LUCRARE DE SINTEZA

""
Cursant:
Junona Seimann
RESITA
- 2008-
.....
LUCRARE DESINTEZA
laexamenuldeabsolvireacursuluideperfectionarein
ocupatiadeformatorcu
Strategii de motivare a participantilor la
programele de formare pro (esion a Iii a
adultilor
,
Cursant:
JunonaSeimann
Dataexamenului: 18.12.2008
l.Strategiide motivarea cursantiloradulti descrieregenerals
Chiar de adultii sunt motivati predominant intrinsec sa
invele, astanuinseamna in lor, nu trebuie utilizate strategii de motivare, Adultii nu
Tara nid 0 influenpi motivanta. Prin stilul lor pedagogic, prin modul realizare a
activitatii lor cu elevii adulti, profesorii Ii potmotiva invele.
de formatorii ce cu elevii adulti sa
construitepecinei"piloni" (Wlodkowski, 1999):
Expertiza: profesorul formator al adultilor trebuie sa un expert domeniul sau.
Vnlieleviadult! potavea0 care,inuneleprivinte,0 ceaaprofesorului.
De aceea, profesorul trebuie sa posede abilitati competente care sa-l faca un
veritabil profesionist(unexpert)
Empatia: profesorului a se universul subiectiv elevului-
adult, "ca cum ar fi Conduita empatica presupune cognitiv,
transpunere vointaparticipativa,efortimaginativ, celuilalt,a eului sau.
a elevului (de in care se cunoscut),
calitatile profesorului, capacitateaacestuia de transpatrundere (situarea cadrul intern de
referinta.al
Entuziasmul In activitatea de profesorii
pasace $i cum predau"", pasionati de muncalor. stimuie3.7Ji $i incita.elevii, atragandu-i
$i motivandu-i Invete. Entuziasmulpresupuneangajament$i expresivitate.
Claritatea predsrii: care intelegerea$i invatarea Invatam
ceea ce nu poate fi dupa el
durabila).
Responsabilitatea: diferentiale cursanlilor adulti.
Cursan-tiiadulti suntfoarte cavarsta$i nivdde unor culturi $i
comunitati religioase diverse. lnstruirea lor presupune practicarea unel "pedagogii a
diferentei", care sa cont de particularita!ile, interesele $i valorile fiecaruia dintre cursanti.
Numai toti sase
2.Teoriimotivationale
prezentarea unor aspecte importante la care se face apeJ in incercarea de a
umana.
3
Teoria nevoilor postuleaza ca fiintele umane au nevoi caracteristice caoamenii pot
fi motivafi oferindu-Ieceeaceaunevoie'in schimbul efortuluipe careitdepun. Cualte cuvinte,
oamenii sunt motivati sa satisfaca nevoile celemaiimportante.Psihologul american
Abraham Maslow acreatun model numitierarhianevoilor. Maslowconsideracaunele nevoi
internesunt mai stringentedecataltele, caestenevoiede satisfacereanevoilorde baza(de pe
niveleinferioare)Inainteaeliberarii energiei necesare'implinirii nevoilordeordinmai inalt.
Nevoi flZiologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se afla nevoile de
bazel, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mancare, apel, odihna,
'imbracaminte,sex. Modelul sugereazacaoamenii caroraIe estefoame sau carese confruntacu
pericolul pierderii elementelorde bazanecesare existentei umane sunt mai putin preocupati de
viatasocialasau de satisfacereanevoiloreu-Iui interior. Doar'in momentul satisfacerii nevoilor
fundamentale ale biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente in
'implinirii celordepenivelul inferior. Inorganizatiiacestenevoi suntsatisIacuteprin
acordarea unui nivel al salariului care saasigure subzistenta printr-unprogram de lucru care
sapermitaun nivel suficiental refacerii capaciilitii de mundi.

.
.
I
\ F.oJ
'\
/
/
/
!
