactici pentru rezolvarea problemelor şi devin independente mai
ales când sunt legate de sarcini de învăŃare academice;
Comportamentul strategic implică mai mult decât simpla cunoaştere sau metacunoaştere
a strategiilor. Teoriile despre strategii ale copiilor trebuie să fie unite cu teoriie lor despre
propria competenŃă, efort şi sarcini academice, pentru a fi manifestate în învăŃarea auto-
reglatoare. CunoştinŃele trebuie să fie transpuse în acŃiuni cu obiective pe termen scurt şi control
voliŃional.
Borkowski, Johnston şi Reid sintetizează strategiile, metacogniŃia şi motivaŃia în trei
tipuri de cunoştinŃe obŃinute de copii. În primul rând ei discută faptul că, subiecŃiii obŃin
cunoştinŃe specifice despre strategii, care includ cunoştinŃe declarative şi procedurale despre un
număr de procese cognitive. De exemplu:
1. obiectivele şi scopurile unei strategii;
2. sarcinile pentru care acea informaŃie procedurală este potrivită;
3. raza ei de aplicabilitate;
4. câştigurile în învăŃare care se aşteaptă de la folosirea conştientă a strategiei;
5. cantitatea de efort asociată cu folosirea lui;
6. dacă strategia este plăcută sau greu de folosit.
În al doilea rând, ei apreciază că acelor cunoştinŃe generale despre strategii li se cere să
reflecte gradul de efort necesar pentru a aplica strategiile cu succes.
În al treilea rând copiii acumulează cunoştinŃele relaŃionale despre strategii, care îi ajută
să compare diferite strategii, astfel încât să poată selecta tactici adecvate în faŃa cererilor
schimbătoare ale sarcinilor. Elevul care are mai multe teorii articulate despre strategiile
învăŃarii efective, în mod constant are performanŃe mai mari în învăŃare.

5. 2. Tipuri de strategii

Ca urmare a asimilării învăŃării în şcoală cu


inteligenŃa, cunoaşterea, gândirea sau rezolvarea de
probleme, strategiile învăŃării şcolare sunt descrise fie ca:
• strategii cognitive;
• strategii ale gândirii (strategii de conceptualizare,
înŃelegere, de rezolvare de probleme);
• strategii mnezice (de recunoaştere, păstrare,
reactualizare a cunoştinŃelor). Precizarea rolului altor mecanisme psihice ca motivaŃia, atenŃia, a
controlului şi reglării în învăŃare, a condus la descrierea strategiilor de învăŃare ca strategii de
control şi autoreglare, de adaptare sau de studiu. Mai mult, strategiile de învăŃare au fost

14 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

raportate la fapte de natură psihică, cu conŃinutul cărora se află în fine şi compexe conexiuni
cum ar fi deprinderile intelectuale şi deprinderile de studiu, stilul cognitiv şi stilul de învăŃare.
O clasificare a strategiilor include trei categorii generale:
- strategii cognitive de învăŃare;
- strategii metacognitive şi auto-reglatoare;
- strategii de management al resurselor.
Strategiile cognitive de învăŃare pot fi aplicate simplelor sarcini de memorare sau unor
sarcini mai complexe care necesită înŃelegerea informaŃiilor (înŃelegerea unui text sau a unei
lecturi).
Literatura de specialitate cuprinde o serie de inventare de strategii ale activităŃii
cognitive:
- strategii de receptare, care implică recitarea unor termeni de învăŃat sau spunerea unor cuvinte
cu voce tare în timpul citirii unui text. Scoaterea în evidenŃă sau sublinierea în cadrul textului a
unor noŃiuni, idei;
- strategii de elaborare - presupun parafrazarea sau realizarea unui sumar al materialului de
învăŃat, crearea analogiilor, luarea unor notiŃe generative (unde elevii de fapt reorganizează şi
leagă ideile din notiŃele lor), explicarea ideilor din materialul de învăŃat altcuiva şi punerea de
întrebări şi răspunsuri;
- strategii de rezolvare de probleme;
- strategii de înŃelegere;
- strategii decizionale;
- strategii de memorare-stocare-reactualizare.

AplicaŃie:
Luarea notiŃelor

Obiective:
• De a prezenta diferite modalităŃi de a lua notiŃe;
• De a evidenŃia importanŃa luării notiŃelor în mod eficient;
• De a exersa un model de luare eficientă a notiŃelor.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “Un model de luare a notiŃelor” – pentru fiecare participant
Desfăşurare:
• ParticipanŃilor li se va spune că vor discuta despre diferite modalităŃi de luare a

15 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

notiŃelor. Se va insista pe faptul că modul în care sunt luate notiŃele are un efect important
asupra eficienŃei învăŃării.
• Se facilitează o discuŃie despre această temă:
De ce credeŃi că este importantă modalitatea de luare a notiŃelor?
Cum luaŃi notiŃele de obicei? AveŃi propria metodă sau profesorul vă spune exact ce şi cum
să notaŃi?
• Se împarte fişa “ Un model de luare a notiŃelor” tuturor participanŃilor.
• Elevii au cinci minute la dispoziŃie să citească fişa.
• Se discută fişa, explicând fiecare dintre cele trei secŃiuni şi clarificând ceea ce nu este
bine înŃeles.
• Elevii vor completa secŃiunile 2 şi 3, pe baza a ceea ce tocmai s-a discutat. Practic vor
trebui să ia notiŃe despre luarea de notiŃe! Nu vor completa secŃiunea 1, pentru că nu aveau
fişa în timp ce ascultau. ExplicaŃi că la în mod normal la ore vor completa întâi secŃiunea 1.
Această parte a activităŃii se desfăşoară pe grupe mici.
• Se încheie printr-o discuŃie despre această aplicaŃie:
- ConsideraŃi că este o metodă eficientă? MotivaŃi răspunsul.
- IntenŃionaŃi să o utilizaŃi?
- La ce materii consideraŃi că este aplicabilă?

Fişa “Un model de luare a notiŃelor”

Luarea de notiŃe este una dintre deprinderile de bază în cadrul studiului. Aceasta,
întrucât notiŃele luate constituie o sursă alternativă pentru studiu, alături de manual şi alte
surse bibliografice.
Luarea de notiŃe reprezintă o modalitate de stocare a informaŃiilor; reprezintă o triplă
codare a materialului, verbală, vizuală şi kinestezică, ceea ce permite o retenŃie mai bună şi o
reactualizare mai uşoară. Cele mai utile sunt notiŃele care sunt reprezentări relativ complete
ale materialului prezentat, cuprinzând sumarizări ale principalelor idei şi furnizează detalii şi
elaborări proprii pe baza materialului. Ele permit să se realizeze revizuirea şi completarea lor
ulterioară. Revizuirea permite reactualizarea informaŃiilor, clarificarea conceptelor dificile,
completarea abrevierilor şi a informaŃiilor care lipsesc şi sublinierea sau întărirea ideilor sau a
conceptelor-cheie. Se pot, de asemenea, introduce titluri şi subtitluri şi se pot adăuga fraze sau
propoziŃii clarificatoare.

16 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Sistemul de luarea a notiŃelor care s-a impus cel mai mult este sistemul T sau sistemul
Cornell. Acest sistem are succes pentru că este simplu şi eficient, putând fi utilizat atât de
elevi, cât şi de studenŃi. El cuprinde treisecŃiuni:
SecŃiunea 1, porŃiunea cea mai mare, aflată în partea dreaptă a paginii, în care se
notează de fapt ideile într-o modalitate informală(aşa cum sunt prezentate sau receptate în
oră).
SecŃiunea 2, aflată în partea stângă a paginii, este cunoscută ca porŃiunea cuvintelor-
cheie. Ea se completează de obicei în faza de revizuire şi cuprinde comentarii care
accentuează ideile importante, clarifică sensuri, sugerează exemple sau leagă idei şi exemple
şi care, ulterior, vor constitui elementele de bază în reactualizarea informaŃiilor.
SecŃiunea 3, în partea de jos a paginii, este cunoscută ca zona rezumatului. Aici se
include un rezumat format din două- trei propoziŃii, care sumarizează ideile din pagină şi le
integrează într-o structură clarificatoare.

