CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE

DUPA TEORIA LUI MASLOW

Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist
american. Este cunoscut astăzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor
umane.
Principala lui contribuţie în psihologie a fost în problema ierarhizării nevoilor umane.
Având o abordare umanistă, Maslow observă că fiinţele umane nu sunt împinse sau atrase
numai de forţe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive
necunoscute. Astfel, el susţine că fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi
nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute
înainte de a se putea ajunge la cele superioare.
Una din diferenţele esenţiale faţă de ceilalţi doi capi ai psihologiei acelor vremuri
(Freud şi B.F. Skinner), a fost interesul mai degrabă scăzut al lui Maslow faţă de oamenii
bolnavi mintal sau nebuni, şi orientat către persoane pe care le cataloga drept complet
“funcţionale”, cu personalitate “sănătoasă” (sau mai bine zis auto-actualizantă), cum ar fi
Einstein, Lincoln, Jefferson, Schweitzer, Jane Addams, Eleanor Roosevelt, Frederick
Douglas.
Ierarhia:
Deşi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile
cele mai puternice au fost aşezate la baza piramidei trebuinţelor. Cu cât o nevoie urca spre
vârful piramidei, cu atât este mai slabă şi specifică individului respectiv. Se observă astfel că
nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât şi animalelor. Ele includ necesităţile
fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul şi o
temperatura relativ constantă a corpului.
Odată ce individul îşi satisface acest nivel de necesităţi, se poate concentra pe nevoile
de siguranţă. Acestea au de a face cu stabilitatea şi consistenţa într-o lume relativ haotică. Ele
ţin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei şi a familiei. În unele cazuri,
nevoia de siguranţă motivează unii indivizi sa devină religioşi, religia oferindu-le confortul
unei promisiuni de siguranţă printr-un loc paradisiac. Nevoile de siguranţă sunt cruciale
pentru copii.
Urmează apoi nevoia de iubire şi apartenenţă. In acest nivel se includ nevoia de
prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală.
La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoaşterea venită din
partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din
respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea
nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. O
nevoie pronunţată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiraţie) are la bază
nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.
Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la
maximum capacităţile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. In eseul The Farther
Reaches of Human Nature, Maslow scrie că oamenii care au atins starea de auto-actualizare
intră adesea într-o stare de transcendenţă, în care devin conştienţi nu doar de potenţialul lor
personal, ci şi de întreg potenţialul speciei umane. Deşi aceşti indivizi trăiesc adesea o
bucurie extatică, simt totodată şi o tristeţe cosmică.
Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise “deficiente”: o persoana nu
simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte un disconfort când nu sunt
satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de “creştere”. Acestea nu
dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare.
În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia
nevoile cognitive (de a cunoaşte, de a înţelege şi de a explora) şi pe cele estetice (pentru
frumuseţe, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ
ultimele 2 nivele. Maslow a teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în
nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viaţă nesănătos). De exemplu,
copiii ale căror nevoi de siguranţă nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulţi care pun
deoparte bani sau diferite posesiuni.
Există o relaţie de dependenţă între aceste 5 trepte. Atâta vreme cât nu ţi-ai satisfăcut
nevoile inferioare ierarhic de pe treptele unu şi doi, nu vei putea accede la sistemul
motivaţional dat de treptele superioare trei, patru şi cinci.
E clar că nu îţi arde de viaţă socială, recunoaşterea meritelor pentru cine ştie ce
proiect sau crearea înaltă a propriului destin atâta timp cât nu ai ce mânca, eşti bolnav, nu ai
casă sau o relaţie satisfăcătoare.
Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcţia auto-
actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o
educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o
persoană cu o abordare pozitivă. Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie
răspunzători de potenţialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul
său.
 Nevoi fiziologice – Nivelul inferior (primul!) al ierarhiei lui Maslow. Aici includem
nevoile de bază, biologice sau fiziologice. Orice fiinţă umană are nevoie de apă, mâncare,
aer, odihnă, haine şi sex. Importanţa acestui nivel este clară de la sine. Atunci când omului
nu-i sunt satisfăcute nevoile de ordin fiziologic, el nu mai este interesat de satisfacerea
celorlalte nevoi. Cel care se gândeşte la pâine, nu mai este interesat de etică, spiritualitate etc.
Doar în momentul când nevoile fiziologice au fost satisfăcute, fiinţa umană se poate orienta
spre satisfacerea altor nevoi. Este o scară, treptele căreia nu pot fi sărite (evitate), atâta timp
cât nu ai călcat pe prima treaptă, nu poţi păşi pe a doua.