Fiziml
.I
,
/
FizioJogice
I
Figuranr. 27- Ierarhianevodoralui Maslow
Nevoi de securitate. Odata ce nevoile biologice au fost satisIacute, oamenii devin
preocupati de siguranta lor fizica psihica. Securitatea reprezinHi anumite conditii care
ameninti'iintegritateafizica a unei persoane. In organizatii acestenevoi se refera la: securitatea
4
muncii (pericol de accidente boli profesionale dit mai redus), securitatea locului de munca
(probabilitate cat mai mica de pierdere a locului de munca respectiv), plata unor salarii peste
nivelul minim de supravietuire, libertateade a se'inscrietntr-unsindicat, programe de pensii
asigurari.
Nevoi de apartenenta. Daca0 persoanaeste satisIacutadin punct de vedere fiziologic
sesimteIn siguranta, esteposibilcii aceapersoanavadeveni interesatasa satisfacanevoia
de contactsocial. Modelul indicafaptul caoamenii au nevoiesaintretn contactcualtii sase
bucure de sprUin social. In situatiaIn care oamenii sunt izolati sau singuri, nevoia de asociere
nu vafi satisracuta vorfolosi energiapentruaIncercasa0 satisfaca.
eu siguranta ca nevoile sociale sunt mai profund conditionate cultural decat nevoile
fiziologice de siguranta, deoarece unele culturi presupun mai mult contact social cu ceilal!i
decat altele :;;i oamenii invata sa aiba nevoie de tot mai multa interactiune :;;i sprijin social. In
aproape toateculturile,Insa., pustnicii,cei careseizoleazade ceilalti, suntpriviticaexcePtii.
In organizatii acestnivel se reflectaIn securitatea:;;i mfmdriapecareun angajatle poate
resimti ca urmare a faphIlui ca face parte dintr-o anumita companie sau apartine unei anumite
echipe, prin posibilitateade a interactiona cu a1tii la locul de munca, de a dezvolta noi relatii
sociale.
Nevoi de stima. Aceste nevoi se refera la nevoia de a fi bine cunoscut de catre ceilalti
:;;i la nevoia individului de a se sim!i valoros, competent :;;i respectat. In situatia In care
individul este ridiculizat, deIaimat, discreditat sau evaluat negativ, se va sim!i ranit :;;i nevoile
de pe acest nivel nu sunt satisIacute. In organizatiile modeme, in care nevoile de baza sunt
satisIacute, manageriitrebuiesaacordemultaatentie energienevoilorde stima.
In organizatii un mare numar de situatii pot ameninta egoul: evaluarile anuale sau
bianuale ale performantelor, promovarile sau cre:;;terile salariale (ca :;;i lipsaacestora), tipul de
sarciniacordate:;;i orice tip de feedbackcu caractercritic.
Nevoi de autoimplinire.Maslowa postulatca, dacatoate nevoile descriseanteriorarfi
satisIacute (ceea ce nu este insa cazul de obicei), oamenii s-ar aflain situatia sa I:;;i dezvolte
potentialul maxim. Ei ar simti nevoia de a-:;;i actualiza potentialul :;;i de a-:;;i atinge cele mai
inalte obiective :;;i aspiratii. Maslow a descoperit camulti oameni, gandindu-se la propriul lor
potential,potfi speriati de ceeace arputeadeveni. Unii dintre ei incearcasase fereascade
dezvolta potentialul sau misiunii personaie. Maslow a numit aceasta tendinta
5
complexul lui rona (dupa numele profetului biblic care, incerdind sa fuga de mlSlUnea sa
personali:i, afostinghititde 0 balena eliberatapoipentru ImpJini destinuJ).