2 1

AplicaŃie: Trucuri de memorie

Obiective:
• a discuta despre tehnicile de memorare;
• a exersa tehnicile de memorare.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “Dezvoltă-Ńi capacitatea de a memora”
Desfăşurare:
• Elevii sunt anunŃaŃi că vor desfăşura jocuri de memorie. Sunt diferite metode care ne
pot ajuta să memorăm informaŃii şi astăzi le vom aplica pe unele dintre ele.
• Se împărte fişa “ Trucuri de memorie” tuturor participanŃilor. Elevii citesc cu voce tare
tehnicile descrise.

17 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• Activitatea se desfăşoară pe grupe de câte cinci membri.


• Li se precizează elevilor sarcinile pe care le au de îndeplinit:
Vor alege două dintre tehnicile descrise în fişă şi le vor folosi pentru ceva ce trebuie să
memoreze pentru şcoală. De exemplu, ar putea inventa acronime sau acrostihuri sau lanŃuri
sau orice tehnică doresc.
ToŃi membrii grupelor trebuie să vină cu idei.
• Elevii au la dispoziŃie 20 minute să termine sarcina de lucru.
• Raportorii vor prezenta colegilor ideile grupelor din care au făcut parte.
• AplicaŃia se încheie cu o discuŃie despre tehnicile de memorare: CunoaşteŃi şi alte
tehnici de memorare? La care materii sunt folositoare tehnicile de memorare?

Fişa Dezvoltă-Ńi capacitatea de a memora!

Este important să ştiŃi că vă puteŃi dezvolta capacitatea de memorare aproape nelimitat.


PuteŃi folosi în acest sens ocaziile pe care vi le oferă activitatea de învăŃare pe care o
desfăşuraŃi zilnic. Iată cîteva exerciŃii utile:

ExerciŃiul nr. 1: CitiŃi cu atenŃie un text, apoi imediat reformulaŃi sintetic în scris ideile
principale expuse în acel text. VerificaŃi ceea ce aŃi scris şi completaŃi, dacă este cazul.

ExerciŃiul nr. 2: ReformulaŃi aceleaşi idei după 24 şi 48 de ore de la citire. ComparaŃi cu


reformulările anterioare.

ExerciŃiul nr. 3: AlcătuiŃi un referat sau o lucrare pe baza ideilor extrase din text, adăugându-
le idei proprii sau culese din alte surse ca argumente pro sau contra.

UtilizaŃi mnemotehnici!

PerformanŃele mnezice pot fi crescute, apelând la aşa zisele mnemotehnici, ori de câte
ori vi se cere să reŃineŃi numeroase date nestructurate logic. Exemple de mnemotehnici:

Tehnica grupării. InformaŃiile ce urmează a fi memorate se grupează după criterii


diferite(formă, mărime, ordine alfabetică, litera iniŃială, etc), care iau locul suportului logic.

Tehnica numerică. InformaŃiile ce trebuie memorate sunt reamintite pe baza unui număr
cheie, ale cărui cifre au semnificaŃii pentru fiecare element memorat.

Tehnica asocierii prin concatenare. Presupune formarea unor lanŃuri de litere sau cuvinte.
Exemplu: Cezautica= Cezar – August – Tiberiu – Caligula.

18 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Tehnica lanŃurilor. Se asociază ceea ce trebuie memorat cu unele lanŃuri tipice; de exemplu
cu zilele săptămânii, lunile anului, succesiunea anotimpurilor, etc.

Pentru a studia eficient trebuie să înŃelegem ceea ce învăŃăm şi pentru a realiza acest
lucru avem nevoie să tratăm informaŃia într-o manieră activă. De multe ori facem acest lucru
în mod implicit, inconştient, dar nu se întâmplă aşa întotdeauna. Acest lucru la rândul lui duce
la o scădere a motivaŃiei pentru învăŃare, iar în unele cazuri chiar la eşec şi abandon şcolar.
Un pas esenŃial în învăŃarea unui material este înŃelegerea acestuia. Unele lucruri sunt
uşor de înŃeles, altele mai dificil; depinde de cunoştinŃele noastre anterioare în acel domeniu,
de tehnicile de învăŃare şi de caracteristicile materialului pe care îl învăŃăm.
Desigur că putem studia şi într-un mod superficial, de exemplu, citind doar şi
memorând un text. Dar, cu siguranŃă, informaŃia pe care am acumulat-o în acest mod nu va
rămâne în mintea noastră pentru mult timp şi ne va ajuta foarte puŃin în dezvoltarea noastră
personală. În schimb, folosind gândirea critică putem construi pas cu pas sistemul nostru de
cunoaştere şi ne dezvoltăm încrederea în propria capacitate de a învăŃa într-un mod raŃional.
În abordarea studiului este important să observaŃi succesiunea normală a învăŃării.
ÎnvăŃarea începe în mod normal de la global la specific, de la imaginea largă la detalii
specifice. De exemplu, la biologie învăŃăm în primă instanŃă care sunt componentele
principale ale corpului uman: cap, trunchi, braŃe, picioare. Apoi învăŃăm din ce în ce mai
multe despre fiecare parte, până când ajungem la detalii foarte mici, invizibile ochiului uman,
cum ar fi de exemplu neuronii. Cei care aleg să studieze la facultate biologia ajung să înveŃe
tone de informaŃii despre lucruri foarte specifice, cum ar fi neurotransmiŃătorii, enzime şi
altele. Sau în cazul literaturii, începem prin a citi cărŃi mici cu multe imagini şi pe măsură ce
creştem citim poveşti, nuvele, romane. De asemenea, datorită cunoştinŃelor noastre în
continuă dezvoltare ajungem să preferăm unii autori sau unele genuri literare, sau chiar
începem să scriem noi înşine. StudenŃii la literatură intră în foarte multe detalii despre anumiŃi
autori sau genuri literare.
Deci, de ce să nu folosim această succesiune a învăŃării în mod conştient? Citirea unui
text e mai uşoară dacă la început îŃi faci o imagine de ansamblu, apoi umpli detaliile.
Rezolvarea unei probleme de matematică necesită la început înŃelegerea ansamblului, apoi a
detaliilor.
VeŃi constata că învăŃarea e mai uşoară dacă aplicaŃi această strategie în studiul
diferitelor materii.
Acelaşi lucru este valabil pentru scris (ex. un eseu); trebuie să începi prin a face un
plan general, apoi lucrând în profunzime diferitele părŃi.

19 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

AplicaŃie
Tehnică de studiu – ANALOGIA
Obiective:
• De a discuta analogia ca metodă de studiu;
• De a exersa folosirea analogiei ca tehnică de studiu.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• ConŃinutul unei lecŃii pe care trebuie să o înveŃe elevii
Desfăşurare:
• Pentru această activitate va trebui să alegem o lecŃie pe care o au de învăŃat elevii.
• Începem prin a spune grupului că scopul acestei activităŃi este de a exersa folosirea
unei tehnici de studiu care s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru înŃelegerea
informaŃiilor: analogia.
• Se vor forma grupuri de câte patru membri. Fiecare membru are un rol specific: unul
este scriitorul (notează ideile membrilor grupului), unul este raportorul (va prezenta
celorlalŃi din clasă ideile grupului din care face parte), unul este manager (se asigură
că toŃi din grup participă cu idei) şi un antrenor (încurajează membrii grupului să
găsească idei şi se asigură că întregul grup lucrează).
• Se explică elevilor că a face o analogie înseamnă a compara o idee, un concept nou, pe
care îl studiezi acum cu altul pe care deja îl cunoşti şi cu care se aseamănă. (ex. mintea
este ca un muşchi, dacă o antrenezi se dezvoltă şi devine puternică).
• Se dau instrucŃiuni grupelor:
- Vor trebui să identifice concepte noi în lecŃie şi să găsească analogii potrivite.
- Li se sugerează să fie cât mai creativi, să îşi lase imaginaŃia să zboare.
• Vor avea le dispoziŃie 15 – 20 minute pentru realizarea sarcinii de lucru.
• Se reuneşte grupul mare. Raportorii sunt rugaŃi să prezinte munca grupurilor în faŃa
colegilor.
• AplicaŃia se finalizează printr-o discuŃie: FolosiŃi analogii când studiaŃi? CredeŃi că e o
tehnică eficientă? PuteŃi identifica alte analogii utile pentru ceea ce trebuie să studiaŃi?

