Sunteți pe pagina 1din 10

Motivatia

Motivatiaesteceeacetefacesapornesti. Obisnuintaesteceeacetefacesacontinui. (JimRohn)

Ce este MOTIVATIA

In sens general, MOTIVATIA este cauza pentru care oamenii actioneaza si gandesc asa cum o fac. In psihologie, MOTIVATIA este un sistem psihic reglator care consta in ansamblul stimulilor interni (necesitati, nevoi, motive, trebuinte, aspiratii.) care declanseaza si sustin actiunile oamenilor. MOTIVATIA este motorul vietii noastre psihice intrucat tot ceea ce intreprindem este provocat de una dintre componentele motivatiei:

TREBUINTE (nevoi) MOTIVE INTERESE CONVINGERI CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA

In psihologie se disting 2 mari abordari ale MOTIVATIEI:

Directia homeostatica: la baza motivatiei sta principiul echilibrului biologic organismele tind sa isi mentina starea de echilibru constant in raport cu modificarile mediului. Dezechilibrele inseamna aparitia unor trebuinte, nevoi provocate fie de o lipsa, fie de un surplus. Exemplu: foamea, setea Directia non-homeostatica: motivatiile sociale, de afirmare a personalitatii, de control, de a cerceta, de a te distra, de a conduce masina, etc. diverse trebuinte care apar pe parcursul vietii, sunt produsul experientei Trebuie distins intre trebuinte native, innascute si trebuinte dobandite, invatate.

NEVOILE Piramida lui MASLOW


autorealizare 6 5 4 3 2

Nevoi de

adevar, bunatate, individualitate, perfectiune, sens, autosuficienta

Nevoi estetice (de frumos si armonie) Nevoi cognitive (de cunoastere) Nevoi de stima si statut (incredere in sine si in altii) Nevoia de afiliere (iubire si apartenenta) Nevoia de securitate (siguranta, securitate)

Nevoi biologice (apa, aer, hrana, somn, sex)

n ierarhia trebuinelor umane, Maslow situeaz nevoile cele mai primitive la baza piramidei. Dei toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aezate la baza piramidei trebuinelor. Cu ct o nevoie urca spre vrful piramidei, cu att este mai slab i specific individului respectiv. Se observ astfel c nevoile primare sunt comune att tuturor oamenilor ct i animalelor. Ele includ necesitile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul i o temperatura relativ constant a corpului. Odat ce individul i satisface acest nivel de necesiti, se poate concentra pe nevoile de siguran. Acestea au de a face cu stabilitatea i consistena ntr-o lume relativ haotic. Ele in mai mult de integritatea fizic, cum ar fi securitatea casei i a familiei. n unele cazuri, nevoia de siguran motiveaz unii indivizi sa devin religioi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguran printr-un loc paradisiac. Nevoile de siguran sunt cruciale pentru copii. Urmeaz apoi nevoia de iubire i apartenen. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr-o relaie intima non-sexual. La nivelul patru sunt nevoile de stim. Acestea cuprind att recunoaterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate. O nevoie pronunat de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiraie) are la baz nesatisfacerea unor nevoi care stau n vrful piramidei, cele de auto-actualizare estetic. Nevoile de auto-actualizare vin din plcerea instinctiv a omului de a fructifica la maximum capacitile proprii, pentru a deveni din ce n ce mai bun. Maslow consider c oamenii care au atins starea de auto-actualizare intr adesea ntr-o stare de transcendenta n care devin contieni nu doar de potenialul lor personal, ci i de ntreg potenialul speciei umane. Dei aceti indivizi triesc adesea o bucurie extatic, simt totodat i o tristee cosmic. Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dac acestea sunt satisfcute, dar simte un disconfort cnd nu sunt satisfcute. Dincolo de aceste nevoi, urmtoarele mai sunt numite de "cretere". Acestea nu dispar cnd sunt satisfcute, n schimb, motiveaz individul n continuare. n 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, sitund n vrful acesteia nevoile cognitive (de a cunoate, de a nelege i de a explora) i pe cele estetice (pentru frumusee, ordine, simetrie). Maslow a teoretizat c nevoile cognitive nesatisfacute se transform n nevoi neurotice (non-productive, care perpetueaz un stil de via nesntos). De exemplu, copiii ale cror nevoi de siguran nu sunt satisfcute adecvat pot deveni aduli care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.Maslow crede c singurul motiv pentru care oamenii nu se mica n direcia auto-actualizrii este din cauza obstacolelor puse n calea lor de societate, mai ales printr-o educaie deficitar ce nu poate schimba o persoan cu o slab pregtire pentru via ntr-o persoan cu o abordare pozitiv.

NEVOILE Piramida lui MASLOW

Varietatea motivelor
MOTIVUL este un fenomen psihic cu rol esential in declansarea, orientarea si

modificarea conduitei, o cauza interna MOTIVATIA este un ansamblu structurat al motivelor.

NEVOILE (trebuintele) sunt niste semnale de alarma care ne aduc la cunostinta ca

ceva nu este in ordine cu noi. Cand pornim la actiune pentru satisfacerea trebuintei, vorbim despre aparitia motivului.