Profesorul ChrisArgyris (Harvard) observaca,datoriliifaptului canevoile sociale de
sunt adesea ignorate in organizatii ca singurul domeniu deschis negocierii il
constituie salariul beneficiile, muncitorii negociaza intens in aceste domenii, ca dind ar
incerca sa pedepseasca impunerea de limite In fata 'implinirii nevoilor de pe nivelele
supenoare. Este mai negocierea pentru bani, timp benefic!i decat negocierea in
vederea obtinerii de interactiune sociaJa, statut, stima :;;i implinire de sine. Managerii simt
uneori ca, datorita faptului ca muncitorii negociaza In principal pentru obtinerea de factori
materiali,suntignorati factorii cuadevaratimportanti.
o varianta mai recentaa teoriei nevoilora fost enuntatade Clayton Alderfera carni
abordare reduce ierarhia nevoilor a lui Maslow la trei categorii de nevoi: existentiale CE-
existence), rela!ionale (R-relatedness) de progres (G-growth). Modelul lui Alderfer
reprezinta 0 'incercare de cre:;;tere a gradului de aplicabilitate a teoriei nevoilor la conditiile
organizationale.
Nevoile existentiale. Alderfer include nevoile de pe primele nivele ale ierarhiei
nevoilora lui Maslow, traducandu-le in termenii cadrului organizational, :;;i se refera lanevoia
de afi pUttit, deaprimi beneficii de abeneficiade conditii demundidecente.
Nevoile relationale. Suntsimilarenevoilorsocialedefinite de Maslow, iarinmediul de
lucruse referalanevoiade interac!iunesociala de aintraincontactcu altii.
Nevoile de dezvoltare. Reprezinta combinarea nevoilor de stima
definite de Maslow se refera la nevoia de a fi creativ de a experimenta :;;i
dezvoltareaprinactivitateadenllatainorganizatie.
Diferen!e Jntre teoriile lui Alderfer :;;i Maslow. Intre teoria lui Maslow cea a lui
Alderfer exista doua diferente. Maslow prive:;;te ierarhia nevoilor drept proces de satisfacere
progresiva a nevoilor: odata ce nevoile de pe un nivel au fost satisIacute, individul devine
interesat de satisfacerea nevoilor de pe nivelul superior. Alderfer postuleaza nu nurnai
progresia nevoilor, ci 0 componentii regresiva: dadi este frustrat de satisfacereaunei nevoi
de pe un nivel superior, preocuparea individului pentru satisfacerea nevoilor de pe nivele
inferioare
Cea de a doua diferen!a majora implica numarul de nevoi active la un moment dat.
Ierarhialui Maslowsugereazacaoamenii se depJaseazade la un nivel laaltul, 0 singuranevoie
6
fiind la un momentdat. Modelul sustine toate de potfi
la un moment dat. Prin urmare, 0 persoana avea nevoie un moment dat atilt
crestereasalariului,cat unpostcaresaii multeposibilitati dezovltare.
Motivarea fi privita rezultatelor sau recompenselor ."LVIJ'_
dezvoltata in ptincipal Victor Vroom, se
model postuleaza oamenii contde rezultatele la care se pot strategiile
de la care se pot &?tepta vor conduce la rezultatele dorite. Oamenii vor fi deci motiva!i sa
aleaga mai pentru producerea celor favorabile acest
model, o persoana 0 promovare se "ct","',nt.:. ca pentru aceasta este sa
munceasca mai mult pentru mult timp, atunci respectiva va fi motivata
depuna mai mult efort pentru a ajunge rezultatul dorit. importanli in modelui lui
Vroomsunt:
- perceptia care se ",ctJ'>"',nt.:. ca un anumit rezultat va fi obtinut ca
unnareauneianumiteactiuni.
Valenta sau pentru un anumit
(plata, promovarile sau
(mustrarilesautransferurile).
Rezultatul- se lafinalitatea comportamentului Pot rezultatede nivel
sau rezultat nive! prim obicei un anumit
intimpce demvel secundreprezinUirezultatulperformanteirespective. exemplu,
un muncitor poate decide mai mult pentru termina treaba devreme
(rezultatul de nive!), ceea ce va conduce la 0 evaluare superioara (rezultatul nivel
secund).