20 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Strategiile metacognitive

Cercetările în domeniu au descoperit că învăŃarea eficientă nu


înseamnă doar folosirea strategiilor care se bazează pe abilităŃile
noastre cognitive. Există un nivel mai înalt al cogniŃiei, numit
metacogniŃie, care este implicat în învăŃare într-o măsură foarte
importantă. MetacogniŃia se referă la cunoştinŃele pe care le avem
despre abilităŃile noastre de învăŃare şi despre funcŃionarea noastră
cognitivă, cât şi la reglarea şi monitorizarea propriei funcŃionări
cognitive. Aceasta înseamnă ce ştim despre felul în care funcŃionează
mintea noastră, cum ne auto-evaluăm, cât de conştienŃi suntem de strategiile de învăŃare pe
care le folosim şi în ce mod le alegem, cum ne monitorizăm progresul.
Deci metacogniŃia poate fi văzută ca un “corp de control” pentru cogniŃie, care
primeşte în mod constant informaŃii de la cogniŃie, evaluează informaŃia şi apoi trimite
feedback despre ce ar trebui să fie făcut în continuare. De exemplu, încep să citesc un articol
ştiinŃific, care este complex şi conŃine informaŃii noi, deci metacogniŃia mea ”îmi spune” să
caut cuvintele cheie, să mă opresc puŃin şi să mă gândesc ce ştiu deja despre această temă.
Acest lucru mă va ajuta să înŃeleg şi să integrez uşor noile informaŃii. Îmi voi folosi acum
abilităŃile mele cognitive şi metacogniŃia va monitoriza cât de bine procedez şi va mai trimite
ajustări dacă e necesar.
E important de specificat că metacogniŃia şi cogniŃia nu au localizări diferite în creierul
nostru sau în sistemul cognitiv; doar sunt folosite pentru scopuri diferite; în cazul învăŃării,
cogniŃia se ocupă cu învăŃarea în sine, iar metacogniŃia cu reglarea învăŃării. Cele două
procese conlucrează şi nu pot fi separate.
Totuşi, studiile au demonstrat că de multe ori elevii cu performanŃe scăzute au aceleaşi
abilităŃi cognitive ca şi colegii lor care se descurcă mai bine, dar abilităŃile lor metacognitive
sunt mai puŃin dezvoltate. Vestea bună este că, la fel ca şi în cazul strategiilor motivaŃionale şi
a tehnicilor de învăŃare, strategiile metacognitive pot fi învăŃate, prin urmare abilităŃile
metacognitive pot fi dezvoltate şi îmbunătăŃite. Pentru a
realiza acest lucru, trebuie să dezvolŃi ceea ce ştii despre propria ta metacogniŃie şi să îŃi
îmbunătăŃeşti modalităŃile de folosire a abilităŃilor metacognitive.
Ce este metacogniŃia?
Poate că sună ca un concept sofisticat, dar dacă ne gândim puŃin, utilizăm acest concept
de mult timp. Poate că i-am spus “gândire reflexivă” sau “inteligenŃă reflexivă”, iar aceştia
sunt termeni destul de apropiaŃi de metacogniŃie.

21 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Ceea ce ştim despre metacogniŃie se împarte în trei categorii:


• cunoştinŃe despre sine referitoare la metacogniŃie; reprezintă ceea ce ştim despre
abilităŃile noastre cognitive în particular şi despre funcŃionarea cognitivă umană în
general. De exemplu, poŃi şti despre tine că studiezi mai bine după masă decât seara;
sau şti cam cât poŃi memora într-o repriză de studiu; sau poate şti că lucrezi mai bine
într-un loc liniştit decât într-o cameră zgomotoasă; sau eşti conştient de faptul că a
avea cunoştinŃe anterioare despre o anumită temă te ajută să înŃelegi un text, etc.
• cunoştinŃe despre sarcina de lucru şi resursele de care avem nevoie pentru a realiza
sarcina; cuprind ceea ce ştim despre natura diferitelor sarcini intelectuale, dar şi ce fel
de activitate intelectuală trebuie să depunem pentru a îndeplini cerinŃele sarcinii de
lucru. De exemplu, ştii că rezolvarea unei probleme de chimie pune la lucru procese
diferite decât scrierea unui eseu; că scrierea şi înŃelegerea unui text ştiinŃific este
diferită de scrierea şi înŃelegerea unei benzi desenate; că a citi o piesă de teatru pentru
şcoală solicită alte resurse şi procese decât a juca într-o piesă de teatru, etc.
• cunoştinŃe despre propriile strategii şi modul în care le folosim; se referă la toate
strategiile, la ce ştim despre ele şi cum le folosim. De exemplu, realizarea unui
rezumat este o strategie cognitivă, dar când rezumăm pentru a verifica cât de bine am
învăŃat strategia devine metacognitivă. A repeta cu voce tare este o strategie cognitivă
pentru că facilitează asimilarea noilor informaŃii, dar şi metacognitivă, întrucât o
folosim pentru a regla cunoştinŃele pe care le-am dobândit şi pentru a stabili ce trebuie
să facem în continuare. Principala diferenŃă între strategiile cognitive şi cele
metacognitive este funcŃia lor: strategiile cognitive sunt utilizate pentru înŃelegere şi
învăŃare, strategiile metacognitive pentru reglarea cunoştinŃelor. Ele nu sunt diferite în
sine, doar scopul lor este diferit.
Majoritatea modelelor de strategii metacognitive includ trei tipuri generale de strategii:
planificare, monitorizare şi reglare.
Planificarea activităŃilor care au fost studiate în variate studii despre învăŃarea elevilor
includ: stabilirea scopurilor pentru studiu, citirea razantă (skimming), stabilirea unor întrebări
înainte de citirea textului, realizarea unei sarcini de analiză a problemei. Aceste activităŃi pot să-
l ajute pe cel care învaŃă să-şi planifice utilizarea strategiilor cognitive şi de asemenea par să
activeze sau să aducă în prim plan aspectele mai relevante ale cunoştinŃelor mai importante,
făcând organizarea sau înŃelegerea materialului mult mai uşoară.
Monitorizarea activităŃii include trasarea, dirijarea atenŃiei în timpul citirii unui text, sau
ascultării unei lecturi, auto-testarea prin utilizarea întrebărilor despre material pentru a verifica
înŃelegerea, monitorizarea înŃelegerii unei lecturi şi utilizarea strategiilor de luare a testelor (test-