Nevoi de securitate – Când nevoile biologice sunt satisfăcute, oamenii încep să se preocupe
de siguranţa lor fizică şi psihică. Orice pericol care ameninţă integritatea fizică şi psihică a
unei persoane trebuie eliminat. În cadrul companiilor se stabilesc reguli referitoare la
securitatea muncii (accidentare, boli etc.), securitatea locului de muncă (persoanei trebuie să i
se asigure anumite drepturi, el trebuie să aibă o siguranţă că nu-şi va pierde locul de muncă,
aşa, din senin.), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieţuire etc.

Nevoi de apartenenţă. Când omul este satisfăcut din punct de vedere fiziologic şi se simte în
siguranţă, el va deveni interesat să îşi satisfacă nevoile de contact cu societatea. Noi avem
nevoie să intrăm în contact cu alte persoane. Este dificil pentru o persoană să trăiască singură,
izolată de societate. Omul se simte mai sigur şi are nevoie să facă parte dintr-un grup
oarecare, să aibă prieteni, să aibă contact cu lumea externă.

Există, desigur şi excepţii. Cineva ar putea spune că sunt multe persoane care aleg calea
pustniciei şi rup contactul cu societatea. Da, este adevărat, în orice cultură, religie găsim acest
timp de oameni, dar nu trebuie să uităm că ei sunt o excepţie. De la natură, omul, atât din
punct de vedere fizic, cât şi spiritual este „predestinat” unei vieţi de grup.

În cadrul companiilor, noi ne integrăm într-un anumit grup. Ne mândrim sau nu, dar noi ştim
că facem parte din acest grup. Interacţionăm cu colegii, cunoscuţi sau necunoscuţi, utilizăm
acelaşi limbaj, simţim acest grup ca o altă „familie” a noastră. Vrem să devenim parte
componentă a acestui grup, până în momentul când nevoile noastre de apartenenţă nu vor fi
satisfăcute.

Nevoi de stimă – orice persoană simte nevoia de a fi respectat, de a se simţi valoros. În

companiile moderne, trebuie create astfel de condiţii ca angajaţii să nu se simtă subestimaţi.
Îndeplinind acet tip de nevoi, vom crea o atmosferă plăcută şi productivă în cadrul companiei
noastre. De multe ori angajaţii nu pleacă dintr-o companie din cauza salariului mic, ci din
cauza că nu se simt respectaţi în cadrul acestei companii şi invers, mulţi angajaţi, care nu sunt
satisfăcuţi întru totul de remunerarea financiară, nu-şi schimbă serviciul, pentru că se simt
minunat, sunt trataţi respectuos în grupul respectiv.

De obicei, noi suntem predispuşi să oferim note elevilor, avansări în grad/ mulţumiri/
diplome angajaţilor anume pentru satisfacerea nevoii de stimă. Cu toate acestea, acest tip de
evaluare are efecte advrese, deoarece, premiind un elev, avansând un angajat, îi facem pe
ceilalţi membri ai grupului să se simtă subestimaţi/ dezavantajaţi. Anume din aceste
considerente, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte sistemul de note/premii/avansări
în grad etc.

Nevoi de autoîmplinire (autorealizare) – atunci când toate nevoile au fost satisfăcute, omul
tinde să-şi dezvolte propriul potenţial. Având la îndemână toate instrumentele, ei înţeleg că
acum îşi pot atinge/ realiza cele mai înalte aspiraţii/ obiective. Omul tinde spre perfecţiune,
spre IDEAL. Maslow a ajuns la concluzia, că mulţi oameni, gândindu-se la propriul lor
potenţial, rămân uimiţi/ speriaţi de ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei, chiar se feresc să-şi
dezvolte potenţialul, anume din cauza fricii. Această tendinţă a fost numită de Maslow –
complexul lui Iona (profetul biblic care a fost înghiţit de o balenă, tocmai când a încercat să
fugă de misiunea care-i fusese „sortită”, iar mai apoi a fost eliberat pentru a-şi împlini
destinul).