Instrumentalitatea - relatia perceputa dintre rezultatele de primul al
doileanive\. lucru fi cuantificatcuvalori cuprinseintre+1 . Dacarezultatul de
pe primul nivel munCH mm conduce Intotdeauna 0
(rezultatul nivel secund), instrumentalitatea unuia de celalalt este+1 Acest rezultat se
poateapropia 0atunci cand nu nici 0 relatie perceputiisauinstrumentalitate, saude -
1 , cand se considera rezultatul de pe secund nu poate fi ca urmare a
rezultatului denivel prim.
Abilitatea- capacitateaunei persoane aindeplini sarcinacareconduce1a
rezultate. Lipsa abilitatii poate afecta motivatia. exemplu, 0 persoana care are 0
7
in raport eu rezultatul anumite poate alege nu indeplineasca
respectiva pentru ca nu are abilitatea de a 0 Indeplini cu succes.
A1egerea - reprezinta prerogativa unei a comportamentul eel
avantajos pentru rezultatului doril, data fiind probabilitatea ca rezuItatu1 dorit sa
poata fi atins.
Procesele implicate in includ analizarea unei situarii determinarea
sau anumitor rezultate. valenta este mare,
eonsidera ell intre aqiune rezultatul dorit 0 stnlnsa are abilitatea de a
indeplini actiunea va avea 0 puternica motivatie de a alege Indeplini actiunea
....n. ...""". Pe de parte, chiar valenta unui anumit rezultat este mare, daca persoana nu
identifica actiunea prin care il poate obtine sau simte ca nu are abiliti'itile necesare pentru
a 0 indeplini, motivatia de a se implica actiunea respectiva va fi previzibil slaba.
Potrivit teoriei problemeie de motivatie post apar datorita faptului ca
de rol variaza in funqie performantele de roI. ceea ce
la un subordonat(cursant) difha ceea ce considera subordonatul ca
trebuie este 0 a acesta nu a
acordat suficient timp definirii pe care Ie are de la subaltern. Perioadele de
a membrilor (noi angajati sau veniti din exterior)
conduc obicei la aparitia unor nepotriviri in sau incalcarii
oamenii se pot demotiva serios, chiar la a panlsi organizatia.
Teoria indiririi reprezinta versiunea a principiului mai este
'fl,;,r.<o,m sau conditionare puternic al ei este
psihologul B.F. Skinner care considera comportamentul ca rezultat direct al stimuIiIor la care
este 0 persoana. stimuli pot fi controlati, atunci poate fi controlat
comportamentul consolidarii nu nevoile interne, motivele,
sau atitudinile, care nu pot fi viizute. comportamentul poate fi vazut
motiv pentru care este important aflat ce tip de stimuli vor produce
comportamentul doril.
Unele dovezi ca dad! 0 persoana sa atraga atentia un anumit
11 acest lucru, chiar este este ca
recompensa conduce mentinerea comportamentului respectiv.
8
3.Tipuridemotivatie
Motivele ca motivele intregii activiUi!i umane se formeaza sub influenta
,ceeace Ie o varietate Ba mult,ele intriiin
de cele mai multe ori, fiind stimulate tot de aceste conditii exterioare, care se raporteazii in
de scop activitatea inviitare; exemplu: ca
note bunepentruca safaca bucurieparin!ilorpecareIi respectii. Energiacare-i sustine
este data sentimentul respectului de parinti (motiv). ce II stimuleaza
directinactiune, Ii activitatea deinvatare sunt notelebune pecare Ie
ob}inii care scopul de scopurile sunt
invatarii, obtinerea lor constituie mijlocul de satisfacere (din exterior) a motivelor care sustin
este motivatia a invalarii. Elevul se in disciplina
rara un direct pentru ceea ce se preda, ci pentru a primi, direct sau indirect,
anumiterecompenseindeosebi morale.
o forma superioaraa motivaliei Ininva!area 0 constituie motivatia intrinseca.