22 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

taking) într-o situaŃie de examinare. Aceste strategii îl alertează pe cel ce învaŃă de eşuările în
atenŃie sau înŃelegere care pot fi „reparate”, utilizând strategii reglatoare.
Strategiile reglatoare sunt strâns legate de strategiile de monitorizare. Aşa cum elevii
îşi monitorizează învăŃarea şi performanŃele în comparaŃie cu anumite obiective sau criterii,
acest proces de monitorizare sugerează nevoia de reglare a procesului pentru a readuce
comportamentul pe aceeaşi linie cu Ńelul sau să-l apropie de un criteriu. De exemplu, cei ce
învaŃă îşi pun întrebări în timp ce citesc pentru a-şi monitoriza înŃelegerea, apoi se reîntorc să
recitească o porŃiune din text, această recitire este o strategie de reglare. Un alt tip de strategie
de auto-reglare pentru citire are loc atunci când un elev încetineşte viteza de citire, când se
confruntă cu un text mai dificil sau mai puŃin familiar. Sărirea peste întrebări în timpul unui test
şi reîntoarcerea la ele mai târziu este o altă strategie pe care elevul o poate folosi pentru a-şi
regla comportamentul.
Toate aceste strategii pot fi integrate în conceptul larg al reflexiei. Reflectând în mod
conştient asupra propriei învăŃări îŃi sporeşti în mod considerabil şansele de succes. Folosirea
reflexiei este una din principalele diferenŃe între experŃii şi novicii în învăŃare. De obicei,
novicii învaŃă fără a se opri să se întrebe ce au înŃeles. De exemplu, este probabil ca un novice
să citească o pagină întreagă şi să treacă apoi la următoarea, chiar dacă nu a înŃeles prima
pagină. Cu siguranŃă că rezultatul final nu va fi unul satisfăcător. În schimb, experŃii îşi alocă
timp pentru a studia un material în profunzime, îşi pun întrebări în legătură cu textul, fac
conexiuni cu cunoştinŃele anterioare şi cu viaŃa lor personală, verifică erorile şi schimbă
strategiile de învăŃare dacă este cazul. În final, rezultatele sunt superioare pentru că au înŃeles
pe deplin noile informaŃii şi le-au integrat în sistemul de cunoştinŃe.
Vestea bună este că nu trebuie să aştepŃi ani de zile până când să devii expert în
învăŃare, poŃi învăŃa şi aplica strategiile folosite de experŃi pentru a deveni tu însuŃi un expert
în învăŃare.
De asemenea, fiind stăpân pe aceste strategii, devii din ce în ce mai independent în
învăŃare, mai încrezător în abilităŃile tale şi astfel îŃi poŃi gestiona învăŃarea cu mai mare
libertate. Societatea de astăzi abundă în informaŃii, iar a fi dotat cu strategii metacognitive îŃi
permite să beneficiezi pe deplin de această bogăŃie de informaŃii.

23 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Program pentru gestionarea optimă a timpului

Oameni valoroşi se consumă zi de zi pentru că le lipseşte


discernământul când este vorba de stabilirea graniŃelor, de
stabilirea unui program lejer de lucru, de realizarea
managementului timpului. Stabilirea priorităŃilor şi a limitelor,
acordarea timpului pentru odihnă şi înnoire Ńin de fiecare în parte şi
asigură o viaŃă de succes.
Lipsa de timp este una dintre cele mai des invocate
probleme. Adeseori, omul nu reuşeşte să termine tot ce şi-a propus
să facă într-o zi şi, deşi nu a stat deloc degeaba, nici măcar nu s-a apucat de sarcinile cele mai
importante. Având in vedere că nu se poate face ca o zi să aibă mai mult de 24 de ore, trebuie
ca fiecare să înveŃe să se organizeze mai bine. Managementul timpului înseamnă, de fapt, auto-
management. Acest lucru înseamnă îmbunătăŃirea abilităŃilor care să ajute la o mai bună
planificare sau la o mai eficientă delegare a responsabilităŃilor.
Este indicat să învăŃăm cum să ne organizăm mai bine timpul, programul zilnic, în
funcŃie de priorităŃi. Problema managementul timpului poate fi abordată din perspectiva
proorităŃilor, conform următoarelor criterii: important şi urgent, important dar mai puŃin
urgent, urgent şi lipsit de importanŃă, mai puŃin urgent şi lipsit de importanŃă.

Ca tehnici de planificare pentru un management eficient al timpului pot fi amintite


următoarele :

- formarea unei viziuni clare faŃă de ceea ce ne interesează cu adevărat;


- întocmirea unui plan zilnic care să economisească timpul la maximum şi să garanteze reuşita ;
- stabilirea unor obiective clare, cuantificabile şi realizabile;
- determinarea rezultatelor de atins pe termen scurt, mediu şi lung;
- stabilirea clară a sarcinilor de realizat;
- ierarhizarea sarcinilor în funcŃie de importanŃa lor;
- estimarea reală a timpului necesar realizării planului propus;
- organizarea cât mai eficientă şi sistematizată a muncii;
- realizarea unui control permanent al timpului.
Progresul în gestionarea timpului poate fi evalua printr-o analiză atentă a rezultatelor şi
eficienŃei muncii, a confortului interior, deoarece în momentul gestionării cu succes a timpului, criza
acestuia scade, iar nivelul de stres va fi unul moderat.

24 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

AplicaŃie

Program pentru gestionarea optimă a timpului

Obiective:
• a discuta despre planificare, monitorizare şi evaluare ca strategii de control al învăŃării;
• a realiza un calendar de studiu pentru un interval de timp de o săptămână.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “ Program pentru gestionarea optimă a timpului”
Desfăşurare :

• Li se explică elevilor că planificarea înseamnă practic a pune întrebări despre ceea ce


trebuie să faci şi despre resursele tale proprii pentru realizarea sarcinii de lucru. Se dau
câteva exemple de întrebări: “Ce ştiu deja despre această tematică?” sau “Aproximativ
cât timp îmi va lua să termin?”
• Li se explică apoi că monitorizarea înseamnă să urmăreşti progresul muncii tale.
Aceasta este realizată uneori prin reflexie, care înseamnă a studia un material în
profunzime, a realiza conexiuni cu cunoştinŃele anterioare şi cu viaŃa ta personală, a
verifica greşelile şi a schimba strategiile dacă cele alese se dovedesc ineficiente, a
căuta un înŃeles, un sens în ceea ce înveŃi.
• Li se cere participanŃilor să precizeze ce întrebări îşi pun ei în timp ce îşi
monitorizează munca. Exemplu: “Cum m-am descurcat până acum?” sau “Sunt pe
drumul cel bun?”
• Se explică elevilor că evaluarea se referă la a analiza rezultatelor la care au ajuns.
Aceştia vor da exemple de întrebări pe care şi le pun pentru a evalua ceea ce au făcut.
Exemplu: “Cât de bine am făcut?” sau “Ce aş fi putut face mai bine?”
• Se împărte fişa “ Program pentru gestionarea optimă a timpului” tuturor
participanŃilor. Se discută pe baza acestei fişe.
• Concluzia aplicaŃiei este că aceste strategii sunt definitorii pentru un expert în învăŃare
şi utilizarea lor îŃi dă şanse de a avea succes.

25 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Program pentru gestionarea optimă a timpului

Obiective :

MotivaŃia alegerii obiectivelor

Disciplina Timp necesar Indicatori de


Ziua/Data Obiective
realizare

Toate aceste strategii se presupune că îmbunătăŃesc învăŃarea prin a-i ajuta pe elevi să-şi
corecteze comportamentele de învăŃare şi să repare lacunele de înŃelegere.
În foarte multe tratate de psihologia educaŃiei este prezentă convingerea autorilor că
automanagementul învăŃării presupune activarea unor strategii metacognitive ca:
√ reflectarea asupra propriilor procese cognitive şi a relaŃiilor dintre ele,
√ observarea şi monitorizarea operaŃiilor mentale utilizate în rezolvarea diferitelor
sarcini,
√ formarea unei imagini corecte despre propriile procese cognitive,
√ reflecŃia asupra propriului model de învăŃare,
√ înŃelegerea propriilor activităŃi de studiu, a propriilor lor caracteristici, a
condiŃiilor şi contextelor de învăŃare,
√ monitorizarea progrseului în atingerea obiectivelor de învăŃare stabilite,
√ schimbarea strategiilor dacă cele utilizate s-au dovedit ineficiente,
√ revenirea la momentul alegerii strategiei dacă rezultatul este nesatisfăcător,

26 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

√ anticiparea cursului evenimentelor despre care se învaŃă,


√ ignorarea informaŃiilor nerelevante,
√ evaluarea rezultatelor în funcŃie de obiectivele stabilite. (Hamilton şi Ghatala în V. Negovan-
Autonomia în învăŃarea academică).

