ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

Facultatea de Management Militar

Proiect la Managementul Organizației Militare

Modalități de creștere a motivării subordonaților prin utilizarea teoriei EAD în procesul

de instrucție

Autor: Sd. Sg Pătru Leonard

Grupa: 32A

- Sibiu, 2019 -
„
 Cuprins

1. Introducere........................................................................................................3
2. Aspecte teoretice privind teoria EAD...............................................................4
2.1. Teoria lui Alderfer - teoria EAD (existență-asociere-dezvoltare).............4
2.2. Motivarea extrinsecă și intrinsecă............................................................5
3. Aplicarea practică..............................................................................................6
4. Concluzia...........................................................................................................7
5. Bibliografia........................................................................................................8

2 din 8
 Introducere

Motivația reprezintă un factor condiționat al performanțelor fiecărui component al

organizației, impulsul care îl împinge să acționeze într-un anumit mod, o stare internă a
acestuia, care îi animă și îi determină comportamentul, iar motivarea constituie procesul prin
care managerii își determină subordonații să realizeze performanțe cât mai bune, dându-le
temeiuri să acționeze în acest sens.

Motivația poate fi definită ca procesul care activează, orientează și menține

comportamentul angajaților spre atingerea unui scop, în funcție de anumite nevoi și aspirații.

Un angajat puternic motivat depune o activitate susținută la locul de muncă, acesta

trebuie să-și canalizeze aceste eforturi spre a îndeplini și obiectivele organizaționale, acestea
formând componenta calitativă a efortului, care dă valoare efortului depus.

3 din 8
 Aspecte teoretice privind teoria EAD

Teoria lui Alderfer - teoria EAD (existență-asociere-dezvoltare) 

           Ca reacție la faimoasa Ierarhie a nevoilor lui Maslow, Clayton Paul Alderfer (1940), un
psiholog american absolvit de la Universitatea Yale și creatorul acestei Teorii, a condensat cele
cinci nevoi umane ale lui Maslow în doar trei categorii: Existență, asociere și dezvoltare. Pentru
teoria EAD, ar trebui să fie luate în considerare, de asemenea , diferențele dintre indivizi și
variabile, cum ar fi nivelul de educație și cultură și mediul familial.

În această teorie putem găsi trei categorii de nevoi:

 Nevoile de existență
Se referă la cerințele noastre materiale de bază. Aceasta include acele elemente pe care
Maslow le-a numit nevoile fiziologice și de siguranță. Exemplu: alimente, apă, aer, siguranță
etc. Acestea sunt cele mai concrete și mai ușor de verificat.

 Nevoile de asociere
Se referă la nevoile relației noastre, la dorința de a menține relații
interpersonale importante ( implicarea cu familia, prietenii, colegii și șefii ). Această categorie
are aceleași caracteristici ca nevoile sociale ale lui Maslow (a treia și a patra nivel de
Maslow). Acestea sunt mai puțin concrete, deoarece depind de relația dintre două sau mai
multe persoane.

 Nevoie de dezvoltare
Se referă la dorința intrinsecă de dezvoltare personală , la nevoile de stimă și de împlinire de
sine ( dorința de a fi creativ, productiv și a îndeplini sarcini importante ). Acestea sunt cele
mai puțin concrete, deoarece obiectivele lor specifice depind de unicitatea fiecărei persoane.

La un moment dat, un individ poate urmări satisfacerea concomitentă a doua sau mai multe
nevoi: obținerea unui salariu bun si pătrunderea într-un grup în care să-și valorifice talentele
sau experiența profesională cum ar fi: salariul, locuința sau stima ca urmare a unei munci
deosebite.
Dacă satisfacerea unor trebuințe de ordin superior este împiedicată, crește nevoia de a
satisface una sau mai multe trebuințe de ordin inferior.

4 din 8
 Motivarea extrinsecă și intrinsecă

Teoria EAD are implicații în motivarea extrinsecă si intrinsecă: prin motivarea

extrinsecă sunt satisfăcute nevoile de existent, iar prin motivarea intrinsecă sunt satisfăcute
nevoile de dezvoltare. Important pentru teoria lui Alderfer este mențiunea că toate cele trei
categorii de nevoi (existență, relații, dezvoltare) pot fi operaționale în același timp. Dacă
nevoile existențiale sunt satisfăcute, cele relaționale capătă putere motivațională; iar nevoile
de dezvoltare devin tot mai presante și mai dorite pe masură ce sunt satisfăcute.