Motivele si trebuintele nu sunt intotdeauna constientizate, uneori resimtim o

tensiune interna, fara a putea spune ce avem nevoie cu exactitate;

Alteori apare o stare de tensiune, deoarece trebuintele/motivele nu pot fi

satisfacute pe loc; mediul complex in care traim determina aparitia mai multor motive diferite in acelasi timp, apare o stare conflictuala intre motive; dar se manifesta in diferite proportii in fiecare dintre noi, functie de personalitatea noastra, de mediu si capacitatile innascute. apar permanent in conduita noastra:

Diversele domenii de trebuinte identificate sunt generale pentru toti oamenii,

De aceea, vom analiza in continuare cateva trebuinte si motive majore care

Foamea si setea
Foameasiseteasunttrebuinteprimare,innascute,vitale,darcareau

importantevalenteinvatate.
1.Foamea,seteasuntsu>icientepentruamancasiabea? Nu,deseorimancamsaubemfaraane>ifoame/sete;alteorineabtinemde laamanca/beadindiversemotiveingrasare,post. 2.Desiprincipiilealimentarealeorganismuluisuntuniversalvalabile,gusturilesi obiceiurilealimentarediferadelapoporlapoporsidelaopresoanalaalta, functiedeeducatie,categoriesociala. 3.Inregiunileincarelipsahraneiesteomareproblema,totul=valorile, structurilesociale,con>lictele,temerile,visele,magiasuntlegatedehranasi procurareaei; 4.Foameasiseteainteractioneazasinein>luenteazaconduita,sanatateasi gandirea;elesea>laincentrulpreocuparilornoastreluamdinvrememasuri pentruprocurarealor(vezisuccesulhipermarketurilor)

Frica si tendinta de aparare


Cu totii am simtit sentimente de frica/teama la un moment dat precum:

teama de esec, de pedeapsa, de a fi intr-o situatie riscanta = EMOTII. Important este sa distingem intre:

Frica momentana = legata de anumite situatii de viata, firesc pentru majoritatea; Frica permanenta = se transforma in sentiment de continua insecuritate (anxietate,

angoasa) care prin accentuare si perpetuare devine o stare patologica, nevrotica;

Frica devine o motivatie ce se traduce prin:


Activizare: fuga, aparare, mobilizare fizica si psihica; Inhibitie: scaderea capacitatilor intelectuale si motrice, desi atentia si vigilenta cresc.

Frustrarea
Este starea pe care o resimte cel care este privat de o satisfactie legitima

sau care este inselat in sperantele sale, datorita aparitiei unor obstacole, bariere constientizate ca atare. Barierele pot fi: obiective naturale, sociale
subiective de ordin fizic sau psihic

Fiecare individ reactioneaza diferit in raport cu barierele, frustrarea

devine un motiv de actiune in directii precum: eliminarea, ocolirea, cautarea unor compensatii, auto-aparare

Stresul=stareadedezechilibrucarereprezintaoamenintare

Stresul si Conflictele

pentruintegritateacorporalasaumoralaaindividului
o Poate>iprovocatdeoseriedefactori,delaunzgomotputernicla suprasolictare,amenintari,deadlineuri,amenintari,aparitiacon>lictelor.
Con>lictele=atuncicandsimultansenasctendintealternativedeintensitate

aproximativegalacedevinmotivatiiincompatibilecenupot>irealizate concomitent. Eledevinmotivealeactiuniiinvedereareechilibrariisidesi>iecareactionam diferitinsituatiidestres/con>licttendintasiscopulestedealeinlatura, rezolva,limitaactiuneadistructiva.

Atasamentul. Erotismul.
Atasamentul=ansambluldelagaturiafectiveintreindiviziacarui

formaprimaraestestabilirearelatieiintrenounascutsimamasa. afectiunea(atasamentul)esteotrebuintafundamentalaanaturii umane,inlipsaeicopiiinusedezvoltaintelectualsu>icient,apar starideangoasa,anxietate,tristete,depresie. Erotismul=areatatbazebiologicecatsisocialesiestestranslegat desentimentuliubirii. Conduitaeroticaumanaestein>luentatadesocietate,deculturasi religie,darindiferentdemoduldemanifestareanevoilorafective (deatasamentsi/sauerotice)elereprezintaunputernicmotoral actiunilorsiconduiteiumane.

Motivatia realizarii de sine


Semanifestaatuncicandindividulstiecaactiunilesale

vor>iapreciateconformunorstandarde,candaparecomparatiasi competitacualtepersoane.
Estelegatadetendintadeaobtinesucces,dea>iapreciat,dea

valorizaactiunile/activitatileintreprinsedeorecedorintadesucces esteocaracteristicageneralumana.(existasiunelepersoanecare suntatatdedorniceseaobtinesucccesulincatdevinincapabilede oriceactiune,dinfricadeanupierde).


Realizareadesineesteunmotivenergizant,careneimpingesa

actionampentruaneocupaunloccatmaibuninierarhiasocialasi totodatapentruanegasiimplinireasilinisteainterioara.