AplicaŃie: Schema şi rezumatul


Obiective:
• De a discuta despre schemă şi rezumat ca tehnici de studiu;
• De a exersa modalităŃile de realizare a schemelor şi a rezumatelor.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “Cum să faci un rezumat” - pentru fiecare participant
• ConŃinutul unei lecŃii pe care trebuie să o pregătească elevii pentru şcoală
Desfăşurare:
• Pentru această activitate se alege o lecŃie pe care o au de pregătit elevii pentru şcoală.
• Se anunŃă participanŃilor că scopul activităŃii este de a exersa două tehnici de studiu,
care s-au dovedit a fi foarte eficiente – a face o schemă şi un rezumat. Se vor aborda
aceste două tehnici în aceeaşi activitate, pentru că sunt strâns legate.
• Se vor forma grupe de câte patru membri.
• Li se explică elevilor că o schemă conŃine subiectele principale ale unui text. De
regulă, este organizată într-un mod ierarhic cu teme şi subteme. Cuprinsul unei cărŃi
este un exemplu de schemă. Rezumatul este o variantă extinsă a schemei, este o
tehnică foarte eficientă de organizare şi recapitulare a materialului.
• Se vor da instrucŃiuni grupelor, care vor trebui să facă schema lecŃiei pe care am decis
să o folosim. Li se precizează să se rezume la temele principale şi la câteva subteme.
• Vor avea la dispoziŃie 15 minute pentru terminarea sarcinii de lucru.
• Se vor prezenta schemele pe care le-au realizat grupele.
• Se împarte fişa “ Cum să faci un rezumat” fiecărui participant. Fişa conŃine sugestii
utile despre cum să faci un rezumat, dar şi ei pot avea alte idei bune.
• Elevii vor trebui să schiŃeze rezumatul lecŃiei.
• Se reuneşte apoi grupul mare şi se prezintă rezumatul realizat de către fiecare grupă.
• Se discută despre folosirea schemelor şi a rezumatelor în învăŃare. Se evidenŃiază
faptul că schemele şi rezumatele sunt metode foarte eficiente de organizare a
materialului de studiu şi de asemenea, sunt uşor de folosit.

27 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Strategiile de management al resurselor


Au în vedere strategiile pe care studenŃii le folosesc pentru a-şi controla şi manageria
mediul lor înconjurător. Exemple includ organizarea şi controlarea timpului, a efortului a
mediului de învăŃare şi a altor persoane incluzând profesori şi semeni prin folosirea strategiilor
de căutare de ajutor. În ideea unei abordări generale adaptive spre învăŃare aceste strategii se
presupune că-i ajută pe studenŃi să se adapteze mediului lor precum şi să-şi schimbe mediul
înconjurător pentru a le conveni obiectivelor şi nevoilor lor.

Strategii motivaŃionale şi afective


I. Neacşu în lucrarea Metode şi tehnici de învăŃare eficientă, notează că în materie de
motivaŃie a învăŃării toŃi specialiştii şi practicienii sunt unanim de accord asupra faptului că nu
putem vorbi de un singur fel de motivaŃie pentru învăŃare, ci, de regulă învăŃarea se desfăşoară
sub influenŃa şi controlul unor seturi complexe de motive, ale unei ierarhii niciodată statice, ale
unui sistem motivaŃional deschis, care provoacă, susŃine, intensifică, sau dimpotrivă blochează
diminuează sau întrerupe învăŃarea.
În general sub „eticheta” de strategie motivaŃională sunt analizate următoarele:
- implicarea celui care învaŃă în fixarea scopurilor învăŃării,
- strategii de construire a unor expectaŃii pozitive şi implicit a încrederii în forŃele proprii
(fixarea unor scopuri clare, accentuarea importanŃei învăŃării, gradarea sarcinilor de învăŃare în
paşi mici),
- conştientizarea valorii sarcinii: angajarea în sarcini de învăŃare corespunzătoare propriilor
nevoi şi interese, înŃelegerea legăturii dintre sarcina actuală şi problemele cotidiene de viitor,
finalizarea scopurilor,
- autovalorizarea: evidenŃierea progreselor realizate în fiecare etapă de îndeplinire a sarcinii,
reamintirea reuşitelor din etapele anterioare ale activităŃii de învăŃare,
- dezvoltarea sentimentului autoeficacităŃii.
Eficacitatea sistemului motivaŃional va creşte dacă în procesul învăŃării şi al instruirii
vor fi respectate câteva elemente cu valoare de principiu, norme sau chiar reguli practice,
codificate cel mai adesea sub forma metodelor şi procedeelor acŃionale. Acestea sunte descrise
în lucrarea Metode şi tehnici de învăŃare eficientă de către prof. I. Neacşu:
• fixarea unui scop prioritar clar, determinarea şi delimitarea acestuia în mod precis în
structura acŃiunilor întreprinse. În acest enunŃ se verifică legătura puternică ce se poate
stabili între două componente ale acŃiunii de învăŃare: scopul şi motivul.
• fixarea progresivă a unor scopuri, la început mai apropiate, apoi, treptat, al unora mai
îndepărtate;

28 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• individualizarea fixării scopurilor în funcŃie de personalitatea proprie, având în vedere şi


stabilitatea intereselor private ca atitudini pozitive faŃă de un domeniu;
• aprecierea evoluŃiei elevilor să se facă mai ales în termeni pozitivi; dezaprobarea este
mai puŃin eficientă în stimularea motivaŃiei învăŃării;
• cunoaşterea progreselor făcute de elevi în atingerea obiectivelor învăŃării, se va face
frecvent, dar în special după etapele importante ale conŃinutului procesului cunoaşterii;
• evitarea unor presiuni sau bariere prea puternice exercitate din afară în vederea atingerii
obiectivelor cu orice preŃ.

Woolfolk ( în V. Negovan - Autonomia în învăŃarea academică) include în categoria


strategiilor afective: gândirea independentă, dezvoltarea intuiŃiei cu privire la egocentrism,
antrenarea înclinaŃiei spre corectitudine, curajul intelectual, perseverenŃa, încrederea în acŃiune,
strategii de a face faŃă anxietăŃii, limitarea competiŃiei, controlul nevoii de a câştiga.
Un alt model de motivaŃie care poat fi relevant pentru învăŃatea studenŃilor este cel care
se concentrază pe trei tipuri generale de credinŃe motivaŃionale incluzând:
A. credinŃele propriei eficacităŃi (asta înseamnă credinŃe ale capacităŃii unei persoane de
a realiza sarcina);
B. credinŃe despre valoarea sarcinii (credinŃe despre importanŃa, interesul şi valoarea
sarcinii);
C. orientarea obiectivelor (concentrarea este pe stăpânirea şi învăŃarea sarcinii, pe note
sau pe motive extrinseci). (P.R.Pintrich – Psychology of education, 2000).

7. ModalităŃi de selectarea a strategiilor de


învăŃare

Alegerea strategiilor ce urmează a fi utilizate în învăŃare este


dependentă de:
• Stilul de învăŃare al elevului;
• CunoştinŃele metacognitive de care dispune elevul;
• Tipul materialului de învăŃat;
• Scopul învăŃării.
Cu cât elevii devin mai conştienŃi de aceste aspecte, cu atât vor fi capabili să aleagă mai
eficient între diferitele strategii de învăŃare pe care le cunosc, economisind în acest fel timp şi
energie.