consUl din acele motive care nu recompensii din afara activitiitii de In
acest cazelevul invatapentru cii inva!area Ii da prin ea iarscopul activitatii
saleeste invatarii nu inafara
Invalarea motivata intrinsec este evidenta in interesul deosebit pe care elevul 11
in sa care, de cele mai multe ori este reIuata In timpul liber:
iectura, rezolvare de probleme,la matematicii sau fizica, construireade aparate, dintatul 1a un
instrument diferitesporturi etc. 0 astfel invatareeste multmai eficientii, pentru
II solicita pe elev, prin satisfactii1e Intarzie ceea ce permite
celuicareinvatiisa o activitate durata deci obtinaunrandamentsporit
cazulmotivatieiextrinseci
1. Dorinta de afiliere , copHul la invata con:;;tiincios mai
pentru a face placere familiei care se intereseaza ce face la II lauda uneori, 11
recompenseaza. aceasta se adauga, diteodata dorinla de a corespunde
profesorului Totin aceasUi categorie intra dorintade a fi impreunacu unii copii din cartier,
preocuparea a ceea ce fac in cel varsta sa-se deci tendinta HAU.HV.......
conformism.
9
2. Alteori confonnismul decurge nu din afinnatii sociale, ci din tendintele nonnative,
de a se supune la nonne, la obligatii. Parinrii, profesorii, societatea ii cer sa se
supunala0 indoctrinaresociaia,iarcopilul,deprinssaasculte, se supune.
3. Supunereala obligatii poate fi insotita de teama consecintelor neascultarii. Frica,
sentiment dominantin noastre de acum 100 de anj, a disparut completin anii dictaturii
comuillste, cand, daca un elev nu invatacel pedepsit era profesorul. In larile civilizate, cum ar
fi Suedia, laraabrutaliza:in vreun fel copiii,toatalumea ca,dacanu promovezi(pe merit)
cele 8 (9) c1ase obligatorii, nu pori obtine 0 slujba. Si atunci exista un pericol iminent pentru
cei Acest minim de ingrijorare este necesar pentru a putea lupte cu nepasarea unor
alimentata de indiferentafamiliilorrespective.
4. Ambitia, dorinta de a fi printre primii, este ea un stimulent in unele cazun.
Asistam, cu amuzament ,uneori, in c1asele mici , elevi se agita, ridicfmd manaca sa
raspunda ei la 0 intrebare. Unele familii exagereaza pretinzand ca baiatul sau fata Jor sa fie
neaparat printre premianti. Exagerarile de acest fel pot duce la sentimente negative de
concurenta, ostilitate fata de colegii "rivali". Mai bine este sa stimulam 0 "Intrecere de sine",
dorinta de a obtine rezultate din ce in ee mai bune, lara a privi eu invidie la perfonnantele
altora.
In cam! motivatiei intrinseei gasim curiozitatea, dorinta de a afla dit mai multe.
Curiozitatea are la baza un impuls nativ e prezenta mai ales in primii ani de
Mentinerea ei treaza e in funqie de maiestriaprofesorilor constituie un factor important al
trainiciei eelorasimilate. Curiozitatease pennanentizeazaatunei cand se imbinaeu eonvingeri
referitoare lavaloareaculturii,carefaciliteazacomunicareacuceilalti asigura0 marebogatie
de trairi, surse de satisfactie echilibru sufletesc. Tot in cadru motivational apare
aspiratia spre competenta, dorinta de a deveni un bun profesionist. In acest caz, eforturile se
canalizeazainspredisciplineleavand legaturacuviitoareameserie.
Profesorulltrainerul utilizeaza toate aceste motive ce apar cu 0 pondere variabila de la
un cursantlaaltul,dartrebuiesacultiveprintoate mijloacele motivatiileintrinseci.
Darindiferentdespre careformade motivarie este yorba- extrinsecasau intrinseca-ea
constituie factorul care furnizeaza energianecesaraactivitatii deInvatare, 0 conditie ainvatarii
eficiente,productive.