NEVOI DE CORELARE,
NEVOI DE EXISTENȚĂ ASOCIERE ȘI NEVOI DE DEZVOLTARE,
APARTENENȚĂ DE ÎMPLINIRE

- primare, de supraviețuire - bune relații familiale - nevoia de creație

- securitatea muncii - bune relații sociale - nevoia de exprimare a

experienței
- condițiile de muncă - bune relații cu colegii
- nevoia de exprimare a
- program normal de lucru - bune relații cu superiorii personalității

- salarii adecvate pentru - nevoia de autorealizare

stabilitatea puterii de
cumpărare - nevoia de autoactualizare

- acordarea beneficiilor
suplimentare, în acord cu
rezultatele muncii

Teoria EAD accentuează faptul că cele trei grupe de factori care determină motivația
trebuie asigurate gradual; dacă nevoile primare nu sunt complet îndeplinite nu se poate atinge
al doilea nivel. Deficiențele legate de manifestarea relațiilor umane pot constitui un puternic
factor de disconfort, contraproductiv.

5 din 8
 Aplicarea practică

Pentru a înțelege funcționarea mecanismului motivării subordonaților folosind teoria

lui ERD care îi aparține lui Clayton Alderfer vom analiza factorii existențiali, cei de asociere
și cei de dezvoltare care i-au făcut pe studenții plutonului 4 din compania a 2-a batalionul 1 ai
Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu să aleagă acest drum, drumul
carierei militare..

Factorii ce i-au determinat pe aceștia să aleagă cariera militară, marea majoritate se

încadrează în nevoile de existență: siguranța serviciului, salariul, asigurarea locului de cazare
și mâncarea fără a plăti.

La nevoile de asociere aceștia au vorbit deschis despre recunoaștere din partea tuturor
celorlalți cum ar fi comandanții de plutoane, prietenii de acasă, colegii din academie și de
asemenea familia.

La nevoile de dezvoltare s-a observant faptul că fiecare dorește să își exprime

experiența pe care au acumulat-o anterior, să își exprime personalitatea pe care fiecare și-a
șlefuit-o de-a lungul timpului, felul în care fiecare vrea să se autorealizeze în acest domeniu și
nu în ultimul rând creația pe care fiecare vrea să o prezinte pentru a scoate în evidență
imaginația bogată specifică fiecăruia în parte.

6 din 8
 Concluzia

Concluzia la care se ajunge citind aceasta teorie este că nu reprezintă altceva decât un
rezumat al ierarhiei nevoilor lui Maslow, dar la o mai atentă studiere deducem faptul că
Alderfer aduce o contribuție importantă în teoriile motivării prin evidențierea nevoilor de
nivel inferior și cât de importantă este împlinirea acestora pentru că și cele de rang superior să
fie pe deplin împlinite, urmând un curs ascendent de jos in sus. Această importanță este
evidențiată în comparația făcută între cele doua teorii, a lui Maslow și EAD.

La Maslow dacă o necesitate de ordin superior nu este satisfăcută, acea persoană nu

va reveni la o altă necesitate de ordin inferior care deja a fost satisfăcută, pe când la Alderfer
în momentul în care o nevoie superioară nu este satisfacută pentru o anumită persoană,
aceasta va fi un factor motivator pentru reîntarirea nevoilor de relaționare sau de existență.
Cu alte cuvinte, teoria EAD susține ceea ce afirma Maslow și anume că odată ce un nivel de
nevoi este satisfăcut, nivelul superior devine important pentru un individ , iar ceea ce aduce în
plus e faptul că dacă un nivel nu este suficient satisfăcut cel inferior devine mai important
pentru acel individ. Alderfer nu accentuează o ordine strict ierarhică a satisfacerii acestor
necesități, așa cum face Maslow, întrucat aceste trei niveluri pot exista concomitent. De
asemenea in teoria EAD satisfacerea nivelurilor inferioare ale necesităților se constituie într-
o formă de compensare a nesatisfacerii nivelurilor superioare.

Această teorie poate ajuta managerii în luarea de decizii importante în ceea ce privește
comportamentul angajaților atunci când nevoile de un anumit nivel al acestora nu pot fi
satisfăcute, atenția acestora să fie redirecționată spre satisfacerea altor nevoi.

7 din 8
 Bibliografia

1. Constantin Rosca & Doru Cirnu, Managementul resurselor umane, Ed. Certi,

Craiova, 2000
2. Nicolescu, Ovidiu, Managerii si managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura
Economica, 2004
3. https://pt.wikipedia.org/wiki/Teoria_ERG, accesat online în data de 30.10.2019

8 din 8