29 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

6.1. Stilul de învăŃare


ŞtiaŃi că...
• datorită faptului că suntem diferiŃi, modul în care învăŃăm este diferit?
• elevii preferă experienŃele de învăŃare în care sunt activ implicaŃi, astfel ei vor obŃine
rezultate mai bune şi vor avea succes la şcoală?
• elevii învaŃă mai repede atunci când noile achiziŃii sunt utile şi practicate în viaŃa de
zi cu zi, precum şi în viitor?
• elevii care îşi cunosc stilul de învăŃare sunt mai angajaŃi în procesul de învăŃare, au
încredere în ei, se simt mai independenŃi?
• ultimele cercetări asupra creierului afirmă că atunci când modalităŃile de învăŃare
sunt adaptate rezultatelor obŃinute la analiza sau testarea stilurilor de învăŃare, elevii
vor reŃine cu mai puŃin efort şi vor fi capabili să realizeze creşterea performanŃelor
şcolare în mai puŃin de două săptămâni?
Ce este stilul de învăŃare?
AveŃi probleme atunci când vreŃi să învăŃaŃi ceva nou?Atunci trebuie să aflaŃi mai
multe despre stilul de învăŃare care este unic.
Fiecare dintre noi vrem să cunoaştem cum funcŃionează creierul nostru, pentru a
achiziŃiona şi procesa cât mai eficient o nouă informaŃie, ce abilităŃi sunt necesare pentru a
învăŃa, cum abordăm un examen, cum rezolvăm probleme, cum putem aplica o strategie.
Deoarece nu suntem toŃi la fel şi vedem lumea ca individualităŃi, percepŃiile noastre
arată:
• cum gândim,
• cum luăm decizii,
• cum definim ceea ce este mai important.
Elevii preferă să înveŃe în diferite moduri: unora le place să studieze singuri, să
acŃioneze în grup, altora să stea liniştiŃi deoparte şi să-i observe pe alŃii. AlŃii preferă să facă
câte puŃin din fiecare.
Stilul de învăŃare se referă la modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare şi
reactualizare a informaŃiei. Acesta are atât componente determinate genetic, cât şi
componente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenŃiale la o anumită
categorie de stimuli.
• ne arată calea şi modalităŃile în care învăŃăm;
• implică faptul că indivizii procesează informaŃiile în diferite moduri, care implică
latura cognitivă, elemente afective-emoŃionale, psihomotorii şi anumite caracteristici
ale situaŃiilor de învăŃare.

30 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Fiecare dintre noi are o capacitate extraordinară de a învăŃa în diferite moduri. Pentru a
determina ce stil de învăŃare avem, nu trebuie decât să ne gîndim la cum preferăm să învăŃăm
ceva nou. Ne place să asimilăm noile informaŃii, abilităŃi, atitudini prin imagini, emoŃii,
contacte cu persoane diferite, sunete, aplicaŃii practice, prin participare activă, directă?

AplicaŃie:
Elevii vor răspunde întrebărilor de mai jos, sub forma unui interviu, iar prin discuŃii şi
întrebări, ei vor afla aspecte importante ale propriului lor comportament în învăŃare.
Aminteşte-Ńi cum procedezi atunci când doreşti să înveŃi ceva nou?
• Cum începi? Cu ce începi?
• Cum progresezi?
• ÎŃi faci un plan de acŃiune? Care sunt paşii pe care îi urmezi?
• Cum integrezi ceea ce ai învăŃat în „bagajul” pe care îl ai deja?
• În ce condiŃii afirmi că ai avut succes?
• Cu cine îŃi place să înveŃi?
• Preferi să înveŃi din ceea ce îŃi prezintă altcineva?
• Preferi să citeşti?
• Iei notiŃe? Faci scheme? Subliniezi cu culori ideile principale?
• Preferi să participi la o aplicaŃie practică?
A vorbi despre stilurile de învăŃare, despre modurile diferite de a cunoaşte, despre
diferenŃele între cei care învaŃă poate este mai puŃin important decât strategiile efective
adecvate fiecărui stil de învăŃare şi materialele de învăŃare specifice folosite. Este deosebit de
important „să învăŃăm cum se învaŃă”, să ne adaptăm nevoilor, intereselor, calităŃilor
personale, aspiraŃiilor, stilului de învăŃare identificat.

AplicaŃie: Activitate de grup


• Descrie mediul actual în care înveŃi!
• Descrie mediul în care Ńi-ar place să înveŃi!
• Elaborează un plan de acŃiune pentru dezvoltarea mediului de învăŃare actual!
• Dacă ai căştiga un proiect de finanŃare, cum ai schimba mediul de învăŃare din
şcoala unde înveŃi? Dar clasa? De cine, de ce ai nevoie pentru a face transformările
necesare?
Care sunt secretele abordării stilului personal de învăŃare? (Pat Wyman, 2004)
• Primul secret pentru a face învăŃarea mai rapidă şi mai uşoară este de a înŃelege
preferinŃele specifice stilului personal de învăŃare.

31 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• Al doilea secret se referă la a conştientiza care stil de învăŃare creează cea mai
eficientă cale de a înŃelege şi de a Ńine minte ceea ce alegem şi decidem să învăŃăm.
Ce stiluri de învăŃare cunoaştem?
Pentru a-Ńi îmbunătăŃi randamentul învăŃării, trebuie mai întîi să-Ńi cunoşti modul
specific de învăŃare care sporeşte eficienŃa şi bucuria în timpul acŃiunii de a învăŃa. În procesul
învăŃării depindem de simŃurile implicate în proces: văz, auz, tactil.
Pentru a afla cum sa înveŃi eficient trebuie să -Ńi determini stilul de învăŃare şi pentru
asta, trebuie doar să te gîndeşti cum preferi să înveŃi ceva nou : prin imagini, emoŃii, sunete,
aplicaŃii practice, prin participare activă, directă, contacte cu persoane diferite.
Mai precis, s-a observat că există în principiu trei mari categorii de stiluri de învăŃare :
stilul vizual, stilul auditiv şi stilul kinestezic.
Stilul de învăŃare vizual are următoarele puncte tari:
• Îşi aminteşte ceea ce scrie şi citeşte
• Îi plac prezentările şi proiectele vizuale
• Îşi poate aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărŃi
• ÎnŃelege cel mai bine informaŃiile atunci când le văd
Strategii pentru stilul de învăŃare vizual!
• LuaŃi notiŃe! Cea mai eficientă cale pentru o învăŃare de lungă durată.
• PriviŃi persoana cu care vorbiŃi! Vă ajută la concentrare asupra sarcinii de învăŃare.
• AlegeŃi un loc de învăŃare liniştit! Dacă este necesar puteŃi folosi căşti, pentru a nu
vă distrage atenŃia din cauza zgomotului. Unele persoane preferă, în timp ce învaŃă, să
asculte pe fundal, o muzică liniştită «soft».
• Cei mai mulŃi cu acest stil de învăŃare învaŃă mai bine singuri.
• Când învăŃaŃi, luaŃi multe notiŃe şi explicaŃi-le detaliat, în josul paginii.
• Dacă folosiŃi notiŃele altcuiva, rescrieŃi-le, daŃi-le o notă personală! Vă veŃi aminti
mult mai bine!
• UtilizaŃi marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale!
• Înainte de a începe o sarcină/ temă stabiliŃi-vă obiectivele şi scrieŃi-le.
• AfişaŃi-le! Să fie cât mai vizibile, să vă atragă atenŃia, să fie uşor de citit.
• Înainte de a citi un capitol sau o carte, treceŃi în revistă, “scanaŃi” imaginile,
fotografiile, schemele, titlurile etc.
• NotaŃi-vă ideile principale pe cartonaşe colorate (engl.“flashcards”), apoi
verificaŃi-le!

32 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• Dacă este posibil, folosiŃi diagrame, hărŃi, postere, filme, video, programe
computere, atunci când studiaŃi, când aveŃi de pregătit o temă sau când faceŃi o
prezentare.