Rolul motivatiei ininvatareestefoarte complex. Motivatiaexplicanunumai situatiade
capacitatedeinvatarelaunmomentdat,ci dinamicaei de la0 etapalaalta.
10
motive lor invatarii da posibilitatea trainerului sa intervina In mod
adeevat oportun pentru sueeesului la invatatura al eursant. asemenea,
ea formatorului sa dirijeze proeesul de formare al diferitelor categorii de motive
in ale caror eontinuturi sa eorespunda eelor motive lor societatii.
4.Strategii de stimulare a motivatiei-aprecieri eficace pentru motivare
Pentru erearea motivatiei este necesar se cursanlilor scopul invatarii,
domeruile de aplicare a sa fie apreciati pozitiv ineura,jati realizeze
vietii, Ii se arate sa Ii se euriozitatea pentru eeea ee
trebuie sa Invete, preeizandu-se sarcinile invatarii individuale In raport eu ritmul de munea al
sa folosim metode aetiv-participative. ridieata, rceompenseie activitiitile
extracurrieulare sporese motivatia.
de invatare este plurimotivat. Efieienta inv;'Wirii seade, eand
un nivel minim de motivare sau 0 supramotivare in eazul unui nivel optim, ca
zona lntre minim maxim, insa in motivatiei interne nu se poate vorbi de saturalie.
nrf-.."'>C
Cercetiirile arata ca accentuarea activitatii cursantilor ( de exmplu: lauda alte
recompense) este cea mai puternica unealtii care 0 are la indemana formatorul singura de
altfe1.
Aceasta actiune de sprijinJ InHirire a activitatii cursantiIor urmatoarele
aspecte :lnvatarea obiectivelor, motivatia, comportamentul,
eoncentrarea,increderea in sine sau mod de aCfitme propriu adica increderea indivizilorlor in
propria obiectivitate de a imbunaUitii preantampina propriile dificultati, de
sine, atitudinea de invatare de un dorneniu anume, atitudinea fata de profesor/formator.
Au de-a lungul tirnpului nurneroase studii despre masuri apreciative.
Mesajul acestui studiu arata a rnulte puncte comune, toate celalalte
sunt implementaL Ia !imp, gndire exercitiu pentru a deveru un bun practician
domeniu.
nu
11
mai mas uri de intarire a activitaTii cursantilor ar trebui
a)
Incercati sa daTi fiedirui cursant cel putin 0 Incurajare in fiecare lec!ie. Incercati sa- i
resuscitati pe tulburenti sau al caror proces este lent.
Acesta ingrijire atenta acordata de profesor/formator inseamna Ie
efortul patru ori vorbindu-Ie mod
prietenos.
b) Cenlral pe Ierne sf nu pe sine
Laudele tebuie cent rate pe munca cursantului nu pe sine tebuie acordate
pentru depus de cursant, pentru abilitatile pe care
Ie are, etc, nu doar pentru faptul ca este in sal a de curs ?i asculta .
nu trebuie sune : la asta! sau un student
capabil , deoarece se considera ca succesul sau se datoreaza propriilor atribute ii face pe
indivizi sa dificultatile pe aceste abilitari.
T putem sa Ie aratam cursantilor aprecierea noastra abilitatile lor de a
acolo unde altii prin \ipsa de incredere
c)
Cursantul 0 a sa nu a intregului Nu
trebuie sa se bazeze pe comparatia cu a1ti indivizi ( cu un nivel mediu al grupei); acest lucru ar
cit slabi nu ar niciodata iaudati, adica care au cea mai
mare neVOle apreciere, ar fi din start.