Stilul de învăŃare auditiv prezintă următoarele puncte tari:


• Îşi aminteşte ceea ce aude şi ceea ce se spune
• Îi plac discuŃiile din clasă şi cele în grupuri mici
• Îşi poate aminti foarte bine instrucŃiunile, sarcinile verbale/orale
• ÎnŃelege cel mai bine informaŃiile când le aude
Strategii pentru stilul de învăŃare auditiv!
• StudiaŃi cu un prieten(ă)! Astfel puteŃi discuta cu acesta despre materialul de învăŃat,
vă auziŃi unul pe celălalt, vă clarificaŃi anumite neclarităŃi.
• RecitaŃi/ spuneŃi cu voce tare informaŃiile pe care doriŃi să vi le amintiŃi mai mult
timp.
• ÎnregistraŃi casete audio cu punctele importante pe care vreŃi să vi le amintiŃi şi
ascultaŃi-le în mod repetat. Este foarte folositor pentru învăŃarea materialelor în
vederea participării la teste.
• Când citiŃi, parcurgeŃi rapid de la un capăt la altul textul, priviŃi imaginile, titlurile
capitolelor, alte indicii şi spuneŃi cu voce tare ce idei sunt transmise în carte.
• CitiŃi cu voce tare ori de câte ori este posibil! AveŃi nevoie să auziŃi cuvintele pe
care le citiŃi pentru a le înŃelege mai bine sensul.
• Când faceŃi calcule matematice, utilizaŃi foi de matematică pentru a încadra corect
coloanele şi a efectua corect rezultatele, calculaŃi cu voce tare.
Stilul de învăŃare kinestezic se remarcă prin punctele tari:
• Îşi aminteşte ceea ce face şi experienŃele personale la care a participat cu mâinile şi
întregul corpul (mişcări şi atingeri)
• Preferă să participe la activităŃi practice
• Îşi poate aminti foarte bine lucrurile pe care le-a făcut o dată, le-a exersat şi le-a
aplicat în practică (memorie motrică)
• Are o bună coordonare motorie
Strategii pentru stilul de învăŃare kinestezic!
• Pentru a memora, plimbaŃi-vă şi spuneŃi cu voce tare ceea ce aveŃi de învăŃat,
folosind notiŃele.

33 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

• Dacă sunteŃi o fire agitată, nervoasă, nu-i deranjaŃi pe cei din jurul vostru. FaceŃi
exerciŃii pentru mâini, degete, picioare, tălpi, părŃile corpului, practicaŃi un sport,
jucaŃi-vă cu o minge de tenis, strângeŃi în pumn o minge elastică sau ceva similar.
• Este posibil ca nu întotdeauna să studiaŃi cel mai bine la birou sau în bancă. De aceea,
încercaŃi să studiaŃi într-un spaŃiu adecvat, folosind un scaun confortabil, unde vă
şi puteŃi relaxa în acelaşi timp.
• StudiaŃi cu muzică în fundal (de ex. muzica barocă, clasică este cea mai recomandată
faŃă de o muzică zgomotoasă, de ex. heavy-metal).
• AlegeŃi culoarea favorită pentru mediul în care învăŃaŃi, care vă ajută să vă
concentraŃi. Această tehnică este numită fond de culoare, “engl. colour grounding.
• ÎncercaŃi să citiŃi prin folii transparente colorate, care ajută la concentrarea atenŃiei.
Înainte de a alege culoarea potrivită, încercaŃi o varietate de culori.
• LuaŃi frecvent mici pauze! Dar asiguraŃi-vă că vă întoarceŃi repede la lucru. Un orar
eficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauză.
• Când învăŃaŃi o nouă informaŃie, confecŃionaŃi cartonaşe colorate în care să includeŃi
ideile esenŃiale, cuvintele cheie.

6.2 Instrumente de recunoaştere a stilurilor de învăŃare

Stilul de învăŃare ne însoŃeşte de când ne naştem. Nu este un „dat” pe viaŃă. Este o


„structură flexibilă”. (Băban, A., 2001) Nu există stil de învăŃare bun sau rău. Succesul vine
cu varietatea stilurilor de învăŃare. Aceasta este o abordare corectă a învăŃării. Cel mai
important lucru este să conştientizăm natura stilului de învăŃare. Când abordezi stilul tău de
învăŃare, gândeşte-te la modul în care îŃi aminteşti un număr de telefon. Îl vizualizezi? În ochii
minŃii cum arată numărul de telefon? Ori vezi numărul scris pe o hârtie, imaginea pe care o ai,
atunci când l-ai notat? Poate că eşti vizual. „Auzi” numărul aşa cum Ńi l-a dictat cineva? În
acest caz eşti auditiv. Dacă „degetele vor căuta numărul pe telefon, fără să le priveşti
telefonul”, atunci eşti tactil-kinestezic.
Nu este ceva ciudat să folosim stiluri diferite de învăŃare pentru sarcini diferite de
învăŃare, de ex. la discipline diferite sau chiar în cadrul aceleiaşi discipline. Unii oameni au un
stil de învăŃare dominant puternic, alŃii au o combinaŃie de mai multe stiluri AmintiŃi-vă atunci
când eraŃi copiii, unde vă jucaŃi (afară, în casă), cu ce, cum, cu cine? Aceste aspecte sunt
importante în recunoaşterea stilului de învăŃare.
Identificarea şi recunoaşterea stilurilor de învăŃare se poate realiza prin: observarea şi
analiza propriilor experienŃe de învăŃare, caracterizarea stilului de învăŃare pe baza
explicaŃiilor, aplicarea unor chestionare specifice, discuŃii cu specialişti de la cabinetele de

34 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

asistenŃă psihopedagogică, informarea cu privire la stilurile de învăŃare din dorinŃa de


autocunoştere (puncte tari şi slabe la stilului personal de învăŃare),

Care sunt beneficiile identificării şi dezvoltării stilurilor de învăŃare?

Pentru copii...
• dezvoltarea autocunoaşterii;
• relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăŃării;
• eliminarea obstacolelor învăŃării;
• îmbunătăŃirea stimei de sine;
• evidenŃierea abilităŃilor de învăŃare;
• optimizarea învăŃării prin adoptarea unui mod personal;
• dezvoltarea unor relaŃii pozitive cu cei din jur;
• scăderea problemelor de comportament.

Pentru părinŃi...
• înŃelegerea nevoilor de învăŃare ale copiilor;
• identificarea motivelor care generau eşecul şcolar;
• reconsiderarea barierelor în învăŃare şi abordarea optimistă a întregului potenŃial al
copilului.

Pentru profesori....
• se constată mai puŃin stres – zi de zi, în situaŃiile din clasă şi din afara clasei
• se obŃin rezultate mai bune şi există satisfacŃie profesională
• se îmbunătăŃeşte managementul timpului
• se formează o imagine clară asupra diversităŃii din clasă
• creşte spiritul de echipă
• se dezvoltă relaŃia interpersonală dintre profesor-elev şi comunicarea profesorilor cu
elevii şi părinŃii
• se clarifică nevoile de învăŃare individuale ale elevilor
• are succes învăŃarea prin cooperare, lucrul pe grupe
• se evidenŃiază în mod real nevoile elevilor etichetaŃi „slabi” şi ale elevilor „talentaŃi”
• se conştientizează cauzele eşecului în învăŃare
• se stabilesc strategii de optimizare a învăŃării

35 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

AplicaŃie

Chestionar referitor la stilurile de învăŃare

Nume: ...................................................................

Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poŃi învăŃa cel mai bine.
 Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
 Pentru completarea chestionarului ai la dispoziŃie atât timp cât ai nevoie.
 În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este
NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
 Răspunde la întrebări prin DA sau NU.
 Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.
 Pentru a obŃine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru
completarea acetui chestioanar.
 Completează chestionarul pe cont propriu.

1. Când descrii o vacanŃă/o petrecere unui prieten, vorbeşti în detaliu despre DA NU


muzica, sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo?
2. Te foloseşti de gestica mâinii când scrii? DA NU
3. În locul ziarelor, preferi radioul sau televizorul pentru a te Ńine la curent cu DA NU
ultimele noutăŃi sau ştiri sportive?
4. La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile, de DA NU
exemplu: icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate etc?
5. Când notezi anumite informaŃii preferi să nu iei notiŃe, ci să desenezi DA NU
diagrame, imagini reprezentative?
6. Când joci ,,X şi O” sau dame poŃi să-Ńi imaginezi semnele de ,,X” sau ,,O” în DA NU
diferite poziŃii?
7. ÎŃi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari DA NU
diferite lucruri (ex. bicicleta)?
8. Când încerci să-Ńi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinŃa de a scrie DA NU
cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o
ortografie care arată corect?
9. Când înveŃi ceva nou, îŃi plac instrucŃiunile citite cu voce tare, discuŃiile DA NU
sau/şi cursurile orale?
10. ÎŃi place să asamblezi diferite lucruri? DA NU
11. La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să DA NU
avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui
moment de lucru?
12. Când recapitulezi/studiezi sau înveŃi ceva nou, îŃi place să utilizezi diagrame DA NU
şi/sau imagini?
13. Ai rapiditate şi eficienŃă la copierea pe hârtie a unor informaŃii? DA NU
14. Dacă Ńi se spune ceva, îŃi aminteşti ce Ńi s-a spus, fără repetarea acelei DA NU
informaŃii?
15. ÎŃi place să efectuezi activităŃi fizice în timpul liber (ex. sport, grădinărit, DA NU
plimbări etc.)?