Orice cursant trebuie laudat pentru orice tema banala indeplinire.
d)
Trebuie mentionat faptul cit lauda indica vaJoarea de aceea
trebuie focalizata pe acea tema anume dusa la indeplinire. De asemenea trebuie spus pentru ce
anume se oferit ca nu sune : e 0 buna de a
problemei sau Te concentrezi f. bine acum sau Excelent, Petre !Prezentarea datelor e
deosebit de clara
e)
Formatorul trebuie sa fie spontan sincer. nu para un sau 0
, spusa mereu, lipsita de confinut. in nici un caz aceste laude nu trebuie sa Ii se
para ca un mijloc de contest allor.
12
Fumizorul formare profesionalaSCTopMedia
Curs initiere/calificare/perfeqionareInocupaliade Psihologorganizational
PROIECTDIDACTIC
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
REPEREGENERALE
dincadrul disciplineilmodulului:Strategii motivareacursanriloradulri
Durata12 h;Locul SCTopMediaSRL
OBIECTIVEFINALE PERFORMANTA
Aptitudinealabilitatea a eficient tipul motivarie participantilor In cadrul
"""A'''''.. ''' ..,,,,,,,n de
AptitudinealabiIitatea aapHcacu strategiiledemotivareacursantiloradul!i
STRUCTURA SECVENTEDE
Mijloace
lucru curs
cadrului colectiv: Strategiide cursantiloradulti-
theoreticaI sensdublu, descrieregenerali motivarea
cursului 2.Teorii cursantiloradul(i
Bibliografie Strategii
motivationale
selectiva; motivarea
profesor. cursan(ilor Tipuri
adul(i
motivatie
Videoproiector;
4.Strategiide
Suportnotite;
stimularea
de
aprecierieficace
pentrumotivare

Nr. Objective Continuturile Timpul
instruirelMateriale
crt. operationale
deInvatare
alocat
de Metoda Materiallsuport 4h
motivarea
2.8aexerseze Metoda Material!suport 5h
lucru cursStrategiide
1.Studiude
colectiv:In situa!iilor motivarea
strategiile sensdublu, ceLiudam'! cursanriloradulti
motivarea
13
cursantilor student, Suportnotite;
adu1t i
2JocderoJ-Cumsa
stlldent-
profesor; Instrumentede
Hiudam sa scns;

Metodade
[!entrua obtineun
lueru In
deIllCru;
efectmaxim
pereehi:
profesor-
3.Experiment:
student,
student-
Flipchart;
a iFrecventa cu
student;
care liiudiim
Metoda de lucru Prezentarepower-
b)Lauda-centratii
ineehipasau'inl
grup: grupuri
point.
Il.e teme nu Il.e
efeetuand

sine
activitate
.1 Centra rea Il.e un
grupuri I
efeetuand !
anumit cursant
activitati
d) Lauda
diferite; poate
yorbadespre
Sll.ecificii cooperare,
e) Lauda Sincerli
comple-
mentaritatesau
eompetitieIntre!
grupe.
3.Evaluare:;;i EvaluariIe-utilizate
I
Metodade Chestionarelede 3h
autoevaluare;
pentruaavea un
lucru
Evaluare;
Feedback.
feed-backasupra
colectiv: in
predarii'in seopuI
sensdubJu,
Plan de
'imbunatatirii caliHitii
professor-
autoevaluare.
cursurilor a
student,
metodelorde
student-
transmiterea unor
eontinuturi specifice;
profesor.
Planul de
autoevaluare:;;i
perfeqionarea
aetivitatiieste un
instrumentprincare
formatoruJ se
autoevalueaza:;;i
direetiile
deautoperfectionare.
14
1
Bibliografie
1. Suport de curs- Curs de perfecFionare formatori, TOP MEDIA S.R.L
Adair, John., Liderul inspirational: motivam, sa fncurajam #sa avem success,
Meteor Press, 2003
3. Bogathy, Zoltan, coord.; Ilin, Conna., Manual de psilwlogia muncii $i organiza{ionala,
Ed.Polirom, 2004
Ciopi, Oprea., Motivarea personalului, : Raporturi de munca, vol. 7, nr. 6,
2003
5. Ferdinand Psihologia Ed.Teora, 2001
15