36 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

16. ÎŃi place să asculŃi muzică în timpul liber? DA NU


17. Când vizitezi o galerie sau o expoziŃie, sau când te uiŃi la vitrinele DA NU
magazinelor, îŃi place să priveşti singur, în linişte?
18. Găseşti că este mai uşor să îŃi aminteşti numele oamenilor decât feŃele lor? DA NU
19. Când ortografiezi un cuvânt, scrii cuvântul pe hârtie înainte? DA NU
20. ÎŃi place să te mişti în voie când lucrezi? DA NU
21. ÎnveŃi să ortografiezi un cuvânt prin pronunŃarea acestuia? DA NU
22. Când descrii o vacanŃă/o petrecere unui prieten, vorbeşti despre cum arătau DA NU
oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?
23. Când începi o sarcină nouă, îŃi place să începi imediat şi să rezolvi ceva DA NU
atunci, pe loc?
24. ÎnveŃi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităŃi? DA NU
25. Găseşti mai uşor să îŃi aminteşti feŃele oamenilor decât numele lor? DA NU
26. PronunŃarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveŃi mai bine? DA NU
27. ÎŃi place să demonstrezi şi să araŃi altora diverse lucruri? DA NU
28. ÎŃi plac discuŃiile şi îŃi place să asculŃi opiniile celorlalŃi? DA NU
29. La îndeplinirea unei sarcini urmaŃi anumite diagrame? DA NU
30. ÎŃi place să joci diverse roluri? DA NU
31. Preferi să mergi ,,pe teren” şi să afli singur informaŃii, decât să îŃi petreci DA NU
timpul singur într-o bibliotecă?
32. Când vizitezi o galerie sau o expoziŃie, sau când te uiŃi la vitrinele DA NU
magazinelor, îŃi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculŃi
comentariile celorlaŃi?
33. Urmăreşti uşor un drum pe hartă? DA NU
34. Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a DA NU
unei sculpturi este să o atingi?
35. Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă, îŃi imaginezi scenele DA NU
descrise în text?
36. Când îndeplineşti diferite sarcini, ai tendinŃa de a fredona în surdină un DA NU
cântec sau de a vorbi cu tine însuŃi?
37. Te uiŃi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci? DA NU
38. Când planifici o călătorie nouă, îŃi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură DA NU
cu locul destinaŃiei?
39. łi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit DA NU
puŃin timp, şi preferi să fii activ aproape tot timpul?

37 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Interpretarea chestionarului

După completarea chestionarului, află care este stilul tău de învăŃare. Încercuieşte
numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA.

Vizual Auditiv Kinestezic


4 1 2
6 3 5
8 9 7
12 11 10
13 14 15
17 16 19
22 18 20
24 21 23
25 26 27
29 28 30
33 32 31
35 36 34
37 38 39
Total: Total: Total:

 Acum marchează pe graficul de mai jos numărul total de întrebări încercuite


pentru fiecare stil de învăŃare.
 Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul tău de învăŃare preferat.
 Dacă curba are o evoluŃie aproximativ egală înseamnă că îŃi place să utilizezi
toate stilurile de învăŃare.

13 13
12 12
11 11
10 10
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
Vizual/A vedea Auditiv/A aculta Kinestezic

38 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

6.3 Strategii de dezvoltare a stilurilor de învăŃare

• Identifică stilul de învăŃare


• Participă la exerciŃii de autocunoaştere şi intercunoaştere
• Exersează deprinderilor eficiente de studiu (de ex. modalităŃi de luarea notiŃelor) şi
aplică cerinŃelor învăŃării eficente (de ex. managementul timpului învăŃării, igiena
învăŃării, spaŃiul de învăŃare)
• Aplică tehnicile gândirii critice
• Formulează conştient scopuri şi obiective clare şi precise
• Stimulează motivaŃia şi atitudinea pozitivă pentru învăŃare (interesul pentru
cunoaştere, pasiunea pentru învăŃare). Cu cât materialul prezintă semnificaŃie şi interes
mai mare pentru tine, cu atât învăŃarea este mai rapidă şi eficientă
• Utilizează mnemotehnici! Ajută-Ńi propria memorie prin repere, cuvinte-cheie
• Deprinde-te să te autoevaluezi; verificarea, evaluarea eficienŃei metodelor de învăŃare
prin
• cunoaşterea rezultatelor şi a erorilor în învăŃare; asigurarea feedback-ului stimulează
performanŃele
• Prelucrează şi sistematizează, regândeşte din mai multe perspective materialul de
învăŃat.
• Organizează conŃinuturile învăŃării, precizează de la început obiectivele, modalităŃile
de realizare şi tehnicile de autocontrol
• Elaborează un plan, program de învăŃare care să cuprindă activităŃi concrete, sarcini de
îndeplinit, resurse, termene limită, recompense etc.
• Asigură o atmosferă confortabilă şi o dispoziŃie afectivă care să te stimuleze şi să te
susŃină; evită trăirea unor stări emoŃionale negative, stresante, mai ales atunci când
sunt asociate cu
• performanŃe slabe
• Stimulează dorinŃa de cunoaştere, afirmare şi autorealizare
• Autosugestionează-te pozitiv, dezvoltă-Ńi încrederea, nu te descuraja în faŃa
obstacolelor
• ÎnvaŃă din succesele şi eşecurile personale şi nu numai!

39 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Bibliografie

1. Băban, A., Consiliere educaŃională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenŃie şi


consiliere. Ed. ASCR, Cluj-Napoca,2009

2. Cerghit, I., Neacşu, I., Dobridor, I., Pânişoară, I. (2001). Prelegeri pedagogice. Bucureşti:
Polirom.
3. Ciolan, L. (2004). Cursul de Metodologia Cercetării în ŞtiinŃele EducaŃiei, Curs
Manuscris, Facultatea de Psihologie şi StiinŃele EducaŃiei. Bucureşti.
4. Jinga, I. (2001). Managementul învăŃământului. Bucureşti: Ed. Aldin.
5. Jinga, I., NegreŃ, I. (1994). ÎnvăŃarea eficientă. Bucureşti: EDITIS.
6. Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnnici de învăŃare eficientă. Bucureşti: Ed. Militară.
7. Neacşu, I, (2006). ÎnvăŃarea academică independentă. Ghid metodologic. Bucureşti.
(online – www.unibuc.ro).
8. Negovan, Valeria. (2004). Autonomia în învăŃarea academică- fundamente şi resurse.
Bucureşti: Ed. “Curtea Veche”.
9. Siebert, H. (2000). ÎnvăŃarea autodirijată şi consilierea pentru invăŃare. Bucureşti: Ed.
Institutul European.
10. Zörgo, B., Radu, I. (1979). Studii de psihologie şcolară. Bucureşti: E.D.P.
www.instituteoflearning.org.
http://www.studygs.net.
www.how-to-study.com.
http://www.accelerated-learning-online.com/styles/default.asp.
http://ro.wikipedia.org.

40 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Program de dezvoltare a abilităților de viață


ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:


Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând
minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, AsistenŃă - FORDA Buzău


Iulie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a
Uniunii Europene
Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE
contactați: cfcu.phare@mfinante.ro

41 AUTOÎNVĂłAREA